Page 96 - 1958-11
P. 96
Pas. 4 DRU MUE SOCIALISMULUI Nr 1227
Puternicul ecou internaţional ş&tti - ş iir i, ¦?U&nxele ş t ir i
al propunerilor U. R. S. S.
în problema Berlinului
S. U. A. o hotărîre în legătură, cu aseme- bil că în cazul cîrfd tratativele
nea negocieri va fi luată în co vor eşua se vor lua măsuri uni- Sosirea ministrului de Externe Vizita în R.P. Chineză
NE\. YORK 28 (Agerpres). mun de puterile occidentale. A- laterale pentru înlăturarea sta-
LUPTELE— Agenţiile telegrafice america- genţiile de presă anunţă că de- tufului de ocupaţie al Berlinului,
ne au transmis expunerea ama- îndată ce nota guvernului sovi- Eckardt a spus de asemenea
din Cuba al Indoneziei la Moscova a delegajiei
nunţită a notei guvernului sovi- etic a sosit \a Londra, guvernul că propunerea sovietică cu pri-
etic adresată guvernelor S.U.A., britanic s-a întrunit sub preşe- vire la situaţia din Berlin este guvernamentale
a R. P. D. Coreene
Angliei şi Franţei în problema dinţia lui Macmillan, pentru a „o uşurare“. Totodată limitarea HAVANA 28 (Agerpres). - MOSCOVA 28 (Agerpres). — nele care-1 însoţesc.
Berlinului. , . 0 examina. După cum relatează acestei propuneri prin fixarea u- Postul de radio al statului ma TASS transm ite: La invitaţia Pe aeroportul Vnukovo dr.
Corespondentuf din Augusta agenţia United Press Internaţio- nui termen este, după cum spu- jor al insurgenţilor din Cuba a- Ministerului Afacerilor Externe Subandrio a fost întâmpinat de
nunţă că forţele armate ale in al U.R.S.S. în seara zilei de 27 V. Semionov, locţiitor al minis-
(statul Georgia) al agenţiei As- nai, în cercurile londoneze se ne Eckardt, „cît se poate de se- surgenţilor au respins de cinci noiembrie a sosit la Moscova, trului Afacerilor Externe al PEKIN 28 (Agerpres). — A-
ori consecutiv încercările arma venind din Viena, dr. Subandrio, U.R.S.S., şi de alte persoane o- genţia China Nouă transmite din
sociated Press, unde se află în consideră că „modul cum rioasă“. tei guvernamentale de a rupe ministrul Afacerilor Externe al ficiale, precum şi de reprezen- U han: La 27 noiembrie delega
blocada oraşului Santiago de Republicii Indonezia, şi persoa- fanţi ai presei. ţia guvernamentală coreeană
prezent preşedintele Eisenhower, U.R.S.S. pune problema va pu- După cum transmite agenţia condusă de Kim Ir Sen, preşe
informează că preşedintele s-a tea cu greu fi respins“ de pu- DPA, reprezentantul P.S.D.G. a
abţinut să facă comentarii la terile occidentale. Cuba. In ciuda faptului că for -------------- s = r r .. « e i - - . ¦= --------------- dintele Cabinetului de Miniştri
propunerile cuprinse în nota refuzat deocamdată să facă vreo
U.R.S.S. Secnetarul preşedinte FRANŢA declaraţie pe marginea notei so ţele guvernamentale au folosit ISIOd/% R E F O R M A A G R A R A al R.P.D. Coreene, însoţită de
lui pentru problemele de presă, vietice adresate R.F.G. „avind aproape toate armele —¦ avia Ciu En-lai, premier al Consiliu
Hagerty, a declarat că Departa PARIS 28 (Agerpres)'. — A- în vedere însemnătatea ei“. El ţia, tancuri etc. — împotriva in din regiunea siriană a R. A. U. lui de Stat, şi de He Lun, loc
mentul de Stat, nu a primit încă genţia France Press relatează a declarat că la 28 noiembrie a-
traducerea oficială a notei so că cercurile diplomatice din Pa- ceastă notă va fi examinată la surgenţilor, încercările lor s-au DAMASC 28 (Agerpres). — pentru reforma agrară privind ţiitor al premierului, precum şi
vietice. ris afirmă că la Paris, Washing- soldat cu eşec. In aceste lupte La 26 noiembrie, în 30 de sate exproprierea a 25 mari proprie- delegaţia militară coreeană au
ton, Londra şi Bonn vor conţi- Şedinţa comitetului de politică trupele guvernamentale au folo din districtul Hama (regiunea tari funciari. Această hotărîre părăsit oraşul Uhan plecind Ia
Agenţia United Press Interna sit avioanele de război primite siriană a R.A.U.) a început a- înseamnă punerea în aplicare a Guancijou.
tional a transmis o relatare a nua consultările în vederea stu- externă al partidului după care de la guvernul englez. plicarea reformei agrare. In le- legii cu privire la reforma a-
comentatorului său din Washing- dierii propunerilor cuprinse în conducerea P.S.D.G. va face cu gătură cu aceasta, recent a fost gr ară din regiunea siriană a Oaspeţii coreeni au fost con
noscută poziţia sa. -0 - publicată hotărirea ministerului R.A.U. duşi la aeroport de Ciu De, vi
cepreşedinte al R. P. Chineze şi
ton, S. Hensley, inspirată pro- notele adresate de guvernul so- BERLIN întcnsificarea vicepreşedinte al C. C. al P. C.
Chinez, Liu Şao-ţzi, preşedintele
babil de'cercurile oficiale. Co- vietic guvernelor •S.U.A., Angli- BERLIN 28 (Agerpres).
mentatorul citează cuvintele u- e]- Franţei R D G si R'FG
nui reprezentant a! D e p a r^ e n - î „ .aceste, cercuri se f c l a r ă că Ştirea cu privire la notele aI dXre-
tuliu de Stat, care a declarat ca nUnctul de vedere franrer rare sa e de guvernul sovietic celor
Departamentul de Stat nu va ţ fost sprijini? de Adenauer în «"•
ace mei im fel de comentam o- cursul trPati,tivelor saIe djn 26 nelor celor doua state germane
florale atâta timp cit cercurile o- n o iem b rie cu De Gau| )e este c5 “ te considerata la Berlin drept înarmării Japoniei Presa chineza acordă mare atenfie fe z e lo r Comitetului permanent al Adu
ra p o rfu lu i lui N. S. Hruşciov nării reprezentanţilor populari
ficiale nu vor primi şi nu vor e- terite „lrebuie . . evenimentul central al zdei. E - TOKIO 28 (Agerpres). — din întreaga Chină, vicepreşe
Reînarmarea Japoniei se desfă la Congresul al X X I-le a al P, C. U. 5. dinte aii C. C. al P. C. Chinez
xvaamm iinnaa Ttrraadfiuiicreprreoua hnaotteoii scro\xv7iweattii_- r uţ'_''luCL' “ rc ”L‘cuu,c sa diţiile de seară ale ziarelor şi şi de Den Siao-pin, secretar ge
neral al C. C. al P. C. Chinez.-
ce. " dea doYada de fermitate“ şi sa reVlistelor au fost epuizate cu
—O—
Judecind după relatările lui a‘?a :e .ca„ ’’1î1 nt.cl u n <caf Lu X°r iuţeala fulgerului. Ziarul de sea-
A luat foc un avion
Hensley, cercurile oficiale ale f aras! Ber inu occidental . To- ră :)L er Abend“, care apare în şoară din plin. La insistenţa PEKIN 28 (Agerpres). — diferite ţări ale lumii. „Jenmin- american avînd la bord
S.U.A. sînt foarte îngrijorate de odata aceste cercuri sint de pa- sectoruj democrat al oraşului, Washingtonului, cheltuielile pen TASS a n u n ţă: Presa chineză jibao“, la rubrica intitulată o bombă atomică
raptul ca propunerea U.R.S.S. rere că nu trebuie luate hotărâri pub|M sut) tjHu, msre , Rezoi_ tru scopuri militare prevăzute
în proiectul de buget pe exerci publică articole şi coresponden- „înaintarea fermă spre comu WASHINGTON 28 (Ager
va fi sprijinită în Berlinul occi- Pn E e‘ ... varea problemei Berlinului“ tex- ţiul financiar viitor al Japoniei pres). — După cum transmit a-
au sporit ou 30 la sută in com te, consacrate dezvoltării econo- nîsm ; planul de şapte ani al genţiile de presă occidentale, la
dental. Aceste cercuri, arată agenţia tul integral al notei guvernului paraţie cu anul curent. Efectivul 26 noiembrie în statul Louisiana
forţelor aeriene militare va creş miei naţionale a U.R.S.S. in vii- Uniunii Sovietice“, a publicat din S.U.A. un avion american
France Presse, sînt satisfăcute sovietic, adresată guvernului te cu peste 10.000 oameni şi vor de tip B-47, avind la bord o
A N G LIA de faptul că notele au fost remi- R. D. Germane. Ziarele de seară dispune de aproximativ 1.100 lorii 7 ani. Ziarele acordă de a- la 27 noiembrie ştiri şi diagra- bombă atomică, a luat foc in
de avioane. Se fac proiecte pen timp ce se afla pe pista de deco
LONDRA 28 (Agerpres). — se „întrucît astfel va fi posibilă ca're aPar în Berlinul occidental tru' a se începe producţia de ar semenea o mare atenţie dezbate- ine despre creşterea vertiginoa- lare. Toate persoanele din re
mament atomic. giunea respectivă, exceptind pe
Notele guvernului sovietic în discutarea unor chestiuni concre- consacră de asemenea pagini rii de către întregul popor a te- să a producţiei de energie elec- cele angajate în stingerea focu
lui, au fost evacuate. Acesta es
problema Berlinului se află în t iar nu a unor ipoteze„, întregi notelor sovietice. zelor raportului care va fi pre- frică, a extracţiei de petrol şi a te al optulea caz cind avioane
americane avînd la bord bombe
centrul atenţiei presei londoneze Agenţia ADN anunţă că în zentat de N. S. Hruşciov la cel dezvoltării industriei^ gazelor din atomice s-au prăbuşit sau au
luat toc.
de seară.'Ziarele publică pe pri- R. F . GERM ANA redacţia agenţiei sosesc nume de-al XXI-lea Congres al U.R.S.S. Şi alte ziare chineze
ma 'pagină cu titluri mari expu- • nn , . roase telegrame din partea oa P.C.U.S. şi ecourile pe care consacră corespondenţele lor
dezvoltării diferitelor ramuri ale
nefea 'am ănunţită a documente- BONN 28 (Agerpres). — La menilor 1mUUu1n^ciUi Ud1i1nI Republica le-au trezit cifrele de control ale industriei.
lori'Ziarele subliniază îndeosebi conferinţa de presa care a avut Democrată Germană care salută dezvoltării economiei naţionale
loc la 27 noiembrie la Bonn. a U.R.S.S. pe anii 1959— 1965 în Editura „Jenminciubanse“ a
propunerea guvernului sovietic cu căldură propunerile cuprinse pregătit pentru tipar în broşuri
de a se transforma Berlinul oc conducătorul Departamentului in notele sovietice.
cidental într-un oraş liber — u-
nrtate politică independentă. presei şi informaţiilor de pe lin După cum scrie ziarul „Neues separate tezele raportului lui
Deutschland“, în seara zilei de N. S. Hruşciov „Cifrele de con
Ziarul „Star“ arată în artico gă guvernul R.F.G.. Eckardt. a 26 noiembrie în Berlinul occi Lucrările Comisiei sovieta-rom îne trol ale dezvoltării economiei
lul său redacţional că propune dental a avut loc o întrunire a naţionale a U.R.S.S. pe anii
rea guvernului şQviefic „(fă făcut o declaraţie în legătură cu reprezentanţilor cercurilor de a- 1959— 1965“ şi tezele C. C. al
dm,eacr.liarasitp.iearagnuţvee“r.«n.ulZuiiiarsuolvi,estailcutcăa faiceri din R-. F. Germană şi din P.C.U.S. şi ale Consiliului de
acesta nu va obiecta ca la res- nota guvernului sovietic adresată Berlinul occidental. La întrunire pentru combaterea dăunătorilor Miniştri al U.R.S.S. „Cu privire
au participat apr,oximatJiv .800 de ia Întărirea legăturii şcolii cu
guvernului R.F.G. cu privire la
viaţa şi dezvoltarea continuă a
situaţia Berlinului. Eckardt a a- culturilor agricole sistemului invăţămintului public
în ţară“. In curind aceste bro
fdă..i'aftâaf'cină ~plrceezaenstt,ăi-‘n'n coatpăi.'.teasl,îeel,e stu- »‘O M « * « . p. f. «M» v, şuri vor apare In mari tiraje.
pu-
terjlor ocFcidentale şj }a BonnF - CHIŞINAU 28' (Agerpres). — aigronom şef al inspecţiei pentru
TASS transm ite: La 26 noiem carantină şi protecţia plantelor
pec area statutului Berhnu!!!! sa că după studierea ei guvemeje proprietari de întreprinderi, co- brie la Chişinău au început. lu de pe lingă Ministerul Agricul
crările Comisiei sovieto-romine turii al U.R.S.S.
participe Organizaţia ^Najiumlor puterilor occidentale şi guvernul mordanţi. membri ai conduceri* pentru combaterea dăunătorilor
Unite. Ziarul c„otrnesbiduei.era sca.a fra.i.eceaasc-- Rdi.-pr..1url.tarvpo-r ptirebui sa t+reaca .la lor şi d..i.r.e..c..t.o..r..i....a.i...d..i..f.e..r.i.t..e.l..o..r...f..ir culturilor agricole — gîndacul In R.S.S. Moldovenească, a
ta propunere me din Germania occidentală şi
din Berlinul occidentali.
ceptatâ şi dezvoltată“. „In faţa t+ -j i * de Colorado şi fluturele alb a- spus in continuare Obolenski, se
acestor propuneri, scrie în-conţi-
. T° iodata’ Bckardt a făcut c
nu are ziarul. Occidentul nu mai * < * « " $ " asuPţa Aproape toţi cei care au luat merican. La lucrările acestei co- desfăşoară in prezent o activita-
poate ramme absolut pe aceleaşi Uniunea Sovietică a' propus ce- cuvintu1 ai’ cerut normalizarea Primul ministru al Sudanuluimisii participă entomologi din te intensă pentru profilaxia şi
Moscova, Odessa, Ujgorod, Chi- protecţia plantelor împotriva
poziţii. Propunerea trebuie studi- ior frej puteri occidentale să Ş> întărirea relaţiilor dintre cele şinău şi Bucureşti. Specialiştii dăunătorilor şi bolilor. In aceas despre politica externă & guvernului său
ătă, discutată şi să se înceapă ducă tratative în legătură cu 'f°ua părţi ale oraşului,
tratativele“.- fşptul că statutul de ocupaţie al Io seara zilei de 26 noiembrie sovietici şi romîni vor elabora tă republică a luat fiinţă o reţea CAIRO 28 (Agerpres). — Referindu-se la problema aju-
La Londra, un purtător de Berlinului este perimat. Această în cartierul vest-berlinez Span- planuri pentru combaterea în de centre de observaţie, pe lin Ziarul „Al Ahram“ publică in- torului străin acordat Sudanu-
cuvînt al Ministerului Afacerilor propunere, a spus Eckardt. din dau a avut loc mitingul electo- comun a dăunătorilor plante gă fiecare staţiune tehnică de terviul acordat unui corespon- lui, Abbud a declarat: „Noi
lor. reparaţii există un specialist — dent al său de către primul mi- vom primi ajutor străin dacă,
Externe britanic a declarat că punct de vedere juridic „este ire- ral al muncitorilor de la una din entomolog sau fitopatolog. In nistru al Sudanului, Ibrahim bineînţeles, el nu va fi legat de
Fluturele alb american este fiecare din cele 530 de colhozuri Abbud, in probleme privind po- anumite condiţii şi nu va aduce
guvernul britanic nu intenţio- proşabilă“. Totuşi, a declarai întreprinderile concernului „Sie- un dăunător primejdios al cul din R.S.S. Moldovenească, a de litica externă a noului guvern prejudicii independenţei ţării“,
turilor fructifere şi al planta sudanez.
nează să admită o schimbare a Eckardt, propunerea sovietică se mens“. Mulţi dintre cei care au Generalul de brigadă Hassan
statutului Berlinului. Cu toate rezumă la aceea că prevede ca luat cuvintul la miting au che-
acestea, a adăugat purtătorul de tratativele cu privire la un a- mat pe toţi muncitorii vest-ger- ţiilor forestiere. De aceea, pla clarat Obolenski, 6 instituţii Ibrahim Abbud a declarat că Basia Nasr, ministrul cancel a-
cuvînt, „guvernul britanic este cord internaţional să fie duse mani să sprijine propunerea nurile de combatere a acestui ştiinţifice din R.S.S. Moldove politica externă a guvernului r' ei primului ministru şi locţn or
gata să discute orice problemă numai pe baza propunerilor so- Consiliului municipal democrat fluture se coordonează pe scară nească desfăşoară o vastă acti al comandantului suprem al for-
„.. , ^ a,rmate a!e Sudanului, re
sau va urman îmbunătăţirea re-
menită să servească cauzei pă- vietice. ¦Aceste tratative sînt li- al Berlinului cu privire la întă- internaţională, a declarat unui vitate de cercetări în domeniul laţiilor şi a colaborării cu ţoale feri.ndu.s.e ]a relaţiile dintre Su-
tii şi a destinderii încordării in- mitate prin fixarea unui termen rirea legăturilor economice din- corespondent al agenţiei TASS combaterii dăunătorilor plante ţările, respectîndu-se interesele dan şi alte ţări arabe, a decla
ternaţionale". El a declarat că de 6 luni. Se declară în preala- tre cele două părţi ale oraşului. şeful comisiei, Viktor Obolenski, lor. Sudanului. rat următoarele unui corespon
dent al agenţiei MBN:
¦3QOOCXXX}OOOÍXX300000CXX3COOOC30COCOOCXXXXXX3íXXXXXXXXXXXX3e 300COOCXXXXXXXXÎOCXXXXXX»OOOCXXXXîOOOOOOOOOOOOOOOtXXXX3XX30000CXXXXXXXXXXXXXXXKXXXXXXXXXXXXÎOOCXXXXX3000aO „Vom colabora cu toate ţările
In ziarul nostru de Ieri a apă Berlinul irehaic sâ devins neîntîrât un ora; al păcii In nota adresată de guvernul IJ- arabe. Noi am declarat că vom
rut un document de mare însem nitinii Sovietice guvernului SUA sprijini principiile statutului Li
nătate. Este vorba, după cum se tele Unite şi Anglia, şi la care iubitor de pace, aşa cum propu iui, avantajos lor, transtormînd Berlinului într-un oraş al păcii. se subliniază că orice violare a gii ţărilor arabe şi hotărîrile
ştie, de iniţiativa Uniunii Sovi a aderat ulterior şi Franţa, pre- sese Uniunea Sovietică, ci do un teritoriu al R. D. Germane, Guvernul sovietic subliniază frontierelor R. D. Germane, Po ei... Vom lua măsuri urgente in
etice de a se trece la înlătura vedea ca Germania să se consti- reau, dimpotrivă, o reînviere a partea apuseană a capitalei sale, loniei, Cehoslovaciei, orice acţi vederea reglementării probleme
rea unei situaţii anormale create tuie ca un stat de sine stătător, fascismului. Dealtfel, acestui într-un centru de diversiune şi în documentele sale oficiale că uni agresive împotriva oricăruia lor nerezolvate cu regiunea e-
după cel de-al doilea război ca o singură unitate administra- scop şi-au consacrat toate eîor- spionaj, un centru de acţiuni o jumătate de an este suficientă dintre statele participante la gipteană a R.A.U.“.
mondial, situaţie în care o parte tivă, Ia baza politicii ei interne turile puterile occidentale „după pentru rezolvarea problemei Tratatul de la Varşovia vor li
a teritoriului Germaniei răsări- şi externe să fie puse principiile anul 1945. Organele administra- duşmănoase la adresa întregului Berlinului. Daca în această peri- considerate ele către toţi partici « .» • » •« •» « •tto R e e a R O o v o tte R a a o a a ttO o e fta a o a B
tene — partea apuseană a Ber- păcii şi colaborării paşnice cu tive centrale n-au mai fost ere- lagăr socialist. La 13 ani după oadă puterile occidentale nu vor panţii la acest pact ca un aci
linului, capitafa R. D. Germane alte ţări ale lumii. Totodată, la ate niciodată, iar la 7 iunie terminarea războiului acest lucru conveni să consimtă la înlătura- de agresiune împotriva tuturor SPECTACOLE
— a devenit un centru de diver Berlin, capitala Germaniei, ur- nu mai poate continua. rea acestei situaţii intolerabile şi aceste acţiuni vor determina CINEMATOGRAFICE
siune şi spionaj, ca urmare a mau să se creeze centre adminis- 1948 puterile occidentale au fă- imediat contra-acţiuni corespun-
faptului că — după 13 ani de la trative pentru finanţe, comerţ ex cut pasul hotărîtor spre scinda- Pentru înlăturarea acestei a- care s-a creat în Berlinul occi- Duminică 30 noiembrie 1958
sfîrşitul războiului — se mai terior, industrie, etc. Conform în- nomalii se pronunţă cu hotărîre zătoare.
află' încă sub stăpînirea puteri ţelegerii încheiate, la 27 iulie rea Germaniei: au creat un gu- dental, atunci vor rămîne fără Deva : La ordinele dvs. î PETRO
lor occidentale. Aşa după cum 1945 au fost create bazele admi vern al Germaniei occidentale, Uniunea Sovietică. Recenta sa obiect tratativele în problema Noua iniţiativă a guvernului Ş A N I: Comoara căpitanului Martensz î
se menţionează în notele adre nistraţiei centrale a întregii Ger declarînd că nu mai încheie nici iniţiativă are o importanţă deo- Berlinului între fostele puteri de sovietic menită să contribuie la Cazul doctorului Laurent; BRAD : Se
sate de către guvernul sovietic un tratat de pace cu Germania sebită. Guvernul sovietic propu- ocupaţie. In acest caz, Uniunea lichidarea regimului de ocupaţie renada mexicană; SIMERIA : Cei trei?
puterilor occidentale, Uniunea manii, Berlinul, care făcea par- ne transformarea Berlinului oc- Sovietică va înfăptui măsurile din Berlin, călăuzită de năzuinţa din pădure; SEBEŞ : Inima nu uită ;
Sovietică consideră că deoarece te din zona sovietică de ocupa- De aici înainte Germania oc- proiectate de comun acord cu de a se normaliza situaţia în ORAŞTIE: Pe Donul liniştit; ALBA
puterile occidentale — S.U.A., ţie, fiind pus sub conducerea cidentală a păşit tot mai mull cidental într-o unitate politică de partea apuseană a capitalei R.D. 1ULIA : Lacul lebedelor; Povestiri din
Anglia şi Franţa — au încălcat cornună a celor patru puteri şi pe calea refacerii vechilor forţe sine stătătoare — un oraş liber, guvernul R. D. G., măsuri care Germane în interesul păcii euro Roma; HAŢEG; Facerea lumii;
acordurile valabile pentru primii împărţit în patru sectoare: so- agresive, a reînarmării. Ulterior, demilitarizat, care să nu depindă nu pot întîrzia. pene, în interesul dezvoltării 1LIA : Ştrengărită; LONKA ; Taifun
ani după capitularea Germaniei, vietic, american, englez şi fran- ea este atrasă de puterile occi- de nici unul din cele două sta- la Nagasaki; APOLDU DE S U S ; Că
a sosit timpul să fie rezolvată şi cez. Acest acord de conducere dentale în toate combinaţiile a- te germane, să aibă un guvern In soluţionarea acestei proble- paşnice şi independente a Ger pitanul din Köln ; TE1UŞ : Mazurca
problema Berlinului, problemă cvadripartită a Berlinului a de- gresive şi războinice ale aces- propriu, să-şi conducă singur e- me internaţionale importante, maniei, a fost întîmpinată cu dragostei; ZLATNA : Lizie Mac Kay;
care, prin situaţia de fapt, îşi venit astfel o parte componentă tora, iar anul acesta a primit şi conomia, treburile administraţi- subliniază guvernul sovietic, profundă satisfacţie de poporul BARU MARE: Godzila.
cere o rezolvare imperioasă po a acordului privitor la conduce- arme atomice, creîndu-se astfel ve şi de altă natură. Lucrul a- n-au ce căuta metodele de şan nostru care a avut de suferit nu
trivit spiritului păcii şi securităţii rea comună de către cele patru din nou un pericol însemnat cesta ar duce, fireşte, Ia lichi- taj şi ameninţare. Pentru acei meroase pierderi de pe urma a- !L O T # CIEMINFK^IL
popoarelor. puteri a întregii Germanii. pentru pace şi securitate în Eu- darea actualului regim de ocu- care agită teoria „forţei" sînt
ropa şi în întreaga lume. Căi- paţie din Berlinul occidental, la suficiente mijloace de a li se gresivităţii fascismului german, La tragerea „Loto Central“
Să vedem mai întii cum s-a Dacă cu partea privitoare la lichidarea numeroaselor centre tempera zelul. Unitatea de nez- Oamenii muncii din patria noas- din seara zilei de 28 noiembrie
creat această aşa-zlsă „proble Berlin puterile occidentale au druncinat a ţărilor socialiste, tra văd în recenta iniţiativă a a. c., au fost extrase din urnă
mă“ a Berlinului. Acordul de la fost de acord, îilndu-fe net avan cînd în picioare acordurile cu ale spionajului1 occidental care fermitatea cu care ele îşi apără Uniunii Sovietice o nouă dova- următoarele nouă numere:
Potsdam, încheiat la sfîrşitul tajoasă, lor nu le era pe plac frontierele de stat, drepturile lor dă a dorinţei sale nestrămutate 39, 46, 66, 62, 54, 73, 52, 81, 28.
celui de-al'doilea război mondi privire la întreaga Germanie, şi-au găsit un cuib cald pe o legitime, formează un obstacol de pace, de înţelegere între po-
al între Uniunea Sovietică, Sta- ca Germania să devină un stal de netrecut pentru orice agresor poare, de lichidarea focarelor La premiul Z şi X au Ieşit câş
puterile occidentale n-au încetat parte a teritoriului Republicii care ar atenta la suveranitatea care primejduiesc tot mai mult tigătoare următoarele :
statelor socialiste. securitatea şi pacea mondială,
'nsa n'c' 0 c!'Pa a respecta Democrate Germane, ar duce la 38, 31, 86.
statutul cvadrlpartit al Berlinu- transformarea părţii apusene a CONSTANTIN MACOVEI
Redacţia şl administraţia r>;-rulti) *tr, 6 Wbr*te nr. 9, Telefon: 1881 189|75. Taxa plâlită in numeiar conform aprobării Direcţi »mit Generale R.l, .'IVII H in fi n n i* » m h r ip 1 9 4 9