Page 97 - 1958-11
P. 97
Interviul tovarăşului Chivu Stoica,PROLETARJ DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
preşedintele Consiliului de Miniştri
al R. P. Romîne acordat corespondentului
ziarului „Washington Post“, Murray Marder
Publicăm mai jos textul interviului însumat peste 200 milioane dolari, iar ridicării în ritm accelerat a tuturor
anul acesta vor atinge acelaşi nivel.
acordat la 24 noiembrie a. c. de pre Numai schimburile de mărfuri cu R.F. ramurilor economiei naţionale şi creă
Germană, de exemplu, se cifrează anul
şedintele Consiliului de Miniştri , a! acesta la 60 milioane dolari. rii condiţiilor de îmbunătăţire conti
Ami! X Nr. 1228 Duminică 30 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani R. P. Romîne, Chivu Stoica, corespon Noi considerăm că e suficient loc nuă a vieţii poporului.
dentului ziarului „Washigton Post", pentru relaţii cu ţările capitaliste.
Dar după cum ştiţi, nu ţările socia Urmînd această orientare, ţara noa
liste sînt acelea care au adoptat mă
Murray Marder. surile discriminatorii în comerţ. stră produce acum în numai trei luni
Noi s u c c e s e în în tre c e re a socialistă Nu este necesar să mai demonstrez ceea ce producea în întreg anul 1938.
acest lucru. Faptele sînt clare şi în
ÎNTREBARE: După c.um am înţe deajuns de cunoscute, nu noi am im Acordăm o atenţie deosebită unor
pus embargoul) diferite stavile şi cor
les, 75 Ia sută din comerţul R. P. Ro tina de fler în , relaţiile economice. ramuri industriale importante. Astfel,
mîne este efectuat cu celelalte ţări so Ca ţară aflată în plin proces de in în domeniul industriei chimice, pentru
dustrializare, sîntem interesaţi să
cialiste, 50 la sută din întregul său cumpărăm diferite utilaje, fireşte dacă a cărei dezvoltare în ritm accelerat
ele corespund exigenţelor tehnicii mo
comerţ fiind efectuat cu U.R.S.S. Pre derne şi pot fi procurate în condiţii ţara noastră are condiţii optime, se
avantajoase.
văd planurile economice ale Romîniei construiesc mari combinate pentru
Uneori, în Occident anumite cercuri
continuarea relaţiilor sale comerciale încearcă să inducă în eroare opinia producţia de fire şi fibre sintetice,
publică din ţările respective, afirmînd
în aproximativ aceeaşi proporţie în vii că noi n-am avea ce schimba cu alţii mase plastice, îngrăşăminte chimice,
din cauza relaţiilor cu ţările socialiste.
. Din resurse Cu planul anual îndeplinit FRUNTAŞI tor ? In februarie a. c., într-un inter Dovadă că asemenea afirmaţii ridicole celuloză.
de la fabrica viu acordat ziarului „New York Ti nu se bucură de prea multă conside
interne „Sfmion Barnuţiu“ mes“ aţi spus că Romînia e gata să raţie este interesul crescînd pe care Industria petrolului este în continuă
cumpere în numerar din S.U.A. utilaj cercurile de afaceri din aceste ţări îl
Preocupaţi de realizarea a cît din Sebeş industrial în valoare de mai mult de manifestă faţă de dezvoltarea schim dezvoltare. In această ramură efortu
mai multe economii, mecanicii 100 milioane dolari. S-a realizat mult burilor cu noi, volumul tranzacţiilor
sectorului II al Exploatării mi Colectivul uzinei cocsochimice de la furnalele combinatului din Hunedoara. progres în această direcţie ? Dacă nu, care creşte an de an, numeroasele rile sînt îndreptate în două direcţii.
niere Petrila continuă acţiunea Combinatul siderurgic din Hunedoara In cadrul uzinei cocsochimice planul de ce? Are Romînia devizele necesare oferte primite din partea cercurilor de
de refolosire a unor materiale a înregistrat un nou şi important suc pentru acest nivel al comerţului ? afaceri din Anglia, R. F. Germană, Una dintre ele o constituie continua
din sector. Astfel, după ce au ces — realizarea planului anual de anual de producţie a fost realizat de Franţa, Italia, Canada.
găsit o întrebuinţare cablurilor producţie Ia cocs metalurgic, cu 33 de asemenea înainte de termen cu 42 de rea prospecţiunilor şi explorărilor
de extracţie uzate — economi zile înainte de termen. Succesul repur zile la sulfat de amoniu şi benzen brut, Nu ar fi oare cazul să se renunţe la
sind pe această cale sîrmă în tat de cocsarii hunedorcni se datoreş- şi cu 36 de zile la gudron. Producti „războiul rece", la politica de agra pentru sporirea rezervelor petrolife
valoare de 3.000 lei, au început te aplicării iniţiativei, privind sporirea vitatea muncii pe întreaga uzină cocso- vare a încordării situaţiei internaţio
confecţionarea vagoneţilor de producţiei de cocs pe m.c. volum util chimică a sporit faţă de plan în pri nale care generează neîncredere între re, acţiune în care avem rezultate în
lemn pentru abatajele cameră. de cuptor. mele 10 luni ale anului cu 10,91 la state şi toate consecinţele acesteia, să
Aceşti vagoneţi se confecţionea se renunţe ia tot felul de bariere şi curajatoare, creşterea rezervelor asi-
ză în subteran, din materiale ce Cocsul metalurgic produs anul aces sută, iar prin reducerea preţului de discriminări, adoptîndu-se principiul
nu mai pot fi folosite. ta la Hunedoara a înregistrat o rezis RĂSPUNS : R. P. Romînă are largi coexistenţei paşnice, care ar permite gurînd sporirea extracţiei de petrol.
tenţă medie de 295 kg., fiind astfel cost s-au realizat economii de la înce dezvoltarea nestînjenită a schimburilor
Acţiunea prezintă avantaje în de calitate bună. şi puţind fi întrebu legături economice cu Uniunea Sovie comerciale ? Cealaltă direcţie în care sînt îndrep
semnate, făcîndu-se economii la inţat cu siîCces Ia topirea fontei în putul anului şi pînă acum în valoare
manoperă şi eliminînd complect de 7.700.000 lei. tică şi celelalte ţări socialiste. Acesic Partenerii noştri din Occident sînt tate eforturile noastre în industria
greutăţile şi timpul pierdut pen satisfăcuţi'-de relaţiile pe oare le au
tru transportul lor în cazul cînd A. 71. legături — şi în primul rînd cele cu cu ţara noastră, ei s-au convins că au petroliferă este valorificarea superioa
se confecţionau la suprafaţă. de-a face cu o ţară care dispune de o
Uniunea Sovietică, a cărei economie economie echilibrată şi îşi îndeplineşte ră şi complexă a petrolului la un
S-au evidenţiat printre a lţii: cu punctualitate obligaţiile ce-i revin
Alexandru Albu, Zeno Şitsfac, este atît de puternică — vor continua în cadrul acordurilor pe care le în nivel înalt de eficienţă economică, in
Teodor Lozonski şi inginerul cheie. De aceea unele firme serioase
Paul Vlad. să se dezvolte şi în viitor După cum îşi manifestă dispoziţia de a ne acor această ordine de idei se depun efor
da şi credite. Pînă acum, cu excepţia
Prem ii pentru aţi puiuţ probabil constata R. P. Ro unor credite tehnice, de scurtă durată, turi pentru redotarea şi reutilarea în
uzuale în practica curentăj nu am fo
sondorii fruntaşi mînă se industrializează într-un ritm losit nici un alt fel de credite din Oc treprinderilor petrolifere, pentru re
cident. După cum v-am mai spus, am
C reşte numărul de iocuinfe susţinut. Relaţiile economice cu ţările primit credite importante în condiţii novarea utilajului de prelucrare a
pentru mineri deosebit de avantajoase de la ţări so
socialiste fac pe deplin posibilă dez cialiste, în primul rînd de la U.R.S.S. petrolului şi de dezvoltare a petro
Dacă firmele amintite ne vor propune
voltarea continuă a economiei noastre, credite în condiţii care ar prezenta in chimiei.
teres pentru noi, am putea merge în
lichidarea înapoierii economice în care întîmpinarea unor astfel de oferte. De Romînia este una din ţările euro
sigur am respinge orice fel de credite
Numărul locuinţelor pentru minerii care a fost predat în cinstea zilei de a fost menţinută vechea Rominie. A- oneroase sau care ar implica condiţii pene cu un bogat patrimoniu forestier,
din Valea Jiului creşte în fiecare an, 7 Noiembrie. inacceptabile pentru noi.
făctnd salturi uriaşe. ceste relaţii reciproc avantajoase au, care joacă un rol important In expor
De asemenea, au mai fost date in R. P. Romînă dispune de mărfuri
Numai In amil acesta, au fost date folosinţă două cămine muncitoreşti, după cum vedeţi, o importanţă deose care au căutare pe piaţa mondială, iar tul nostru. Guvernul R. P. Romîne
în folosinţa minerilor de la Lupeni, ambele ăvlnd 374 de locuri şi o su mărfurile înseamnă devize, aşa îneît
prafaţă locuibilă de 2.112 m.p. bită pentru R. P. Romînă. Ele se în dispunem de posibilitatea de a ne acordă o mare însemnătate valorifică
de către şantierul 4 construcţii Lupeni, temeiază pe principiile proprii relaţiilor plăti comenzile fie în mărfuri — ca
un număr de 91 apartamente în blocuri In felul acesta, condiţiile de locuit ¦JOAN PĂCURAR . dintre ţările socialiste, pe într-ajuiora- forma cea mai preferabilă a schim rii, în cele mai bune condiţii, a acestei
ale minerilor din Lupeni s-au îmbu electrician burilor — fie în devize.
cu 3.383 m.p. suprafaţă locuibilă. Prin nătăţit simţitor, prin locuinţe noi şi avuţii naţionale. Astfel, se depun efor
tre acestâa, se num ără' şi blocul D, confortabile. Sîntem dispuşi şi acum să contrac
întreţine in bune conditjuni1 rea şi egalitatea deplină între par tăm, în condiţii reciproc avantajoase, turi intense în vederea înzestrării în
cu firmele interesate din S.U.A., co
instalaţiile electrice cile fabricii < teneri. R .P. Romînă se bucură de menzile de utilaj de care am avea ne treprinderilor din acest domeniu cu
voie.
credite, în condiţii foarte avantajoase, utilaj modern, în scopul folosirii cît
ÎNTREBARE : tn ce donienii de ac
în Uniunea Sovietică şi alte ţări so tivitate îşi concentrează Romînia ac mai raţionale a bogăţiilor forestiere
tuala sa dezvoltare ? Cum va afecta
cialiste. Din aceste ţări ne procurăm aceasta nivelul de trai din Romînia ? ale ţării.
în cantităţi importante diferite utilaje, R ĂSPUNS: Dezvoltarea economică Ne preocupăm de asemenea de ridi
maşini şi echipamente industriale com de pînă acuiii a R. P. Romîne a con
LUPENI (de la subredacţia VEŞTi o m P E T R O Ş A N I plecte ; ele ne împărtăşesc de aseme firmat că industrializarea, în cadrul carea continuă a industriei siderur
noastră voluntară). In primăva căreia accentul principal cade pe dez
ră, sondorii de la întreprinderea voltarea industriei grele, este temelia gice, pentru sporirea bazei proprii de
de explorări Lupeni au montat A Sreîa prem ieră tata au fost prezentate două spectacole nea şi procedee tehnice avansate. metal, ca şi a industriei construc
la sectorul Vulcan sonda 5.324 cu piesa „Ruptura" de Boris Lavreni- Poporul romîn, cunoscînd rezultatele
şi la sectorul Bărbăteni sonda- Teatrul de Stat „Valea| Jiului“ a pre ev. toare de maşini — condiţie principală
5.212. Conducerea primei sonde zentat în seara zilei de 29 noiembrie în rodnice ale acestei colaborări, priveşte
a fost încredinţată încercatului oraşul Petroşani, a 3-a premieră a a- In cadrul orelor de activitate educa dezvoltarea relaţiilor cu ţările socia a progresului economic al ţării.
brigadier Vasile Bucşan, iar cea cestei stagiuni, prin piesa „Ultimul tivă elevii au discutat despre specta liste ca un fapt de o deosebită im
de-a doua, tînărului brigadier tren“, de Eugen Mi rea şi Gyorgy Ro- col. portanţă şi doreşte extinderea lor con In domeniul energetic, avem în ve
Dumitru Popescu. văcs. tinuă.
Secţia de păpuşi a teatrului a pre dere folosirea la maximum a rezerve
Brigăzile celor două sonde Distribuţia este asigurată de valo zentat pentru elevii din clasele-inferi-
şi-au făcut din plin datoria. Cu roase elemente ale colectivului, printre oare ale şcolilor din Valea Jiului piesa lor de combustibili clasici, precum şi
care Gh. Iordănescu, Ana Colda, Cris „Micul Muck".
ocazia unui scurt bilanţ ce a avut tian Niculescu, Ion Pavlescu, Justin punerea în valoare a bogatului. nostru
loc cu citva timp în urmă, s-a con Handoca, Elisabeta Belba şi Romeo Brigadă ufemisfă
statat că sonda 5.324 a terminat Mogoş. de muncă patriotică potenţial hidroenergetic.
planul de foraj cu 43 zile înain
te de termen. Pentru aceasta, Regia piesei este semnată de Mar La Uzina de reparat utilaj minier din In ceea ce priveşte ¦volumul schim Rezultate remarcabile au fost obţi
întreaga brigadă a fost premia cel Soma, iar scenografia de Alex. Petroşani a luat fiinţă prima brigadă burilor Republicii Populare Romîne cu
tă cu suma de 16.120 lei. Colec Olian. utemistă de muncă patriotici din Va ţările occidentale, considerăm că nici nute în domeniul creşterii producţiei
tivul sondei 5.212 a terminat şi lea Jiului. Cei 30 de tineri brigadieri în prezent el nu este de neglijat,
Spectacole pentru elev? s-au angajat să contribuie prin munca bunurilor de larg consum, ramură care
el planul de foraj cu 49 de zile lor la terminarea lucrărilor de con
mai devreme, fiind premiat pen Colectivul Teatrului de Stat „Valea strucţii pe şantierul nr. 1 din Petroşani. s-a dezvoltat şi se dezvoltă pe baza
tru aceasta cu suma de 17.579 Jiului“ din Petroşani a luat iniţiativa
lei. r0 i ' de a prezenta spectacole penfru elevi. j Acest lucru este dovedit şi de dina- sporirii resurselor de materii prime
; mica ponderii schimburilor R. P. Rc- agricole şi industriale. *
IOAN OPREA I mîne cu ţările capitaliste. Dacă compa Guvernul romîn îşi concentrează
croitor. răm datele pe anii 1953— 1958, consta
tăm că schimburile comerciale ale R.P. totodată atenţia asupra ridicării ni
de lună îşi depăşeşte\ Romîne cu aceste ţări au crescut, in
Lună velului agriculturii noastre care se
norma de producţie in medie) perioada amintită, de la circa 13 la dezyoltă pe calea socialismului. Faptul
cu 50—55 la -sută. ^ sută, la circa 25 la sută din totalul că peste jumătate din suprafaţa agri
schimburilor noastre. In 1957 ele au colă a ţării a şi ajuns să fie cuprinsă
în sectorul socialist demonstrează în
crederea ţărănimii noastre în superio
ritatea metodelor socialiste de dez
Realizări ale cooperaţiei de consumGR. GOANŢA voltare, hotărîrea ei de a păşi mai de
Recent, pentru elevii şcolilor din locali-
parte pe acest drum.
fn anii viitori vom spori mecaniza
din regiunea noastră rea principalelor lucrări agricole, vom
accentua folosirea îngrăşămintelor chi
mice, a insedo-fungicidelor şi a se
in zilele de 5^-7 decembrie a.c. va vollat deosebii de mult, că ea îşi înde Pentru a satisface în toi mai bune minţelor selecţionate. Se prevede de
avea loc la Bucureşti, cel de-al III-lea plineşte într-o măsură tot mai mare condifiuni deservirea consumatorilor,
Congres ai cooperaţiei de consum din rolul de organizaţie puternică de masă din anul 1954 şi pînă în prezent, re asemenea executarea unor importante
ţara noastră. Congresul prilejuieşte o care contribuie efectiv la strîngerea a- ţeaua comercială a crescut cu încă 106
puternică mobilizare a membrilor şi lianţei dintre clasa muncitoare şi ţără unităţi cooperatiste nou create. lucrări de hidroamelioraţiuni şi recu
lucrătorilor cooperativelor în îndeplini nimea muncitoare.
rea sarcinilor, în practicarea unui co Ceea ce nu trebuie irecul cu vederea perare de noi terenuri agricole. încă
merţ civilizat, în deservirea atentă a lată numai cîteva din realizările ob este şi faptul că în acest interval de
tuturor consumatorilor. In dorinţa de ţinute de la cel de-al doilea Congres a! timp a crescut simţitor şi fondul social din anul acesta au fost redate agricul
a cinsti aşa cum se cuvine acest eve cooperaţiei de consum, care a avui Ioc al membrilor cooperatori. Acesta se ri
niment însemnat din viaţa cooperaţiei cu 4 ani in urmă, şi pînă în prezent. dică în prezent la peste 10.600.000 lei turii suprafeţe însemnate. Lucrătorii
noastre, lucrătorii din unităţile coope In amil 1954 au fost desfăcute prin uni faţă de 8.206.969 Iei cit era în anul
rativelor de consum şi întreaga ma tăţile cooperativelor din regiunea noas. 1954, iar numărul membrilor a cres noştri din sectorul agriculturii se stră
să de cooperatori din regiunea Hune ară, mărfuri alimentare şi industriale cut şi el de la 126.687 cit era în anul
doara depun eforiuri sporite pentru a 1954 Ia 151.687 în anul, 1958. Ca ur duiesc, potrivit hotărîrilor celui de-al
obţine realizări dinire cele mai bune în întîmpînarea celui mare a acestui lucru, numeroase co
în ioate domeniile de activitate. de-al îiî-lea Congres operative din regiunea noastră au reu ll-lea Congres al Partidului Muricito-
şit să se auiofinanţeze. Pot fi amin
Acum cînd mai sînt doar cîteva zile in valoare de 244.504.000 lei. Valoarea tite printre acestea cooperativele din (Continuare tn pag, 3-a)
pînă la deschiderea lucrărilor Congre mărfurilor alimentare şi industriale vin- Beriu, Vinerea, Alba Iiilia, Doştal,
sului, ei raportează cu mîndrie că în dute în anul acesta se ridică la Miercurea, Gîrbova, Ixmcrăm şi altele. - TVŢCp.
cinstea acestui eveniment au înregis 393.793.000 lei, ceea ce reprezintă o
La Ghelar, în acesic zile, hărnicii mineri dau bătălia pentru a scoale trat succese remarcabile. Cîteva cifre creştere faţă de anul 1954 de peste 61 Acestea sînt doar cîteva din succe
sîni în măsură să oglindească fidel, la suiă. Numai zahăr, de pildă, a fost sele înregistrate de către lucrătorii
„ia ziuă" ultimele tone . de minereu in contul anului acesta. In curînd, că, avînd permanent sprijinul organe, desfăcut în valoare de 12.560.000 lei cooperaţiei noastre, de către toţi mem
lor de partid şi de stat, cooperaţia de faţă de 5.333.000 tei cît s-a desfăcut în brii cooperatori. Fără îndoială că s-ar
spre bucuria lor şi a jurnaliştilor hunedoreni, ei vor raporta că au început să anul 1954, orez în valoare de 3.900.000 mai putea s.pune lucruri frumoase şi
consum din regiunea noastră s-a dez- iei faţă de 2.553.000 lei, ţiglă în va despre contribuţia însemnată pe care
lucreze în contul anului 1959. "* , • _ loare de 2.700.000 Lei, faţă de 328.000 membrii acestei organizaţii largi de
Intltoirî ale deputaţilor lei, ciment în valoare de 1.667.000 iei masă au adus-o la opera de transfor
In fo lo : Puţpl de extracţie al mingi Gheţar. faţă de 369.000 lei, cherestea in va mare socialistă a agriculturii, la cultu Slajia 'de dezbcnzi'nafe de la Wcdîrzău, regiunea Bacău
gu alegătorii loare d'e 2.998.000 lei faţă de 439.000 ralizarea maselor de ţărani muncitori,
tei desfăcută în anul 1954 ş.a.m.d.
In raionul Alba s-au ţinut pînă in la creşterea nivelului de trai al aces
prezent un număr de 180 întîlniri ale Prin unităţile cooperaiioelor din re.
deputaţilor cu alegătorii, pentru dări de giunea noastră au fost .ptnduie anul tora.
seamă şi consfătuiri pe cele mai im acesta 995 biciclete şi 2.495 aparate de
portante teme ce au preocupat în a- radio, adică mai mult cu 950 biciclete In cele cîteva zile care au mai ră
ceastă perioadă pe cetăţeni. şl 2.465 aparate de radio, cite s-au mas pînă la deschiderea Congresului,
vîndut în anul 1954. conducerea Uniunii regionale a coope
Astfel, cei peste 500 de participanţi rativelor de consum, conducerile uniu
înscrişi la cuVînt au dezbătut probleme Succese remarcabile au fost obţinute nilor raionale şi ale cooperativelor din
legate de transformarea socialistă a a- şi în domeniul ¦achiziţiilor şi contrac regiunea noastră sini hotărîte să in
griculturii, contractări şi achiziţii, rea tărilor. Valoarea-produselor agricole a- tensifice întrecerea în care s-an înca
lizarea de lucrări prin contribuţie vo chiziţionatc şi contractate se ridică în drat toţi lucrătorii cooperaţiei de con
luntară şi muncă voluntară, despre ac acest an ia 25.840.000 lei faţă 3e
ţiunea de înfrumuseţare a satelor etc. 13.575.000 lei în cnul 1954. sum în cinstea Congresului, astfel in
cit pînă la această dată să obţină rea
La aceste întîlniri au participat peste lizări şi mai de seamă care să contri
7.700 cetăţeni. buie efectiv la creşterea bunei stări
materiale şi culturale a iuiuror oame
întâlnirile continuă. nilor muncii de id oraşe, şi sate.
V. PITAN
