Page 98 - 1958-11

Pa^ 2
Substaţie
aotomata
Pe linia de înaltă tensiune care lea­
gă Aloscova de hidrocentrala Kuibîşev
de pe Volga, cea tnai mare din lume,
s-.au transmis pînă în prezent 0.000.000
kWh de energie eleclrică. Drumul de
1.000 l<m. pînă la capitala sovietică
este parcurs de curentul electric avînd
o putere de 500.000 k\V şi o tensiune
de 400.000 V. In apropiere de AAosco-
va este preluat de o staţie specială.
Aici nu lucrează nici un singur om.
Automatele electronice coboară ten­
siunea şi comandă funcţionarea diferi­
telor aparate. Ele preîntîmpină de ase­
menea orice posibilitate de avarie. Tre-
cînd prin întrerupătoare cu aer com­
primat, curentul pătrunde în transfor­ trei luni, în care timp gîngavii gradeze tratamentul i în cameră,
matoare de forţă unicale, iar apoi este
trimis la uzinele, fabricile şi casele de
locuit din Moscova, precum şi în ora­
şele şi satele învecinate.
Ultrasunetul
distruge piatra
de calcar I | l i i veche i L I I
Chimiştii sînt adeseori nevoiţi să
oprească cazanele, pentru a elimina
piatra de calcar ce s-a depus pe ele.
Această operaţie necesită mult timp
şi mijloace. Există( de pildă, cazane,
a căror curăţire necesită o lună dc
zile.
Ziarul „Pravdă Ukrăinî" publică o
corespondenţă în care se relatează des­
pre succesele obţinute în această direc­
ţie de inventatorul Popov de la com­
binatul chimic din Lisiciansk. El a rea­
lizat un original dispozitiv pe bază tundă, a tost găsită într-un să­
de ultrasunet, cu ajutorul căruia nu culeţ de mătase. Ea s-a păstrat
numai că se distruge piatra de cal­ în perfectă stare. Spatele oglin­
car, ci se şi ridică în mare măsură zii este acoperit cu o pictură
coeficientul de folosire a aparatului.
Primele dispozitive pe bază de ul­
trasunet sînt încercate în prezent la la­
boratorul central al combinatului.
_r ,
Noua maşină cehoslovacă de calculat T-520..
¦ii. j . . . - •->• • •-«- •
Automática transformă în rea­
litate cele mai îndrăzneţe vi­
suri. Ea are menirea să joace
un rol deosebit de important şi
în transporturi..
Automatizarea transporturilor
se realizează în două direcţii.
Pe de o parte, se elaborează
dispozitive automate, pentru
conducerea trenurilor şi a avi­
oanelor, aparate cu ajutorul că­
rora se formează garniturile de
tren la staţiile de triere sau se
deschid ecluzele pe canalele flu­
viale. Pe de altă parte, se au­
tomatizează procesele de întoc­
mire a graficului mişcării tre­
nurilor, a planurilor de trans-
portare a încărcăturilor, a
calculelor de tracţiune. Cu a-
jutorul maşinilor electronice de
calculat se efectuează calculele
pentru constructorii de căi fe­
rate.
In U.R.S.S., de problemele
automatizării proceselor din
transporturi se ocupă diferite
institute de cercetări ştiinţifice.
...Orice călător, care în cursul
călătoriei sale trebuie să facă
o transbordare, ştie ce impor­
tanţă are o coordonare precisă
a mişcării trenurilor. Pentru a
întocmi un grafic unional' al
mişcării trenurilor de călători
şi mărfare este necesar să se
adune şi să se prelucreze mili­
oane de date informative. Este
uşor de imaginat cit timp şi
cîti oameni necesită această
--''Wv
r*n ’aiamentul defectelor
de vorbire
După cum ,au stabilit oamenii
de ştiinţă, gîngăveala este un
reflex patologic de vorbire, sau
aşa-numita logonevroză. In vin­
decarea acestei boli a obţinut re­
zultate satisfăcătoare Institutul
de otorinolaringologie al Minis­
terului Ocrotirii Sănătăţii al
R.S.F.S.R. unde tratamentul se
bazează pe internarea pe' o peri­
oadă mai lungă a acestor bol­
navi într-o clinică.
Durata tratamentului este de rea în staţionar permite să se
sînt supuşi Influenţei complexe
a unor cursuri speciale de vor­
bit (logipe'dice), fizioterapie], ci­ ducerea specialiştilor pot să in­
nei serii de mijloace medica­
mentoase (atropină, tropacina şi
altele), gimnasticii ritmice şi
®u prilejul săpăturilor exe­
cutate la o movilă-mormînt din
munţii Asiei Gentrale, în valea
rîuîui Kargî (în partea de sud-
v&t a Regiunii Autonome Tu­
ia o c Ititudine de aproxi-
1.900 metri deasupra ni­
velului mării, un grup de arheo­
logi 'din Leningrad au desco­
perit o oglindă datînd din seco­
lul al VlI-lea al erei noastre.
Oglindă, oare are o formă ro­ ierogliiele de pe oglindă. Astfel,
oare înfăţişează cei „4 cai ce­
reşti“ din mitologie. Pe margini
se observă ierogliie chineze. In
mormînt s-ău descoperit de ase­
Automatica în transporturile
feroviare sovietice
muncă. Or, folosind o maşină
de calculat şi rezolvat, aceasta
„va ţine minte" datele informa­
ţiilor primite şi va executa ra­
pid toate calculele, alegînd din
toate variantele graficului pe
cel mai adecvat. Folosirea u-
nor asemenea maşini Ia întoc­
mirea graficului mişcării trenu­
rilor este o chestiune a viito­
rului apropiat.
La Institutul de cercetări
pentru problemele complexe ale
transporturilor al Academiei de
Ştiinţe al U.R.S.S. se studiază
în prezent problema folosirii
automaticii la întocmirea cu
3-5 zile înainte a prognozelor
pentru nodurile feroviare. Aces­
te prognoze au o mare însem­
nătate, deoarece cu ajutorul
lor se evită reţinerea încărcă­
turilor, cursele încrucişate şi
de prisos, se asigură legătura
între sursele de producţie şi
regiunile şi punctele de con­
sum.
Maşinile de calculat şi re­
zolvat, poate chiar şi cele exis­
tente — „Ural“ sau „Strelka"
— vor trebui să prelucreze un
număr uriaş de date cu privi-
medicale. Tratamentul începe cu
un „regim de tăcere“ care du­
rează 10-12 zile.
Un sistem special de vorbit
urmăreşte să combată recidiva
gîngăvelii. După cum se ştie,
tratamentul prin ambulatoriu
este adesea puţin eficient. Ghiar
dacă în cabinetul medicului gîn-
gavul vorbeşte normal, venind
în contact cu noi excitanţi gîn-
găveala poate să reapară. Şede­
pe teritoriul staţionarului, pe
stradă, unde bolnavii, sub con­
tre în vorbă cu trecătorii.
Această metodă de tratament
a dat rezultate bune.
menea podoabe de aur, obiecte şi ciiicci.
de uz casnio şi veşminte din | Au fost deschise 20 de mor­
mătase chinezească, hamuri cu minte datînd din diferite epoci
ornamente de aur şi scheletul ale secolului / e.n. Aici au fost
unui cal. După cum presupun ar­ găsite numeroase schelete şi
heologii, aici a fost înmormîntat cranii avînd particularităţi pro­
un vestit ostaş turc.
Un tînăr om de ştiinţă de la
Institutul de etnografie din Le­
ningrad a reuşit să descifreze Materiale de construcţie
s-a stabilit că oglinda este un
dar din partea unuia din oa­
menii de stat chinezi din timpul
dinastiei Tan. După credinţa ve­
chilor chinezi, oglinda era un o-
biect care posedă proprietăţi ma­
gice. In inscripţie se arată însă
că oglinda nu serveşte pentru a
ghici gîndurile altor oameni, ci
pentru a-ţi înţelege propria-ţi sticlă .şi ..răşină . artificială..,.este folosit gînd dimensiunile unui fund de ceaşcă
făptură.
© instalaţie de ploaie artificială
p rii « t e r e lile r i
La poalele lanţului muntos din
ICirghizia de nord a început să
funcţioneze fără motor şi pompă
prima instalaţie de ploaie arti-
¦ficiaJă prin curgere liberă. Fo­
losind înclinările locului, aici a
fost instalat, începînd de la un
torent de munte, un apeduct
lung de 300 metri cu cădere li­
beră a apei, prevăzut cu hidranţi,
la care se racordează aparatul
cu două console pentru ploi ar­
tificiale „AK-200“. Presiunea
naturală a apei este suficientă
pentru ca în decurs de o oră,
re la numărul garniturilor de
tren care au plecat din staţie,
la felul încărcăturilor, tipul
trenurilor, lungimea căii.
Una din uzinele construc­
toare de maşini analitice de
calculat a şi început să pro­
ducă aparate pentru efectuarea
aşa-numitelor calcule de trac­
ţiune. Maşina „memorează"
greutatea trenurilor, seria lo­
comotivelor, urcuşurile şi co-
borîşurile din calea lor, sta­
bileşte repede şi cu precizie vi­
teza mişcării trenului în orice
punct al distanţei dintre staţii
etc.
Dar cum se realizează con­
ducerea automată a unui tren?
Cînd mecanicul conduce trenul,
el cunoaşte dinainte greutatea
acestuia, graficul mişcării, pro­
filul căii, posibilităţile tehnice. tuate pe linia ferată Kuibîşev
EI poate conduce trenul nu­
mai dacă cunoaşte toate aceste
date. Dar şi acest proces poa­
te fi automatizat. In ecuaţie
trebuie introduşi în calitate de
coeficienţi date cu privire la
greutatea trenului, viteza miş­
cării, profilul căii. Rezolvînd
o asemenea ecuaţie, se poate
D'RUMUE S 'O W A E IS m m i
Hotelul „Bor“
din oraşul Var­
na (R. P. Bul­
garia).
Vechi m orm inte de eschimoşi
In anul 1957 o expediţie ar­
heologică condusă de Maksim
Levin, doctor in ştiinţe istorice,
a întreprins o serie de lucrări
arhelogice in Ciukotka, in regiu­
nea strimtorii Bering. Membrii două perechi de ochelari pen­ kg. Iniţial lostriţa a fost un peş­
expediţiei au făcut săpături in
vechile morminte ale eschimoşi­
lor şi şi-au continuat studiile
antropologice printre eschimoşi
prii eschimoşilor, diferite unelte,
---- = = gBSlEEESS----- ---------
din fibre de sticlă
O plantă din America de sudRecent, în R.D. Germană a fost
realizat ' un material de construcţie
produs din fibre de sticlă şi ghips.
Noul material — denumit „Glagit“ —
turnat în plăci, înlocuieşte ou succes
materialul lemnos folosit în industria
de mobile.
Un alt material produs din fibre de- de valuri. Păstaia conţinea boabe pla-
cu succes în construcţia de vapoare. de ceai.
folosind instalaţia de ploaie ar­
tificială să se irige pînă la două
hectare de pămînt.
In prezent se proiectează un
întreg sistem de irigare cu aju­
torul instalaţiei de ploaie arti­
ficială prin curgere liberă a 500
ha. de plantaţii de culturi tehni­
ce din regiunea premuntoasă a
văii Ciu.
A fost elaborat un proiect de
irigare prin acest procedeu a su­
prafeţelor semănate din Tian-
Sam-ul Central.
stabili absolut precis cum tre­
buie condus trenul în fiecare
minut al cursei. Mecanicul nu
are însă timp să facă aseme­
nea calcule, chiar dacă ar a-
vea pregătirea tehnică necesa­
ră. Şi de astă dată vine în a-
jutor maşina electronică. Ea
„memorează“ toate datele ne­
cesare mecanicului, rezolvă în
locul Iui această ecuaţie şi dă
imediat „dispoziţii" trenului.
Legătura cu „mecanicul auto­
mat" se face printr-o simplă
apăsare pe buton şi mecanicului
trenului nu-i mai rămîne decît
să supravegheze funcţionarea
automatului.
Un prototip experimental de
„mecanic automat" a fost rea­
lizat de un colectiv de ingineri
sub conducerea proiectantului
N.S. Nikolaev. încercările efec­
au dovedit posibilitatea reală
de a introduce aceste maşini în
practica exploatării căilor fe­
rate.
Un grup de colaboratori ai
Institutului unional de cerce­
tări pentru transportul feroviar
studiază problema automatiză­
căngi cu virfuri de piatră, ace
subţiri din os, cutii pentru ace
cu diferite ornamente, figurine re-
prezentind păsări şi animale e-
xecutate din oase de morsă,
tru protecţia împotriva zăpezii,
(plăci cu două deschizături în­
guste), obiecte de uz casnic din
piatră.
Toate aceste descoperiri pre­
zintă un mare interes pentru
studierea vechii culturi şi isto­
riei popoarelor din Asia răsări­
teană şi nordică şi a relaţiilor
lor cu vechea populaţie din A-
merica de Nord. Aceste descope­
riri sînt importante mai ales
pentru stabilirea originii poporu­
lui eschimos.
descoperită. în Marea Kara
Pe malurile Mării Kara a fost des­
coperită din întîmplare păstaia enormă
a unei plante necunoscute) aruncată
ste ,şi lucitoare, de culoare cafenie, atin- gînd'pînă la coastele Europei.
Cercetată la Institutul de botanică a noii secţii a Muzeului Botanic, con­
din Leningrad, s-a constatat că aceas­ sacrat procedeelor de reproducţie şl dis­
tă păstaie aparţine plantei agăţătoare tribuţie a plantelor. Exemple concreie
— entada — care creşte în America
de sud.
Cum a ajuns ea pînă în apele reci
Vopsirea ţesăturilor cu ajutorul
unui cîmp electric
Noua metodă de vopsire a ţesătu­
rilor, bazată pe folosirea atracţiei elec­
trostatice, deschide posibilitatea de a
se realiza cele mai neaşteptate com­
binaţii de culori şi nuanţe. Această me­
todă a fost propusă de prof. Alexandr
Cijevski, inventatorul metodei de vop­
sire a obiectelor metalice cu ajutorul
unui cîmp electric.
Sub ţesătură se mişcă un şablon me­
talic care poartă sarcini electrice. Sar­
cinile sale sînt opuse sarcinilor colo­
rii îormării trenurilor la staţiile
de triaj.
Pentru a lorma un eşalon,
vagoanele sînt aduse pe liniile
de tragere. Eie sînt împinse
pe diferitele căi aie parcului de
triaj şi sînt folosite la forma­
rea de noi eşaloane. Vagoane­
le nu trebuie să se lovească u-
nul de aitul. La cocoaşele me­
canizate se folosesc nişte dis­
pozitive speciale — îrîne de
cale. Dar dacă asemenea dis­
pozitive lipsesc, muncitorii a-
şează sub roţile vagonului niş­
te „tălpi" speciale. Cum poate
fi uşurată munca acestor mun­
citori, cum se poate evita dete­
riorarea vagoanelor în timpul
trierii, cum se poate reduce nu­
mărul muncitorilor ocupaţi la
staţiile de triere ? Şi în acest
domeniu trebuie să vină în aju­
tor un sistem automatizat, care
„ştie" cu ce viteză trebuie să
circule un vagon şi cu ce vi­
teză circulă el în realitate, în­
suşirile lui în mers, distanţa
pînă la vagonul care staţionea­
ză în faţa lui, etc.
Aparatele automate ţin sea­
ma de vreme, rezolvă pe mo­
ment cele mai complicate ecu­
aţii şi fixează regimul de frî-
nare.
Acest sistem este experimen­
tat cu succes la staţia Losino-
Ostrovskaia din regiunea Mos­
cova.
'w
/
Diîi lumea peştilor
Pălămida
Pălămida este un peşte de ghi, ceea ce le permite să par­
mare, cu corpul suplu, in tormă curgă rapid distanţe mari. Vite­
de fus, capul conic şi aripioare­ za bancurilor de pălămidă este
le bine dezvoltate. Bl înoată cu
o viteză mare şi face călătorii
lungi. Pălămida trăieşte in stra­
turile superioare ale apei aproa­
pe de coasta oceanelor Atlantic
şi Pacific, precum şi în mările
Mediterană, Adriatică, Albă,
Marmara şi Neagră. Primăvara,
venind din Marea Marmara, trec
pe lingă litoralul Mării Negre
mari bancuri de pălămidă care
urmăresc peştii mai mici —
scrumbii, strav-iizi şi hamsii —
cu care se hrănesc. Un banc este
alcătuit din aproximativ 15.000
de peşti aşezaţi în formă de un­
Lostriţa, răpitorul
din ap ele de m unte
In rîurile de munte ale Slova­
ciei trăieşte lostriţa, (Hucho hu-
cho), peşte de specia salmoni-
delor a cărui vînătoare consti­
tuie una din cele mai mari sa­
tisfacţii pentru pescarii amatori.
Lostriţele ating o greutate de
20 kg., dar au tost semnalate
şi exemplare ce depăşeau 40 de
te de mare, care pornind în a-
montele Dunării în perioada de­
punerii icrelor a ajuns pînă în
apele rîului Vah şi ale afluen­
ţilor acestuia. Cînd au apărut
pe cursul Vahului marile con­
strucţii hidrotehnice, acestea au
împiedicat retragerea lostriţelor
spre Dunăre, transformindu-i
din peşti migratori în peşti sta­
tornici. Astăzi lostriţa se ascun­
de în cele mai adinei văgăuni şi
numai în perioada depunerii
icrelor sau a vînatului iese in
sectoarele liniştite ale nurilor,
fiind gonită de setea de pradă.
ale Mării Nordice? Iată explicaţia.
Păstălle plantei entade cad în fluvii,
care le transportă pînă în Oceanul A-
tlantic, pe care îl traversează ajun-
Boabele păstaiel descoperită în Ata­
rea Kara au fost expuse într-o vitrină
ilustrează modul în oare anumite boa­
be sînt răspîndite de animale, păsări,
insecte, vînt, apă etc.
rantului care este adus prin liniile cîm- duce deznodămîntul final.
pului de forţă dintr-un pulverizator spe­
cial fixat deasupra ţesăturii. Ga urma­
re a interacţiunii sarcinilor, particule
infime ale colorantului se depun pe
ţesătură în conformitate cu relieful
şablonului metalic.
Folosind metoda de vopsire propusă
de prof. Cijevski se poate renunţa la
utilajele voluminoase existente în pre­
zent în întreprinderile textile.
— Castelul huniazilor.
„Tristeţea mea nu are leac,
Golos arh fost din veac în veac.. Mă simt bâtrîn, liliputan
Nr. 1228
Y
de 6—9 kilometri pe oră. Fireş­
te că în asemenea condiţii pes­
cuitul lor este greu Pescarii pre­
feră să prindă pălămida cinci a-
ceasta se opreşte undeva pe ma­
re. In Marea Neagră pălămida
rămîne pînă tîrziu toamna, cind
se întoarce fn Marea Marmara.
Pălămida se pescuieşte la di­
ferite virste. Cind este mică se
numeşte ţigancă, mijlocie — pă­
lămidă şi mare — toruc. Diferi­
tele nume ale acestui peşte se
referă deci la diferite virste. To-
rucul tăiat felii şi sărat se vin­
de sub numele de laeherdâ.
Ea se hrăneşte cu peştişori albi,
pe care ii prinde prin atacuri
surprinzătoare, adeseori chiar
prin salturi spectaculoase dea­
supra apei. Pe această lăcomie
se întemeiază de fapt şi tehnica
vinării ei.
Pescarii întrebuinţează una
sau două nuiele puternice pre­
văzute cu mulinete cu fire sub­
ţiri, dar toarte rezistente. Ca
momeală sînt folosiţi peşti prinşi
în mai multe cîrlige ascunse.
Momeala este aruncată în locu­
rile unde se presupune că s-ar
afla bancuri de lostdţe. Depinde
de priceperea pescarului ca prin
minuirea abilă a momelii să iz­
butească să incite peştele la a-
tac. Intr-adevăr, lostriţa, deşi e
un răpitor nemilos care se nă­
pusteşte asupra prăzii şi urmă­
reşte peştele ales, recunoaşte
foarte uşor imperfecţiunea mo­
melii. Sezonul de pescuit începe
Ia 1 noiembrie şi culminează
în lunile de iarnă, cînd lostriţa
începe să simtă lipsa de hrană.
In timpul pescuitului de iarnă
al lostriţei pescarul are de in-
timp !nat multe greutăţi, vinăioa-
rea acestui peşte fiind considera­
tă drept una dintre cele mai di­
ficile. Pescuitul are loc mai mult
în perioada în care riul nu este
complect îngheţat, peştele fiind
accesibil de pe mal. Cind lostri­
ţa atacă momeala şi prinde cîr-
ligul face eforturi disperate ca
să scape. Uneori reuşeşte să sca­
pe, fugind repede pe tirul apei.
In caz contrar lostriţa încearcă,
să rupă undiţa printr-un salt
deasupra apei şi prin smueituri
puternice. Unui pescar cu ex­
perienţă îi sînt cunoscute însă
toate fazele acestei lupte şi el
ştie totdeauna să le facă faţă.
In timpul acestui duel puterile
peştelui scad pînă cînd se pro­
In momentul de faţă, datorită
incubaţiei artificiale, există în a-
pele Slovaciei cantităţi suficien­
te de lostriţă. După încercări
îndelungate, crescătorul slovac
S. Ivasek a izbutit să descopere
o metodă de fecundare artificia­
lă a lostriţei rodnică. Cantita­
tea de prăsiiă a lostriţei este
complectată astfel in perma­
nenţă.
K 88~ _________
In anii regimului de democraţie
populară, Hunedoara a cunoscut o
dezvoltare nemaiîntîlnită. Dacă înainte
vreme Castelul huniazilor domina, prin
impunătoarea sa construcţie, întregul
oraş, astăzi el a rămas mic faţă de
noile construcţii indusiriale ce-1 încon­
joară.
Marele furnal de 700 m.c., ridicat
în ultimii ani, se înalţă acum mai pu­
ternic şi mal măreţ decît vecinul său
j)
La umbra noului titan,