Page 95 - 1958-11

Nr. 1227 DRUMUL SOCIALISMULUI Pafcfr 3
*mn'—mi i«i

ca s NOUTĂŢI La aniversarea eliberării Albaniei de sub jugul fascist
îţi a proclamării independentei naţionale
din comuna
concrete Suruené Din realizările
DIN R. P. A L B A N I A
r 'Anul acesta minerii Văii Jiu- cesta este mai ieftină, cu fi iei. pe post. Comitetul de partid ăi ¦¦
lui au cunoscut un deosebit a- Uzină cocsochimică de ia Hune- minei, rriiiitînd pentru populari­ «¦ Un începui bur! i La 29 noiembrie 1944 poporul albanez, sub cohdu- populară. Astăzi poporul albanez păşeşte ferm pe drumul'
vînt în munca lor. Rezultatele doara, în decurs de 10 luni şi zarea şi dezvoltarea rezultatelor
obţinute în producţie sînt cea jumătate, a primit aproape obţinute, a reuşit să raporteze ¦
mai grăitoare dovadă că între- 50.000 tone de cărbune cocsitl- că în acest ăn munca politică a
comuniştilor dusă jos în abata- ¦«
cerea socialistă desfăşurată cu cabil peste pian. « . In m tul Sulighete s-a ¦
muit entuziasm a dat roadele Care este explicăţiă realizării jele minei a îoSt rodnitâ. Toate « discutat in primăvara a- X
« cestui an, intr-o adunare X
X cetăţenească, problema con- X

dorite, de către minerii Văii Jiului a brigăzile şi sectoarele minei au ¦ struirii unui local pentru X t cerea Partidului Comunist — în prezent Partidul Muncii construirii socialismului.
fost ridicăte la nivelul celor | şcoala de 7 ani. Gu aceas- X kdin Albania — a realizat eliberarea totală a patriei de In acelaşi timp, poporul albanez sărbătoreşte cea de
In cele 10 luni care s-au acestui ritm nemaicunoscut în fruntaşe. Şi în prezent, mina ¦ tă ocazie deputatul comu- X !sub jugiit ocupanţilor fascişti. Ziua de 29 noiembrie a
Uricani continuă să deţină locul ¦ na'l loan Drăgan a arătat « devOnit cea mai mare sărbătoare naţională a Albaniei a 46-a aniversare a proclamării independenţei naţio­
sciirs din acest an productivita- sporirea producţiei de cărbune? « că în această direcţie, in t I— Ziua Eliberării. nale. La 28 noiembrie 1912, în plin război balcânic,
întîi în întrecerea socialistă ce ¦ sat există suficiente posibi- t reprezentanţii poporului albanez, veniţi din toate colţurile 1
tea muncii în minele din Valea La baza tuturor succeselor obţi- se desfăşoară între minele dih După izgonirea cotropitorilor fascişti, în Albania au ţării tn oraşul Vlora, au proolatnat independenţa sta­
Valea Jiului. X Etăţi locale ca braţe de * | triumfat ideile atotbiruitoare ale Marii Revoluţii Socia- tului albanez, scuturînd jugul Otoman după cinci secole
Jiului a crescut cu 13,1 la sută nute de mineri stă munca poli- i liste din Octombrie s-a instaurat orîndulrea democrat- de îrtfoblre.
La mina Petrild, sectorul IV ¦¦ muncă si materiale. El a Xi,
faţă de productivitatea realizată tica dusă de organizaţiile de luni de-a rîndul a fost sub plan. ¦ propus ca cele 80.000 bu- ¦
Fiind încredinţată conducerea
la sfîrşitui anului 1957. Colecti- partid ÎH tind iii minerilor.

vul minei Uricani şi-a îndesi- Comitetul raional de partid a

nit cu 55 zile înainte de termeri procedat bine atunci cînd a Ori-

plănul anual lă extracţia de car- entat organizaţiile de partid, să
bune cocsificabil. Colectivul mi- fie trimişi în toate abatajele cei producţiei unui colectiv de co- t căţi cărămidă necesară t

nei Lonea, la 21 noiembrie a mai buni comunişti. Comitetul munişti, sectorul IV, din luna ¦ construcţiei să se facă prin ¦ Âvîniiiî comerţului Creşte rapid volumul global
început să extragă cărbune ener- de partid de la mina Uricani septembrie, a început să 'extra- exterior al pröduefiei Industriale
getic în contul ultimelor zile trariucîttd cu consecvenţă în via- gă cărbune peste sarcinile de ¦ muncă voluntară, pe plan i
ale anului. Totiă de cărbune li- ţă hotărîrea comitetului raional, plan. Comuniştii din sectorul II In ultimii ahi comerţul exterior al
vrată economiei naţionale în a mobilizat pe toţi comuniştii al minei Petrila au hotărît la 0 local. Oamenii au fost <| Albaniei a luat un deosebit avînt.
primele 10 luni ale anului a- să sé situeze în fruntea proce­ îndemnul comitetului de pattid,
sului de producţie. să scoată sectorul din rîndul X de acord cu această pro- X Anul acesta circulaţia măffurilor a In cinstea celei de-a 14-a ani­ strucţie — 18,5 Ia sută î con­
=ifc codaşelor. Munca plină de ab- crescut cu 313 la sută faţă de anul versări 3 eliberării patriei, ma­ fecţii şi încălţăminte — 27,6 la
Este bine cunoscut meritul şi negaţie dusă de comunişti în ¦ punere şi s-au angajat ca « 1950 şi cu 43 lă sută faţă de anul joritatea întreprinderilor indus­ suta s industria alimentară —
Aprovizionarea de iarnă aportul comuniştilor Vasile Hriţ- fiecare abataja fost încununată trecut. Tonajul mărÎiiHlor de export triale şi miniere din R.P. Alba­ 14 la sută, faţă de aceeaşi pe­
can, Ion Urla, Dumitru Vasc'ul cu succes. Lă 30 octombrie pla- » fiecare să facă între 500 şi J şi import ă sporit o i ăprbxirriatlV 30 nia şi-au depăşit considerabil rioadă a anului 1957.
a muncitorilor — şi Vaslife Apostol, şefi de bri- nul ănilal ă fost îndeplinit. lă sută faţă de ătiul trecut. planul pe primele trei trimestre
gadă la mina Uricani. Indepli- X 1-000 bucăţi cărămidă. $i, X Anul acesta întreprinderile in­
în atenţia noului birou nind cu cinste chemarea comite- Si la mina Lonea se destă- In prezent Albania exportă aproxi­ ale anului. dustriale an produs sute de noi
tului de partid ei au mobilizat şoară o susţinută muncă politică ¦ m scurt timp cele 80.000 » mativ 75 articole, faţă de 30 în 1950 în acelaşi timp volumul glo­ articole, îmbunătăţind în acelaşi
al organizaţiei de bază în jurul lor sute de mineri pen- pentru îndeplinirea înainte de şi de numai 10 articolă în 1938. Lo­ timp considerabil calitatea pro­
tru îndeplinirea planului înainte termen a planului antiail. În­ 1 bucăţi cărămidă s-au făcui J cul de frunte îl ocupă produsele indus­ bal al producţiei industriale şi duselor. S-a început fabricarea
După alegeri, noul birou al de termen. Exemplul lor mobi- tr-un cadru sărbătoresc, la 20 triei extractive cară răprezirită 60 la miniere a crescut cu peste 20 in ţară a pieselor de schimb pen­
organizaţiei de bază de la mina lizator a însufleţit întrecerea so­ noiembrie, din sectorul I Cimpa ¦ şi s-au ars. evidenţiindu-se « sută din export — urriiate dfe produ­ la sută faţă de aceeaşi perioa­ tru tractoare, producţia de cati­
Ţebea, manifestînd o grijă deo­ cialistă desfăşurată de întregul au fost extrase primele tone de sele industriale şi cele agricole cu cîte dă a anului trecut. Astfel, în fea ş.a.
sebită fătă de aprovizionarea colectiv. R ezultatul: în primul cărbune îri contul anului viitor, X in mod deosebit in această * 20 la sută; Articolele industriale şi
de iărhă a fnuhcitoriior mineri, rînd, anul acesta, ei şi-au de- selniindiistriale reprezintă aproximativ primele trei trimestre ale anu­ In întreaga ţară se ’desfăşoa­
a dezbătut într-o şedinţă împre­ păşit propriul lor angajament In aceeaşi zi harnicii munci- <X> acţiune cetăţenii Cotiolan »* 40 la sută dih volurriul global al ex­ lui, industria petroliferă a înre­ ră cu avînt întrecerea socialis­
ună cu conducerea exploatării şi cu peste 10.000 tone de cărbune tori ai Uzinei de reparat utilaj X Boza, Traian Mateiaş şi |- portului. Această categorie de pfodtise gistrat o creştere de 19 la sută,
comitetul de întreprindere, mă­ cocsificabil ; în ăl doilea rînd, minier au raportat partidului că va creşte continuu în viitor, ca rezul­ producţia de crom de 18,5 la tă pentru depăşirea planUliil ca­
surile ce trebuie luate pentru a- toate brigăzile din abatajele mi- planul de producţie pe anul a- l alţii. J sută ; producţia de energie elec­
sigurarea aprovizionării de iar­ nei Uricani, urmînd exemplul cesta a fost realizat’. trică — 2 L6 la sută; construc­ re cuprinde pfeste 98 la sută din
nă în condiţiuni bune a mineri­ mobilizator al comuniştilor, au 1 Trebuie arătat că cetă- « ţiile de maşini — 28,2 lă sută ;
lor cu cartofi, varză, ceapă fete. depăşit plănui pe anul 1958 cu In scopul dezvoltării continue industria materialelor de con­ numărul total al oamenilor
a muncii politice de masă în % tenii din sătul Sulighete au J
In urma acestfei şfedinţe, ser­ mijlocul minerilor, coriiitetu! ra- muncii.
¦ mai transportat, tot în mod X

X voluntar, la locul construc- $

¦ fiei şi 'piatra pentru fundă- *

¦ ţie. In primăvară ei au ho- *

X tărit să înceapă lucrările ţ

¦ pentruconstrucţia şcolii. I Mari construcţii hidroenergetice

viciul administrativ al exploată­ aproape 18.000 tone de cărbune. ional de partid a orientat mai Podul de pe Vafea tat ai industrializării ţării. In R.P. Albania se desfăşoa­ tanţi albanezi sprijiniţi de spe­
rii a întocmit tabelele cu mun- Este suficient să arătăm un bine munca de control şi îndfu- Cäianului ră o internă activitate pentru cialişti sovietici.
fcitUHi şi cantităţile necesare fie­ mare a activiştilor săi. Astfel, Dezvoltarea electrificarea pe scară largă a
căruia şi apoi a luat legătură singur exemplu de felul cum în- activiştii comitetului raional se Satul Chişcădagă este ¦ mvăfămmtului oraşelor Şi satelor. Cursurile de Recent au fost terminate la
eu O.G.h. Aprozar Brad pentru tregul colectiv urmează pe co- preocupă mai îndeaproape de îe- X împărţit în două de valea X ape ale ţârii ca Maţi, Bistriţa, Shkopet prospecţiunile geologice
repartizarea cantităţilor necesare. mtlnişti atunci cînd aceştia se Iul în care sînt folosite mijloa- ţ Găianului. In timpul ploi- | Ih 1938 în Albania nu exista decît
Că urmare a măstiriior luate şi situează cu hotărîre în fruntea cele de agitaţie. Controlul şi X lor sau după topirea zăpe- $ un număr redus de şcoli primare, etc., oferă largi posibilităţi pen­ in vederea abaterii cursului flu­
a cbritrbluliii efectuat asupra în­ procesului de producţie. La mina îndrumarea muncii comuniştilor $ zilor, legătura intre o par- ¦ frecventate de 50,000 elevi, şi un nu­ tru 'construirea unor puternice viului Maţi. In curind se va să­
deplinirii sarcinilor, pîtiă acum Uricani, tinerii din brigacia con- din mine, se simte cu mai multă X te şi alta a satului se ţă- % măr şi mai m ic ' de şcoli secundare. hidrocentrale. pa aici un tunôl cu o lungime
s-au adus şi s-au distribuit mun­ dusă de utemistul Viorel Neam- eficacitate jos, în abataje, în t cea cu mate greutate. Pes- <• de 170 m. In albia veche se va
citorilor cartofii. ţu, a realizat cea mai înaltă consfătuirile de producţie, în a- * te vale nu exista nici un <; In prezent; în R.P. Albănia există Conform prevederilor, in ur­ înălţa un dig de beton de 48
productivitate în abatajul lor. plicarea eu perseverenţă a ini- X pod. De aceea, oamenii X 2.249 şcoli elementare, 400 şcoli de mătorii patru ani, pe cursurile m. înălţime cu un debit de scur­
IOAN lEBtJtA In loc de 4 tone de cărbune cît ţiativelor creatoare, şapte ani, 51 şcoli secundare de învă- de apă Mali şi Bistriţa se vor gere de 2.600 m3 pe secundă.
a fost planificat, ei au extras ţămînt general şi profesional, şase fa­ construi o série de hidrocentrale In spatele digului se va forma
iăcălliş, membru al organizaţiei db în lună octombrie cîte 7 tone VASILE DUCA care vor permite electrificarea un lac de acumulare cu un vo­
unor regiuni întregi dih ţară. lum de 18.000.000 tn3.
ba?ă P.M.R. de la mina Tebea

- iBBi&a---—-¦— ....... ................... * s-du gindit la acest lucru, ¦ cultăţi cu 15 secţii lâ Universitatea din Anul trecut au luat fiinţă o. Puterea instalată a hidrocen­

I M importante - « f i f i sporite de mmm X şi, în frunte cu deputaţii « Tirana, două facilităţi ale Institutului serie de direcţii de proiectări in tralei va fi de 20.000 kW, iar
X Vichehte Mihăieş, Roma- X Agronomic şi cinci facultăţi ale In­ domeniul arhitecturii, urbanisti­
stitutului pedagogic de doi ani. Toate cii, hidrotehnicii, geologiei, geo­ producţia ei anuală de 91.000.000
t !us 7orna şi alţii, au pornit % acestea sînt frecventate de 212.000 e- deziei etc. Proiectele marilor kWh.
levi şi 2.300 studenţi, fără a socoti hidrocentrale „V. /. Lenîti" şi
(Urmare din pag. l-a , ră de acestea, urmărirea zilni­ rit considerabil calitatea minere­ * la acţiune. X Pe riul Bistriţa vor fi con­
struite două hidrocentrale situa­
că a îndeplinirii şi depăşirii pla- ului, iar în al doilea rînd, canti- * Toi materialul lemnos ¦ elevii şcolilor serale şi fără frecvenţă. „Karl Marx" au fo s t. realizate te la o distanţă de 4 km. una

INTREBARE • Pentru succesul nului’ alegerea sterilului cu mina tatea de siderită şi limonită ex- » necesar construcţiei podu- X Sprijinindu-se pe vasta experienţă a de specialiştii Institutului de pro­ de alta.
acest.e.i . i.n.i.ţiat,iEve', s-au ,luat, d,eşi.- tî,nteanrţai,.i.i’b.aataactLij.itet. ş.eaitca.cc,’oosnnîddn,uutjccmeerreiiirloeurexspîenico-aa-- 1trasă peste p*lan î*n cursul. .luni.i. învăţămîntului ^sovietic şi cu ajutorul iectări hidrotehnice din Lenin­
gur . şi.¦ .,uune’lie am.-*a.s-ur•itehmeo-or- toarelor, a maiştrilor de orizont acesteia trece de 2.000 de tone. t lui l-au procurat din pădu- t profesorilor sovietici, au fost luate o grad. Proiecîele noilor hidro­ Puterea instalată a ambelor
Din această cantitate s-au şi liv- *¦ serie de măsuri care au situat învăţă- centrale de pe Maţi. şi Bistriţa hidrocentrale 'v a fi de 27.500
rat pînă la data de 20 noiembrie * rea comunală, iar lucrările 0 mîntul albanez pe baze trainice. au fost realizate in R.P. Alba­ kW , iar producţia anuală de
în afara planului, furnaliştilor nia de un grup de tineri proiec­ 160.000.000 kWh energie elec­
exemnle°?Ce' ' P ' ' ' din Hunedoara, !1.211 tone de J au fost executate numai. * Pînă în anul 1960 nujmărul şcolilor trică.
de şapte ani din R.P. Albania va creş­
RĂSPUNS: Dă, într-adevăr, ?‘ f + minereu. Acesta este un fapt des­ « prin muncă voluntară. De | te la 460.
sccpae-e-rnşe.t.ia.ruamtciinanegii*a-niaţ•sim.caotpiVlvuuala.*t,c.nooo.msi,e.uan.mcioş,.atnid.l-douer-, tul de concludent, care arată că
măsuri tehnico - organizatorice. bsinueri.proerngtraunizsautcac,eIssnu-*la.ua te,il’™,.ud,aatar mîoa„s-l X curind podul de pe valea l
nu piuă te sfîrşitui lunii, nu numai
c' *ă n...e....v..o. .m.. îndeplini angaja­ X Cătunului s-a dat in folo- L Pe calea transformării socialiste
mentul, dar îl vom şi depăşi. a agriculturii
***», încă nimic despre re- « sinţă. El are o lungime de X
Aş vrea să mai adaug ceva.
Mpeal.ei. .dînetîim, inaemri. dcuotactad,troeal,ete cacle,i.hfţ:ii-- zzcjeufnjl.ttea. t?eAlţci poubtte,amlstăc rPiemdaaţi cît*ev*ă Iniţiativa comuniştilor de la mi- «l 45 metri s•i o deschidere de ¦* Tot mai muîfe In urmă cu 12 ani, in 1946, In preze-rit, în R.P. Albania
catfe corespunzătoare. Apoi, pen­ $ 4 metri. Prin construcţia X iocumfe cîteva familii din satul Kivutia există 1.935 cooperative agrico­
tru ca să nu se-mai întîmple ca nă noastră â creat posibilitatea (regiunea Lushnia), au pus ba­ le de producţie feăfe cuprind
minereul extras să rămînă mai RĂSPUNS : Observaţia este :a iii primele zile din luna de- t¦ acestui pod legătura intre ol Recent, întreprinderile Ministerului zele primei cooperative agricole 74,9 la sută din suprafeţele cul­
multă vreme în abataje, am or­ justă. Acest lucru mi-a scăpat. cembrie, să putem raporta şi în- | o parte şi alia a satului g construcţiilor al R.P. Albania aU dat de producţie din Albania. tivate cu grîu. Astăzi Albania
ganizat mai bine transportul a- Rezultatele de pînă acurti, fără deplinirea planului anual. în folosinţă canienilor muncii peste numără 7 regiuni în întregime
tît în subteran cît şi în afară. X se face cu mai multă uşu- X 800 de noi 'apartamente. Pînă la sfir- Pînă în anul 1955 s-a.u consti­ cocperafivizate. Mişcarea coope­
să ne lăudăm, sînt dintre cele şilul cuiului vor fi date in folosinţă tuit 318 cooperative agricole de ratistă se extinde cu repeziciune
mai bune. In primul rînd a spo- •* rint-ă. ?* alte 1.500 locuinţe. producţie, care lucrau 13 la su­ şi in regiunile muntoase.
tă din suprafaţa cuitivâbilă a
Această măsură a fost de un Piuă la sfîrşitui anului 1957, sta­ tării. de amelioraţii

real folos pentru tot mersul pro­ strucţii vor putea fi irigate
30.000 ha. de părtiînt ătabli ale
ducţiei la exploatarea noastră. tul a construit 800.000 metri pătraţi Vaste lucrări cooperativelor agricole dfe pro­
de suprafaţă locaiivă. In anii primului ducţie din regiunea Lushflid.
C r e ş t e r e a d e n o i c a d r e c a l i f i c a t eS-ar putea spune că în prezent,
la noi, doar incidental unele e- Aceasta este primă constiric-
ţie hidrotehnică dfe asemenea
chipe mai suferă din cauza lip­ preocupare de seama a comuniştilor plan cincinal (1950— 1955) s-au con­ ¦ Pe cîmpia secetoasă Lushnia proporţii din R. P. Âlbâtiia. Ea
sei de vagonete goale. struit aproximativ 560.000 metri pătraţi se desfăşoară construirea celui se realizează cu ajutorul Uniu­
nii Sovietice.
O altă măsură importantă lu­ de suprafaţă locaiivă, iar tn cursul mai mare complex hidrotehnic
ată de noi în sprijinul acestei Cooperativa meşteşugărească citori calificaţi din rîndurile a tigată, organizaţia noastră de Anul trecut au început lucră­
iniţiative, a fost aceea de dotare „Moţul“ din Baia de Criş nu-şi cestor tineri cooperatori. celui dc-al doilea plan cincinal se vor din R. P. Albania; Pentru con­ rile pentru valorificarea cîmpiei
bază va acorda atenţia cuvenită construi 850.000 metri pătraţi, adică struirea barajului înalt, cu o lun­ mlăştinoase Thumana, uritil din
principalele obiective ále celui
cu materialele necesare a tutu­ putea îndeplini, la începutul a- Organizaţia de bază( împreu- calificării şi ridicării calificării cu 35 la sută mai multe locuinţe. de-al doilea plan cincinal. Pen­
tru a stăvili apele şi a ameliora
ror punctelor de încărcare din nului, sarcinile de pian datorită năK cu condj ucerea co^oper.oatuivei., trrua^ttuivvrnaor nnmnosa>uscnttrcră3it.orilor din coonPee- gime de 3,5 km. au fost depla­ pâmîntril s-a pornit la construi­
faptului că avea un mare nu­ a luat rfiăsuri şi fiecare tînăr a rea unui dig, precum şi a unei
stocuri şi în special a celor de la măr de tineri cooperatori meş­ fost repartizat să lucreze, în me­ HORIA LAZARUŢ Anul acesta, în oraşele Albaniei se saţi 1.300.000 ni. c. de pă- reţele de canale de drenaj. Ca­
Crăcluneasa şi Vadul Dobrii. De teşugari care nu erau calificaţi. seria pentru care avea înclina­ secretarul organizaţiei de bază
asemenea, s-a organizat mai Aceasta avea o înrîurire nefavo­ ţii, pe lîngă cei mai buni mun­ P.A1.R. de la cooperativa ,|Moţul“ vor construi din fondurile statului cî­ mîrit. De Ia lacul de acumulare,
bine controlul calităţii minereu rabilă asupra randamentului, ca­ te 6,1 aparta'mente Ia 1.000 de locui­ cu o capacitate de 65,5 milioa­
lui lă banda de claubaj de la lităţii şi preţului de cost a! pro­ din Baia de Criş
Retişoara. Datorită acestor mă­ duselor. Pentru a pune capăt tori, iar în ahiil 1960 — aproape şapte ne m. c., pornesc în toate di­
suri, a crescut considerabil ca­ acestei stări de lucruri, organi­
litatea minereului, fapt care zaţia de bază, comuniştii, şi-au citori care au primit sarcina să - apartamente la fiecare 1.000 de lo­ recţiile canale de iriga’ţie. După
bucură nu numai pe minerii noş­ pus în centrul preocupărilor lor
tri, dar şi pe furnaliştii hunedo- creşterea de noi cadre de mun- cuitori. darea în folosinţă ă acestei con-
reni.
se ocupe îndeaproape de califi­
Acestea au fost principalele
măsuri luate de noi. Dar în ata­ carea acestora. Iri anii puterii
Datorită condiţiilor create, a populare, în Viaţa
m ¦¦¦¦— ---------------- — poporului albanez
îndrumării practice a acestor ti­ au avdt loc adinei
neri, noi am ajuns să ajutăm transfortfiări. Pe lîn­
pe fiecare să înveţe meseria pe

care o iubeşte. Pînă aciim au gă succesele impor­

S u c c e s e le cioplitorilor fost calificaţi uri număr de 23 tante obţinute de nalul principal va avea o lun­
d e piatră tineri în diferite meserii ca: tăl- toate ramurile eco­ gime de 24 km.
puitori, richtuitori etc. Printre a- nomiei naţionale,
ceşti tineri se numără tov^ Mi- au făcut progrese Recent â fost terminat un ca­
însemnate cultura şi nal lung dfe 10,6 km. iar în pre­

Exploatarea carboniferă au realizat lună de lună liai Haneş, Aurora Marta, Horia învăţămînful. In toa­ zent se apropie de sfîrşit termi­

Ţebea are pe lingă ea şi o cîştiguri mari. De pildă, în Farcaş, Doina Rus, Doina Doţ te şcolile elevii îm­ narea altui canal. De asemenea,
carieră de piatră unde se luna octombrie cioplitorul şi alţii care în scurt timp au bină în mod judi­ se lucrează la taluzarea şi beto-
cioplesc bolţari care sînt fo­ Pavel Ştefan a realizat un devenit şi fruntaşi în producţie, cios cunoştinţele te­ narea malurilor rîului Drojă, ca­
losiţi la beionarea găleri- ciştig de 2.976 lei, cioplito­ oretice CU cele |:;g re va colectă toate apele ce inun­
il'âh de transport. rul Ofreo Pasirovici, 2.943 Acum, datorită creşterii numă­ practice.

Muncitorii de la această lei, Inochentie Pastrovici, rului de muncitori calificaţi, co­ IN FOTO: O lec­ dau altădată cîmpia Thumana.
carieră şi-au depăşit, ca 2765 lei. operativa rioastră riu numai că ţie practică la Colectivul şantierului s-a an­

urmare a bunei organizări Asemenea cîştiguri mari îşi îndeplineşte hiriă de lună Şcoala politehnică gajat să îndeplinească pianul a-
a muncii, sarcinile anuale au realizat şi cioplitorii sarcinile, dar poate îndeplini un „7 Noiembrie“ Gin nual la 21 decembrie, iar pînă
de plan pe acest an. Marcelo Şlefoni, Anselmo plan cu mult mai mare decît Tirana. în primăvara anului 1959 să re­
Tedeschi si Simion Ene. cel pe care îl are în prezent. Şi dea agriculturii o suprafaţă de
In urina însemnatelor de­ în viitor, folosind experienţa cîş- 1.500 hă.
păşiri obţinute, cioplitorii