Page 94 - 1958-11

Pag. 2 DRUMUL SOCIA Nr. 1227

E levul de ia cursul serat IN ÎNTRECERE Cerefi în librarii j

Înainte de a pleca in „cursă“ poate d'e aceea vine înhtdeau- Răspunsul nu m-a surprins. Mai erau puţine zile pînă cîn'cl neprevăzut. Chiar cu cîfeva zile minţi să fie aşezaţi într-o bancă Lucrările apărute
conducerea Şcolii de 7 ani nr. 1 înainte de a se decerna steagul, din spatele clasei şi apoi duşi în Editura Politică
Vasile Grozaou şi-a verificat na pregătit. II aşteptam. Acum îl întreb din Petroşani avea să anunţe Tiberiu Budu, împreună cu alţi în faţa elevilor mai mici pentru

un pic bicicleta. Nu de altceva, Cind am vrut să stau de vor- altceva: în ţaţa tuturor elevilor care din­ cîţiva, a început să Iacă năzbîtii. a fi daţi ca „exemplu“. în lunile septembrie
Era clar că tot ce realizase în­ şi octombrie 1958
dar de la Lonea şi pînă la Pe- bft Cli e[t Vasile Grozava se — Garesint materiile grefe- tre detaşamente va primi stea­ treaga clasă pînă atunci se dă- In aceste zile, Ia Şcoala de
rîmase din cauza unor elevi 7 ani nr. 1 din Petroşani se vor
troşani trebuia să fugă cu o vi- af[a \n sa[a ge curs% M-am dus rate ? gul de fruntaş pe unitate. Ele­ neascultători. Copiii şi-au dat anunţa din nou clasele frunta­
şe, se va da steagul celor mai
teză care să atingă performan- !a 0 oră nepotrivită. Nu se pu- — Toate — ml-a răspuns. vii clasei a V-a B erau aproape seama de gravitatea lucrurilor, sîrguincioşi elevi. Peste tot s-a MARX-ENGELS : Opere voi. 3
însă totuşi mai spera*! în cîşti- dm în decurs de o lună o acti­
ţa alergătorilor consacraţi. Şi tea discuta cu el decît in pau- Trebuie însă sd recunosc că siguri că vor primi acest tro­ garea drapelului, l? zlu? cind vitate intensă pentru respecta­ V. I. LENIN: Opere, voi. 37.
a avut loc adunarea, toţi aştep­ rea tuturor obiectivelor prevăzu­
o pană, nu că l-ar fi costat des- za mare. L-am aşteptat. A ve- matematica, fizica şi chimia mă feu. Obiectivele prevăzute. în tau cu emoţie momentul anunţă­ te în planul de întrecere. Frun­ W. Z. FOSTER : Istoria celor
rii detaşamentului fruntaş Fiind
calificarea din cursă sau pier-[a cancelarie. ' Am intrat în pasionează în mod deosebii. planul de întrecere fuseseră a- 20 de clase şi 12 detaşamente, taşa Ia învăţătură, Maria Bra­ trei Internaţionale
s-a hotărît să fie decernate 'două
derea a citorva minute care vorbă. II întreb : Este drept că aceste materii proape toate respectate. La ga­ steaguri. Preşedintele detaşa­ nea, din clasa a V-a B spunea P. ROBESON : Aceasta este
mentului de la clasa VI-o A,
să-l fi lăsat în urma celorlalţi _ !jac(i cun0sti meserie si Sin^ mnî’ Rre^e decd' celelalte, zeta de perete se afişaseră în Doriri Cerbu, a primit pentru că conducerea detaşamentului a poziţia mea
clasa lui steagul, într-o atmos­
alergători, dar l-ar fi făcut să ci'sfjai bani [a ’cegi mai tr ’e- tnsd cu e^e descurc ceva fiecare săptămînă articole cil feră de Veselie. Urma să se a- luat măsuri „serioase“ de îm­ M. S. DRAGHILEV: Criza

piardă o oră de curs. Două mi- bu^e muncesti atita ca să mai uşor. aspecte din munca elevilor; în- bunătăţire a activităţii la clasă. generală a capitalismului

nute dacă întîrzie după ce a înueH /fl Uceui serâi? Vasile Grozavu a vorbit apoi tîrzieri aveau puţine, frecvenţa — Cei care nu au fost cu­ HENRI ALLEG : Tortura

obinricatri.caltze.itsaap1,rocsLfăi•e-as'soir.s-uatirl,i>nvessr-ia.sfţui.cbuadtu. sbb. ir•ncaueţ acăea1V7?sa't,Lsixnilge^hApGrerori,ot..,zasnpveuusstm.eu..ăn„mdgp-¦rtfic.eveli.upl a.sroa--. despre ajutorul pe care-l pri­ bună. minţi — spunea eieva Branea *** Probleme internaţionale
caietele s i a pornit-o in goană meşte din partea profesorilor, Maria Branea, Constanţa Ba-
despre posibilitatea pe care — au fost discutaţi în detaşa­ (Răspunsuri la întrebări­
i-o creează conducerea minei diu, Monica Munteanu, Costel
Munteanu şi Oprişiu Cornel, mentul de pionieri unde şi-au le cititorilor), nr. 7.
fruntaşii clasei, au muncit din
*** Consfătuirea pe ţară a ţă­

către liceul serul din Petro- ^ care ştie ce mea. _ de a nu lucra niciodată in ranilor şi lucrătorilor din )>

sâni. — Nu înseamnă că dacă sint schimbul de după-ămiază, des- sectorul socialist al ăgri- '?

Profesorii îl cunosc destul de muncitor să n-am la bază şcoa- - re felul cum se pregăteşte pen- | răsputeri pentru ca totul să fie culturii \

bine. Vasile este în clasa X-a la medie. Astăzi nu trebuie să fru a sg prezen(a !n fiecare zi î bine. S-a întîmplat însă ceva tIn colecţia „In ajutorul celor (
ce urmează cercurile de
B. Ştiu că nu lipseşte nemoti- limitezi numai la cunoaşte- cu ,naferia învăţată. Poate că | studiere a istoriei P.M.R.“
au a p ăru t:
> vat de la cursuri, iar cit pri- reai locului de muncă. Eu nu ar j. ma^ a(juţ ^ g SpUS muţfe ¦ N O TA ţ'nunţe cealaltă clasă fruntaşă. iuat angajamentul că se vor în­
Lecţia 1; Lecţia 2; Lecţia 3;
î veste materiile, însuşirea cu- m& mulţumii', numai cu atit. iucrnri !nsâ sosise iirripul cind ‘ LSteagul a fost luat de clasă drepta, că vor munci şi mai Lecţia 4; Lecţia 6; Lecţia 7;
Consultaţia 1; Consultaţia 2:
noştinţelor predate, despre a- Invăţînd, îţi formezi un orizont trebuia să se prezinte la ora J L Vl-a C. Cei de Ia a V-a B s-au rriiilt la înfrumuseţarea claselor, Consultaţia 3; Consultaţia 4;
E numaiceasta vorbesc notele bune din mai mare, ştii judeca viaţa de curs. Nu mai putea întîr- L necăjit în momentul acela, dar că vor lupta pentru cîştigarea
catalog. Mai ştiu, tot ei, profe- aşa cum trebuie. zia... V; ALBU Etot ei s-au gîndit că ar fi bine steagului de detaşament fruntaş. Consultaţia 6 ; Consultaţia 7 •
o întîmplare ?!...sorii, că Vasile Grozavu lu- •j-să muncească şi riiai mult ca să
creazâ în subteran ca revizori gv b^ S Peste tot, în toate clasele,

mecanic la mina Lonea. Toţii I8v5i I Afuncllorll din cadrul gospodăriei ^ devină fruntaşi. Şi au luat tnă- elevii atestei şcoli se întrec pen­

îl apreciază şi-l stimează pen-\ p^aZeje jucăuşe ale soarelui vreme. Pionierii îşi spuneau des­ E agricole de stat Lăpuşnic, pe bună b suri pe loc. Fiecare avea cîte o tru cîştigarea întrecerii ia învă­
4 ieşiră de după norul pîntecos chis părerea despre Comşa. Pî­ [ dreptate critică felul cum conduce- ^propunere. In cele din urmă au ţătură.
tru munca depusă.

Poate de aceea şi Vasile ser ce le stătea în cale şi năvăliră nă la urmă, ploaia de mîini ri­ l rea gospodăriei se îngrijeşte de con- Lho{ărî{ ca e | ev ii ca re nu s în l cu . v. a.
’grăbeşte să ajungă la timp,] în sala clasei a IlI-a a Şcolii dicate, dovediră că Ilie Gotnşa t diţiile lor de trai. (,

* de 7 ani din Roşia de Secaş, devenise pionier. La fel se pe- [¦ La cantina G.A.S.-ulul, de excm- E ------------------ ——---- r ~ «f'-—

Un vis îm p lin it unde, după ce se amestecară cu trecură lucrurile şi cu Ionel L piu, cu toate că aici servesc masa ^ Preocupări în timpul liber
acordurile trompetei care suna Burnete, Emilia Brînzei şi Fi- ( zilnic peste 40 de muncitori, nu se r
adunarea, se aşezară pe feţele ruţa Dendiu. t dă atenţie cuvenită regulilor sâni- [ Elevii Şcolii profesionale U.M. elevii acestei şcoli şi cu ocazia
îmbujorate ale celor 31 de pio­
In sunete de tobă se aduse E tare de curăţenie şi pregătire a hra- E

(Urmare din pag. l-a) nieri adunaţi în careu. Apoi, apoi drapelul unităţii şi sub fal­ [ nei- Aceea?j sitlJatie cxislă ?•în ma- { Gugir, îndrumaţi de către orga festivalului comunal şi raional,
glasul celor doi preşedinţi de durile acestuia Ilie Goirişa rosti: r gazia de alimente a cantinei, cu Lnizaţia U.T.M., desfăşoară o bo- în diferitele competiţii sportivfe:
tutui de mine din Petroşani grupă răsunară în sală, se făcu E toafe că magazioniera lonelia Con- t gată activitate în timpul lor li- cros, fotbal, volei eto.
era o forfotă neobişnuită. Pe prezenţa, iar adunarea de deta­ — Eu tînăr pionier...
usa amfiteatrului era scris: Şi, cînd angajamentul fu ros­ E stantin este un cadru tînăr şi cu Eber. Aşa, de pildă, ei au parti- De asemenea, marea majori­
„EXAMEN¦DE STAT“. Fre- şament începu. tit în întregirile, din ochii-i ne­ pregătire profesională medie. [• cipat la desecarea unui teren tate a elevilor Şcolii profesio­
dy îşi expusese proiectul de — Dragi, pionieri — se auzi nale U.M. Gugir sînt abonaţi ia
diplomă, iar acum răspundea gri ca mura, două boabe se ros­ Stîr-J de vorbă cu această tovarăşă !r^in comuna Vinerea şi la cule- diferite reviste şi ziare.
vocea instructoarei de detaşa­
ment, Victoria Iubu — colegul togoliră ca două mărgăritare ni s-a răspuns ca „e nuittal o în- L s u j porumbului întovărăşiţi lor N. LUŢESCU
spre colţurile cravatei purpurii. < tîmplare" faptul că am găsit acea- I din satul Aurel Vlaicu.
E sia s^are în canlina G. A- S.-ului. ^ Frumoase rezultate au obţinut

t Muncitorii însă au arătat că, în Lr — --------------------------------
la întrebările puse de către vostru Ilie Corttşa, foarte bun
la învăţătură şi la disciplină,

a cefut colectivului riostru de

conducere să fie _primit p__ionier.

d e p u t a ţ i d e s t o i n i c iSă vedem care vă este părerea,

Mâi multe mîini se ridicară
comisie. Răspunsurile sale e- Afară începuse a se înnegura. corespondent

rau clare şi concise. După Din sala clasei a III-a acordu­ E dese rînduri se întîmplă acest Iu- [ cluzia că atit căminul cultural
rile cîntecuhii „Azi e zi de săr­ cit şi localul de şcoală pot fi
terminarea răspunsurilor, co- b_ăt_oa_re“ _st_r_ă_b_ă_te_a_u p_î_n_ă în ^ cru neluîndu-se măsuri pentru în- E construite fără prea mari chel­
cuu-fea şcolii adumbrită de în- [ tuieli de hani, ci mai mult prin
misia s-a retras pentru deci- serare< dreptare. E folosirea posibilităţilor materiale
u•e-. Candidaţii discută Însu­ din localitate. In urma acestei
Cam în acelaşi fel se prezintă şi E Despre deputaţii din satele analize au pornit la treabă. in special a deputaţilor amilififi
mai sus, căminul cultural şi lo-
fleţiţi despre examen. Deoda­ deasupra capetelor. Pioniera Pionierii detaşamentului cîn- E dormitoarele muncitorilor de la [ p iz e s $i B a rb o r a s . a VQrbit m a i Cărămida au confecţionat-o 'calul şcolii din Fizeş se află
Doina Popa îşi spuse' părerea : cetăţenii, în mod voluntar, tot acum in roşu, deşi construcţia
tă, se face linişte. Comisia tau bucuria cravatei roşii, bucu­ f G'A'S' Lr,p“?nic: iencuia,a ?? p e Ein toate sesiunile sfatului popu- materialul lemnos a fost procu­ a început abia spre sfirşitul pri­
— E bine să-l primim fiindcă ria vieţii fericite ce o trăiesc. b’ pereţi căzută, duşumelele stricate, [ ^ gcomunal Buruene, că sint măverii.
se ridică in picioare şi pre­ este buh la învăţătură şi îi as- L saltele rupte,păturile uzate, firele ,EEo^uoaanmmdc^efenzivohlatarnt icsip, irpitricgeopsupţoidăşriesccu.
IULIAN ION\Ş pe p„e- Deputaţii din Fizeş au un
şedintele dă citire rezultate­ ciii.tă pe superiori... corespondent 1,[_ ins„tala_ţiei .de.. lumvină atîrnă mare merit şi în problema elec­
Şi discuţiile continuara multă trificării. In această direcţie el
lor. Printre cei reuşiţi era şi rA ^Î If i I n A t a a a 41 I t i n f f 1 n ia a Î 4 7 _ au colaborat intens cu deputaţi

tovarăşul Mera Frederic. r , ...... , , , , ,. LŞi acestlucru este adevărat.
................... ... - k-i I în unele dormitoare sobele sînt stri- [ r j
Fredy nu mai ştie ce s-a
E cate, iar în altei, nici nu există. ET ° ? f g o sp o d ă reşti ale
C îte v a obiective de realizat rector al G.A.S.-ulul, s-a complăcut C,? nduse d * d ep u ta ţi, iar oam en ii
întîmplat după aceea, l-a tre­ bacă Ion Homorocleanu„,foXtul di- Esate{or a m in tite s in t in iţia te Şl

cut prin minte toată viaţa 'de

pînă atunci : copilăria la Vul­ (Urmare din pag. l-a) derea suprafeţelor ce se vor cul­ E timp îndelungat cumenţinerea aces- [ ^ m e a z ă CU d r a g ă in im ă COn- rat din pădurea comunală, pia­ ca Petru Popa şi alţii din sătul
tra pentru fundaţie s-a scos din Barbora. împreună cu cetăţenii
can, mizeria îndurată ca mun­ vaturi de la 4, la 10 hă. Acest tiva cu plante tehnice. In anul E tei stări de lucruri, noul director va [ s id e r a lă a c e s t lu c ru c a o d a to - stîncile care înconjoară satul, iar ambelor sate, ei au muncit în
lucru Ie va permite să realize­ pietrişul şi nisipul din albia riu- mod voluntar pentru întinderea
citor la Aninoasa, frontul t ze, după calculele lor, venituri ce urmează se va cultiva floa- r trebui să-şi îndrepte atenţia în pri- E rie a o r‘ lui care trece prin centrul loca­ reţelei electrice pe o lungime dă
în valoare de peste 180.000 lei. rea-soarelui pe 5 ha., faţă de 3 [ mul rînd asupra oamenilor, asupra ^ Az satul Fizeş, de exemplu, s-a lităţii. 4 km. Acum se lucrează la sta­
apoi bătălia 'pentru a da mai cîte au fost cultivate în acest ' condiţiilor lor de trai. bilirea legăturii cu transforma­
Nu trebuie trecut cu vederea Lucrările la fundaţie, zidărie torul electric de la întreprinde­
mult minereu la Ghelar; ziua nici faptul că în anul 1959, vor an, iar sfeclă de zahăr cu 7 ha. {• propus cu ocazia alegerilor să cit şi fasonarea lemnului s-au rea minieră din localitate. Da­
fi plantaţi pe circa 3 ha. teren, făcut de asemenea prin muncă torită acestor deputaţi destoinici,
în care a pornit spre insti­ pomi fructiferi de pe urma că­ mai mult decît în anul 1958. De asemenea tov. Victor Clsar, ( se construiască un cămin cultu- voluntară. Singurul lucru plă­ cit şi tuturor cetăţenilor, în cu-
rora în viitorii ani se vor reăliza Acestea sînt doar cîteva din tit din fondurile contribuţiei vo­ rînd pe uliţele satelor Fizeş şi
tut si... de asemenea venituri importante. noul secretar al comitetului comunal Eral şi un local pentru şcoală.
obiectivele pe care şi-au propus de partid, va trebui să tragă la răs- EPrimii care s-au gîndit la reali-
-k să le realizeze colectiviştii din pundere pe vinovaţi şi, în colabora- \ zarea acestor obiective au fost

6 noiembrie 1958. Paionul Simeria Veche. Şi, cum ei s-au
3 al minei Glielar — şef de
raion ing. Mera Frederic — dovedit întotdeauna oameni har­
raportează îndeplinirea planu­
lui pe anul 1958. Prebcupare deosebită manifes­ nici şi pricepuţi, fără îndoială luntare a fost ţigla. Prin mun­ Barbora din raionul llia se vor

tă colectiviştii şi faţă de extin­ că le vor realiza. Econstrucţii, ei au ajuns la con- ca tuturor oamenilor din sat, şi aprinde becurile electrice.

OOQOOOOOOQQODGQOSOOOOOOZ

DIN E X P E R IE N Ţ A ÎNTOVĂRĂŞIRILOR FRUNTAŞE de el au fost evaluate la suina nie la 1 septembrie salariul creş­ luăm un exemplu concret. Să tărăşte adunarea generală şi du­
te la 600 lei lunar, iar de la 1
re unele forme de organizare de 2.500 lei. Din aceştia, 40 la septembrie la 1 ianuarie este de zicem că valoarea totală a ve­ pă cum se adună şi banii.
500 lei. După cum se vede, sa­
sută, adică 1.000 lei a intrat la lariul este mai mare în acele nitului realizat de întovărăşire In cazul că venitul e mai mic
luni în care şi producţia e mai
fondul indivizibil, iar 60 la sulă, mare şi este mai mult lucru. pe o anumită perioadă a anului decît valoarea părţilor sociale,
adică 1.500 lei este partea lui
socială. In cazul că ar vrea să Atribuţiile îngrijitorilor sînt este de 20.000 lei. Intovărăşiţii atunci şi raportul dintre acestea
iasă primeşte, la ieşire, numai de a îngriji, de a hrăni şi de a
valoarea de 1.500 lei, restul de păzi animalele in cît mai bune vor să-i împartă. In primul rînd este mai mic şi deci, întovără­
1.000 lei rămînînd mai departe condiţiuni. Tot ei mulg vacile,
la fondul indivizibil. Fondul in­ oile sau caprele şi predau lapte­ ei repartizează o sumă, să zi­ şirii primesc mai puţin. Să pre­
divizibil este materializat în a- le obţinut la centrul de colectare.
R lS nimale, construcţii şi diferite al­ Laptele se predă îri baza con­ cem 5.000 lei, pentru dezvolta­ supunem că venitul ce se împar­
te materiale. El creşte mereu, a- tractului încheiat cu statul şi
ducînd în fiecare an venituri în­ trebuie să fie prezent la preda­ rea fondului de bază. Au mai te este de numai 7.500 lei. Ra­
semnate întovărăşiţilor. Aceste re, şi un membru al comitetului
ea mai fac parte specialişti ca : venituri sînt folosite pentru mă­ de conducere. rămas de împărţit 15.000 lei. A- portat la 15.000 lei valoarea păr­
inginerul sau tehnicianul agro­ rirea numărului de animale pro­
In luna ianuarie 1957, un nu­ Intr-uri timp mai scurt de un prietate obştească. In felul aces­ Intovărăşiţii din Goroeşti 'au cum, se stabileşte valoarea păr­ ţilor sociale, obţinem un raport
măr de 35 familii de ţărani ăirij riumărul vacilor de produc­ nom al comunei, şi un dele­ ta fondul indivizibil se sporeşte predat pînă acum, deşi au vi­
gat din partea întreprinderii pe sine îrisuşiA ţei mici aproape la toate vacile, ţilor sociale. Presupunem că şi de 50 la sută. Atunci un întovă­
O.R.A.C.A.,,care se pricep ta e- peste 11.000 litri lapte pe care
muncitori din satul Corceşti, ra­ ţie proprietate obştească a cres­ valuarea terenurilor şi animale­ Despre organizarea au primit o stimă mai mare de suma acestora se ridică la răşit care are o parte socială de
ionul Flaţeg, au înfiinţat o înto­ cut cu 18 capete în această în­ lor. Comisia evaluează animate­ muncii 13.000 lei. Trebuie arătat şi fap­
le, precum şi pămîntul adus, în tul că vacile le-au cumpărat in 15.000 lei. Răpoflîhdu-se suma 1.500 va primi numai 750 lei
brezenţa întovărăşitului respec­ In întovărăşirea zootehnică se urmă cu numai cîteva luni.
vărăşire zootehnică. Ţăranii tovărăşire. Numai în luna oc­ tiv. Evaluările se fac ţinîhdu-se cere â fi depusă muncă la în­ de bani ce urmează a ti împăr­ şi aşa mai departe.
seama de preţul pieţii, la ani­ grijirea animalelor şi la aduna­ C u m se împart
muncitori au înscris în întovă­ tombrie au fost cumpărate trei male, iar la pămînt se fac între tul furajelor de pe fîneţele înto­ veniturile ţită, adică 15.000 lei, la valoa­ Raportul dintre valoarea păr­
1.500—3.000 lei hectarul, avîn- vărăşirii. Aceste lucrări sînt fă­
răşire 32 capete vite mari, un vaci cii viţei din venituri prove­ du-se în vedere calitatea lui. cute de către întovărăşiţi. Adu­ Veniturile băneşti realizate de rea părţilor sociale care este ţilor sociale şi venitul împăfţit
narea generală a întovărăşiţilor întovărăşirea zootehnică din Co­ tot de 15.000 lei, vedem că ra­ de intovărăşiţii din Goroeşti în
număr de 3 capre şi vreo 14 ha. nite din vînzarea de produse re­ Rezultatul evaluărilor este a- din Coroeşti a stabilit ca pen­ roeşti provin din vînzarea lapte­
dus la cunoştinţa adunării ge­ tru o zi de coasă să se plăteas­ lui, a animalelor, a linei şi de
fînaţ. Scopul constituirii întovă­ zultate de la animăle proptietate nerale a întovărăşiţilor, iar a- că 30 de lei, iar pentru o zi de la diferite surse cum sînt: îm­ portul dintre acestea este de luna iunie a. c. a fost de 35 la
ceasta stabileşte cît va intra la greblă sau la strînsul finului pletirea de coşuri, tăiatul riuie- 100 la suta. Aceasta înseamnă sută. Tntovărăşitul Oneasă izi­
răşirii e ste : creşterea in comun obştească. Au mai fost cumpă­ fondul de bază indivizibil şi cit se plăteşte 25 lei. Pentru ca leîor etc. Din totalul veniturilor
rămîne ca parte socială. înto­ treburile să meargă cît mai bine se repartizează o parte — cit
a animalelor în vederea măririi rate 42 capre şi urmează ca în vărăşiţi]’ din Coroeşti au stabilit s-au stabilit şi norme zilnice. hotărăşte adunarea generală — că intovărăşiţii primesc, fiecare, dor a piTrriif deci, la 1.500 lei
în adunarea generală ca 60 la La coasă s-a fixat, de exemplu, pentru dezvoltarea fondului de o sumă egală cu partea socia­ parte socială suma de 525 fei +
numărului lor, a îmbunătăţirii primăvara să se cumpere alte sută din valoarea bunurilor în­ 25 ari lă zi pentru un om, iar bază, iar partea ce rămîne se lă ce o are în întovărăşire. La 120 fei peritru patru zile făcute
scrise să fie socotite ca parte la greblă un ha. la zi de per­ împarte întovărăşiţilor după această sumă se mai adaugă su­ la coasă, iăr Oneasă Filimón,
raselor şi sporirii producţiei şi vaci, peste 50 oi şi încă 60 ca­ socială după care se împart ve­ soană. părţile sociale. Pentru a se şti mele ce revin fiecăruia pentru
niturile, iar 40 la sută să intre cît să se dea la o parte socială, munca ce a depus-o în întovără­ cáre aré o parte socială de Hu­
productivităţii acestora. pre. îngrijitorii de animale sînt de­ şire. Să vedem atunci cît va mai 300 lei şi nu a fost la lucru
la fondul de bază indivizibil. Ce semnaţi din rîndul întovărăşiţi­ se stabileşte valoarea tuturor în întovărăşire a primit 78 lei.
Dar de la bun început, înto­ Cu scopul de a învăţa şi alte este fondul de bază indivizibil? lor şi sînt plătiţi cu un salariu
Este acel fond al întovărăşirii, lunar stabilit de adunarea gene­ părţilor sociale şi apoi se ra­
vărăşiţi! au fost nevoiţi să în­ întovărăşiri zootehnice din re­ care creşte mereu şi nu se divi­ rală. Salariul fui este acelaşi în primi un întovărăşit oarecare. După cum se vedé, acest sis­
frunte unele greutăţi. Nu a- giune, din experienţa celei din de niciodată, adică- nu se împar­ toate lunile. El creşte sau sca­ portează la total suma de bani Oneasă Izidor are o parte socia­ tem de retribuire îl face pe în­
veau grajduri corespunzătoare Goroeşti, socotim că sînt nece­ te, ci rămîne integral. In cazul lă de 1.500 lei. Raportul dintre
cînd un întovărăşit doreşte să de în diferite perioade ale anu- ce urinează să fie împărţită în­ partea socială şi suma împărţi­ tovărăşit să fie interesat ca pe
pentru creşterea in comun a a- sare cîteva amănunte în legă­ iasă diri întovărăşire, primeşte tovărăşiţilor. tă fiind de 100 la sută, el va de o parte să crească cit mai
numai partea lui socială. Cota llii. De la 1 iariuarie, la 1 iunie, primi suma de 1.500 lei. Dar el mult numărul animalelor pro­
nimalelor şi nici experienţă în tură cu forma ei de organizare. parte de 40 la sută din valoarea Pentru ca totul să fie limpe­ a mai lucrat, să zicem, 10 zile prietate obştească, fiindcă aces­
bunurilor sale repartizată la se plăteşte, de pildă, 400 lei lu­ ia coasă, iar nevastă-sa 5 zile tea aduc veniturile întovărăşirii,
ce priveşte organizarea muncii. Cmn se face evaluarea fondul indivizibil rămîne mai de, socotim că este necesar să la adunatul finului. Pentru a iar pe de altă parte să-şi mă­
Trebuiau găsite de asemenea nar la un îngrijitor, de la 1 iu­ afla cît va trebui să primească rească partea socială, prin In-
formele de retribuire, care să bunurilor aduse de departe în întovărăşire. în total, înmulţim 10 zile cu 30 sefierea de alte animale şi su­
lei şi obţinem totalul de 300 lei. prafeţe de teren, deoarece veni­
cointereseze pe fiecare întovără­ întovărăşiţi Să luăm un exemplu. Intovă- La fel se procedează şi cu zilele turile le primeşte în raport de
răşitul Albescu Victor s-a în­ lucrate de soţie: 5 x 25 ¦= 125 mărimea părţii sociale. Intere­
şit în a mări numărul de ani­ Mai întîi trebuie arătat că scris în întovărăşire cu o vacă lei. Adunăm mai departe 300 + sul fiecărui întovărăşit este, de
male proprietate obştească şi a animalele înscrise, suprafeţele şi 8 ari de fînaţ. Bunurile aduse asemenea, să participé cît mai
spori producţia lor. Problema 125 = 425. Aceştia se adaugă mult la muncă, ştiind că cu cît
grajdului au rezolvat-o repede. de finăţ, construcţiile. executate participă mai mult, cu atit spo­
la cei primiţi pentru partea so­ resc veniturile lui. Intovărăşiţii
L-au construit din resurse loca­ in comun de, jhtdvarăşiţi, sfiit mai sînt interesaţi în a-şi dez­
le, prin muncă voluntară. Cu proprietate obştească a tuturor cială, adică 1.500+'425 = 1.925
ajutorul comitetului raional de întovărăşiţilor, iar, Vehiturile se
partid au reuşit să găsească şi împart după părţile sociale şi
forme de organizare şi retribui­ după munca depusa. Pentru ca
re, care să corespundă interese­ acest lucru să fie bine înţeles
lor întovărăşiţilor. Aceste forme vom studia mai amănunţit ex­
au fost verificate în practică şi perienţa întovărăşirii diri Co­
lei. Deci, întovărăşitul Oneasă volta cit mai multe ramuri a-
au dat rezultate bune în sensul roeşti.
că au făcut să crească intere­ La inaugurare, sau alunei cînd nexe de producţie, aducătoare de
sul întovărăşiţilor pentru a m ă ri. sînt primiţi noi membri, se con­ Izidor va primi în total 1.925 venituri. Cu alte cuvinte ei au
numărul animalelor proprietate stituie o comisie de evaluarea lei. tot interesul ca întovărăşirea lor
obştească în mod continuu şi bunurilor înscrise în întovără­ să se întărească continuu din
pentru a ridica producţia şi şire. Comisia este compusă din împărţirea veniturilor se poa­ punct de vedere economic.
te face lunar, trimestrial, de

productivitatea lor. cei mai burii întovărăşiţi. Din două ori pe ari, ’după cum ho- T. MARIAN