Page 1 - 1958-12
P. 1
PROLETARî DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA t Creşte sectorul socialist
al agriculturii
® Din experienţa întovără- Rezultatele obţinute în ultima săptămână pe linia creşterii
!J. şirilor zootehnice fruntaşe sectorului socialist al agriculturii in regiunea noastră, dove
desc că masele de ţărani muncitori se conving tot mai mult
(pag. 2-a) ;
® Rubrică sportivă de superioritatea muncii în comun şi, drept urmare, ele păşesc
(pa;g. 2-a); cu încredere pe calea agriculturii socialiste.
0 G/7. L U P A N : Alegeri Acest lucru poate fi oglindit prin câteva cifre semnifica
tive. In ultima săptămină au fost înfiinţate încă două înto
in organizaţiile de partid de vărăşiri agrozootehnice, in comuna Zţatna, raionul Alba, şi
în satul Bejan—Tirnăviţa, raionul Ilia. In întovărăşirea agro
la sate. — Mai multă atenţie zootehnică din Zlatna s-au înscris 131 familii cu 239 hectare
© teren agricol şi 134 oi fond de bază, iar in cea din salul B-eja-n-
educaţiei comuniste a mem- § Tirnăviţa, 24 familii cu 49,18 hectare.
bniior şi candidaţilor de
.partid t (pag.. 3-a) ;
N O I S U C C E S E ÍN Î N T R E C E R E A S O C IA L IS T A Realizări ° In comuna Buceş — S-a constituit de asemenea, in satul Vâlcelele Rele din raio
importante Mugea culturală să fie la nul Haţeg, o întovărăşire agricolă in care un număr de 80
în întîmpinarea conferinţelor înălţimea sarcinilor farmiilii au înscris 27 ha. teren agricol.
raionale şi regională de partid Depăşindu-şi cu 20 la sulă planul
de producţie pe luna octombrie şi cu (pag. 3-a) ; Merită subliniat şi faptul că în unităţile socialiste existente
V E S I I P I E ÎL A C . S. Hunedoara 17 la sută pe luna noiembrie, secţia au mai intrat, în acest interval de timp, un număr însemnat
industrială a întreprinderii „Horia" din ® Rezultatele preliminare de familii care au înscris suprafaţa de peste 1.000 ha. teren.
F A B R I C A A 5-a secţie cu pianul anual îndeplinit Alba lulia a realizat în cele 11 luni ale celui de-ail doilea tur de
care au trecut din acest an, o pro scrutin al alegerilor din Fran In întîmpinarea Congresului
ducţie globală in valoare de 4.974.000 ta (pag. 4-a)
lei. Faţă de perioada corespunzătoare cooperaţiei de consum
0 Berlinul trebuie să de
vină un oraş demilitarizat şi
liber (pag. 4-a )
„S E B E Ş U L “ Sîmbătă 29 noiembrie a.c., la oţelăria' electrică a Combinatului side- ^ a anului trecut, s-a înregistrat astfel FRUNTAŞE In perioada premergătoare sum, semnată, în numele con
rurgic Hunedoara a fost elaborată ultima şarjă de oţel special din contul o depăşire de 25 la sulă. Aceasta a de Ia fab rica Congresului numeroase unităţi siliului cooperativei „Feneşana“
L72.000 lei anului curent. Factorii care au dus la obţinerea acestui important succes au fost posibil atit prin realizarea netă S) SEBESUL66 ale cooperaţiei de consum din din Feneş, raionul Alba, de preşe
economii fost: buna organizare a muncii, elanul întrecerii socialiste, traducerea în a preţului de cost planificat, cit şi prin regiunea noastră obţin succese dintele acesteia, unul din delega
viaţă a propunerilor de măsuri tehnico-organizatorice. Merită a fi subliniat introducerea noilor sortimente. 'Astfel, , ANA CUTEAN , remarcabile. Iată cîteva reali ţii care vor participa la Congres.
Harnicul colectiv de munci faptul că în perioada 1 ianuarie—1 noiembrie a.c., productivitatea muncii a fabricarea în serie a sobelor de metal lucrînd la maşina de încheiat zări cu care unităţile coopera Textul telegramei este deosebit
tori, ingineri şi tehnicieni de la crescut faţă de plan cu mai bine de 7 procente. de tip vesta, a determinat o profilare ciorapi îşi depăşeşte în medié ţiei de consum din regiunea de semnificativ. Iată-1 : „In cin
fabrica de tricotaje „Sebeşul" a a muncii în secţie şi o îmbunătăţire noastră întîmpină cel de-al Iil- stea celui de-al II Mea Congres
realizat planul producţiei glo Dintre echipele de oţelari, s-au evidenţiat cele conduse de prim-topi- continuă a procesului de producţie. S-a norina cu 23—25 Ia sută. !ea Congres. al cooperaţiei de consum rapor
bale in proporţie de 101,38 la torii Cristos Cognaris, Gheorghe Furtună de ia cuptorul 1, Traian Iov, Ioan lărgit totodată posibilitatea de 'extin tăm : planul la aprovizionare a
suîă. Maftei de la cuptorul 2 şi Pascu Omotă, de la cuptorul de 5 tone. dere a iniţiativelor noi, fapt concreti MAR IA CUTEAN Realizări deosebite fost realizat în proporţie de 101
zat prin cele 8 inovaţii introduse în lucrează tot Ia o maşină de la sută, la desfacere — 102 la
O atenţie deosebită tn proce Amintim că oţelăria electrică este a 5-a secţie din combinat care şi-a această perioadă de către muncitori. încheiat ciorapi, şi îşi depăşeşte Desîăşurînd o susţinută mun sută, la fond social — 107 la
sul de producţie a fost acordată îndeplinit planul anual în mai puţin de 11 luni. în medie norma lunară cu 26 că politică în rîndul ţăranilor
şi reducerii preţului de cost al S-au evidenţiat: maistrul Trifan, muncitori din comuna Ilia, lu sută, la noi membri — 125 la
produselor. Calculele făcute de A 500—A ŞARJĂ RAPIDĂ Pleşa şi lăcătuşul Gheorghe Roncea 'de la sulă. crătorii cooperativei „Mureşul“, sută“.
. curind au scos la iveală că da ia secţia lăcâluşerie I, lăcătuşii Con .•/V W V W V V W vV au reuşit să obţină în cinstea
torită reducerii preţului de cost Schimbul tin eretu lu i.d e‘la o- ret de la oţelăria electrică şi stantin Gomboş şi Constantin Culcau Congresului cooperaţiei, reali Am fost informat că Ia achi
s-a realizat o economie de ţelăriia Siemens Martin a Corn-' cele 'de la cuptorul nr. 1 al de la secţia lăcâluşerie II, , maistrul zări deosebite în munca de con ziţii şi contractări încă nu s-a
172.000 lei. binatului siderurgic ' Hunedoara . noii ’ oţel ar ii Martin au elabo- Ioan Voloncia, strungarul 'Alexandru ¦ tractări şi achiziţii. In perioada realizat planul dar că, pînă la
a elaborat -, şîmbătă dea,, de-a rat'ah u la c esta cu aproape 3.000 Cotnari ‘şi mecanicul Alexandru Keszeg 1 august—20 noiembrie a.c. au Congres, se vor depune eforturi
Pregătiri 500-a şarjă raipidă din acest tone .mai mult oţel decât pfe- de Ia atelierul mecanic, maistrul Ni. fost valorificate produse agrico sporite în scopul îndeplinirii pla
pentru iarnă an. Datorită scu rtăm . tim puluit vedea planul. colae Groza şi turnătorul Gheorgln le (grîu, porumb, floarea-soare- nului la acest obiectiv de sea
d eelab o rare a şarjelor, brigă D in , oţelul şi fonta dată a- Popa de , la secţia turnătorie. lui, cartofi, nuci etc.), realizîn- mă. De altfel, Viorel Tomuţa,
Pentru colectivul fabricii zile de tineret din, cadrul .aces nul acesta peste plan de brigă du-se planul cooperativei, pe preşedintele cooperativei, ¦vrea
„Sebeşul" iarna poate începe. tei oţelării au produs, d e; la,'.în-, zile de tineret-de la acest mare, perioada amintită, în propor să raporteze Congresului că în
Mei s-au luat din timp toate cepuţul .a n u lu iş i , ' pînă acum,_ combinat -se pot fabrica . 2.667 ţie . d e 148 Ia sută. Suc cinstea acestui eveniment în
măsurile pentru ca procesul de peste, sarcinile de ,plan,. , 8.500. tractoare - Utos 26, , sau 4.800 cese remarcabile au fost obţi semnat din viaţa cooperaţiei de
producţie să se desfăşoare şi tone de oţel.. Brigăzile de tine- ‘ combine de cereale. nute şi în ceea ce priveşte în consum, cooperativa pe care o
pe timpul iernii tn bune condi- scrierea de noi membri, obiec conduce şi-a realizat planul la
ţiuni. Astfel secţiile şi sectoa Brigada utemistă tiv la care planul a fost realizat toţi indicii.
rele sint aprovizionate. cu ma de muncă patriotică- în proporţie de 197 la sută, şi
teria primă necesară procesului fondul social, unde planul a fost C reşte numărul r.f V
de producţie pe timpul iernii. la lucru
De asemenea, şantierul de con realizat în proporţie de 101 fa cooperatorilor fA ’
strucţii a fost aprovizionat cu PETROŞANI (de l-a subredacţia noastră voluntară). — sută. In această acţiune s-au
toate materialele necesare, iar Ia t.
dormitorul muncitorilor s-alt in. Cu cîteva zile în urmă a luat fiinţă în secţia turnătorie evidenţiat tovarăşii Dumitru în scopul atragerii de noi
trodus calorifere. Pentru buna membri cooperatori, conducerea
funcţionare a acestor calorifere de la U.R.U.M. Petroşani, prima brigadă utemistă de Popa, gestionar la filiala din Uniunii raionale Alba a organi
s-a instalat un nou cazan cu zat recent o acţiune la care au
aburi ai o capacitate de 3 Ori numea patriotică. . Cărmăzineşti, Ileana Lugojan, participat toţi lucrătorii uniunii
mai mare decît vecfiiul cazan. gestionară la filiala Cîmpuri şi raionale şi membrii consiliilor
Ora 1.5,30. La poarta uzinei maşina care trebuia să-i alţii. săteşti. Ca urmare a muncii de
Noi sortimente lămurire desfăşurată de aceştia,
ducă pe brigadieri ;spre şantier; a sosit. Pe feţele bri Cu rezultate bune pe linia într-o singură zi au fost înscrişi
In vederea îmbogăţirii sorti contractărilor şi achiziţiilor s-a încă 3(55 noi membri. Rezultate
mentelor de produse a fost for gadierilor se citeşte nerăbdarea. Vor să înceapă lucrul
mală o coinisie tehnică care, soldat şi . activitatea cooperative bune s-au obţinut, mai cu sea
în urma unor analize, a făcut cît mai degrabă. Cu drapelul desfăşurat, drapelul pri mă, în satele îghiel, Teleacuri,
preţioase propuneri. De pildă, lor din raionul Sebeş. Acestea Craiva şi Mesentea, unde toţi
comisia amintită a propus ca în- mei brigăzi utemiste de muncă patriotică, tinerii se în au reuşit ca pînă la această dată ţăranii muncitori au devenit
cepind din anul viitor să se membri cooperatori.
introducă în procesul de produc dreaptă spre şantierul de construcţii. Aici sîiit întîmpi- să preia întreaga cantitate de
ţie noi modele de produse cal In munca de atragere de noi
ciorapi pentru bărbaţi, temei şi naţi de conducătorii trustului ' care le delimitează sar- grîu şi cartofi contractată cu membri s-au evidenţiat tovarăşii
copii. In acest 'scop, la fabrica Octavian Florea, preşedintele
„Sebeşul" a înccpUt deja să se ciria de lucru.' Brigadierii lucrează azi la astuparea ţăranii muncitori de aici, iar în consiliului sătesc din Ighief,
lucreze la adaptarea maşinilor Androne Trifan din Craiva şi
pentru noile produse. ' conductei ce va duce apa la blocurile muncitoreşti nou prezent se munceşte intens pen alţii.
construite. ' tru ridicarea întregii cantităţi de v. p.
¦ Lucrul începe şi în puţinele ore ce au rămas • pînă porumb pentru care s-au înche
iat contracte.
seara, tinerii au., şi acoperit cu pămînt conducta pe o
delegai la Congres
lungime de 25. m. Toţi au lucrat cu spor, dar între
raportează:
ei mai cu avînt. au muncit: Ioan Zorocliu — condu
Mi-am aruncat privirea pe o
cătorul brigăzii, Şiefan Iulian, N!colac Atitiene, Ştefan telegramă adresată Uniunii re
Bulbucau, Ioan lovan. Tovan Gheorghe, Natalia Dobre. gionale a cooperativelor de con
ELENA AVRAM
'VY’rv'rs'S '-v'A '-i
Aspect de la tur-} In săplămîna economiei
narea oţelului din')
oale in cochile,' la] 6.440 Iei depuşi Ia C. E. C,
O.S.M. a Combi-j Elevii şcolii elementare de 4 ani jamenlul luat a fost îndeplinit pînă
din „Viile inoi"-Deva, s-au Obişnuit la dala de 24 noiembrie, deci îna-
\ natului siderurgic din Hune- j
'(cioara. a
1 ....................................... . . . . . J să-şi depună economiile Ia C.E.C. In iuie de termen. Din cele 4 clase DEZLEGAREA
fiecare an şcolar, elevii acestei şcoli toţi cei 101 de elevi, precum şi 8
Cabinetul tehnic al minei au depus diferite sume de bani atit, tovarăşi învăţători şi personalul ad -r—r—r- r~- i--r
sprijin activ ai seefoarei pc „Foi de economii C.E.C.“ cît şi ministrativ au devenit posesori ai li
pe „Librete de economii", sume pe bretelor de economii C.E.C. cu o va j* ...Cînd i-au propus, acum unsu s.... Dar. Ştefan Gantz a răs- cuse ceea ce stîrnise atîta vîlvâ )
care le-au folosit apoi aWt în sco loare totală : de 2.840 lei, dintre care
puri personale cît şi pentru excursii pe libretele elevilor sînt trecute sume [ an şi ceva să preia conducerea puns ca de fiecare dată cînd, di- printre minerii Vulcanului. -j
Este cunoscut faptul că fie Lupeni esie cazul. O dovedesc colective. Aşa de pildă, în vara tre ce totalizează 2.335 lei. Corpul didac (.brigăzii din abatajul nr. 6, toţi mineaţa, meşterul îi punea în De cum intrase in abatajul 6,"]
care exploatare minieră’ dispune rezultatele obţinute pînă în pre cută, elevii au făcut excursii în îm tic are obligaţiuni C.E.C. cu oîştiguri
. de cîte un cabinet tehnic, în care zent, atit la cantitate cit şi la prejurimile Devei şi la Simeria, unde în valoare de 3.600 lei. Astfel, pe [cei prezenţi în biroul sectoruluifaţă planul de muncă al zilei: Ştefan Gantz începuse să pri- 3
activează un colectiv mai mult calitate. au vizitat interesantul parc botanic. şcoală' suma , depusă la C.E.C. se ri
sau mai puţin numeros de ingi dică Ia 6.440 lei. [ î l — inginerul şef, maistrul, se- —Bun... Dumneavoastră ce veaseă atent, scormonitor, im- )
neri şi tehnicieni. Sînt multe ca Un studiu amănunţit asupra Odată cu începerea noului an şco
binete tehnice cu o activitate vie, metodelor de exploatare, cu pro lar depunerile de economii au înce Elevii şi corpul didactic au mai L retaru l organizaţiei de partid credeţi, cu ce trebuie început? prejuru-i. Nu-! interesa atîta de- )
bogată. Sînt însă şi unele a că puneri de îmbunătăţire acolo put din nou. La „Săptămîna econo hotărît să continue cu depunerile pînă
ror activitate se rezumă la pre unde este necesar, ar putea con miei“ elevii şi corpul didactic .s-au la sfîrşitul anului — cînd vor orga !Ţ— erau convinşi că va'refuza'. Şi şi-a tras scaunul mai aproa- corul... Pentru frontul de lucru-)
zentarea cîtorva conferinţe pe an stitui o problemă. Aceasta, mai hotărît să participe cu toţii. S-au an niza o excursie în afara regiunii.
în colaborare cu ASIT.şi a unor ales la sectoarele care au mers gajat ca pînă ia data de 28 noiem [Ş i ar ti avut toate motivele s-o pe de ceilalţi. — pentru desenul complicat ş i)
studii, bineînţeles în număr mic; nesatisfăcător, cum este cazul brie fiecare elev să fie posesorul TODOR MARTIN
unul sau două. In atară de cele sectoarelor IV B, IV A, chiar şi unui libret de economii C.E.C. corespondent [tacă. Faima brigăzii ce i se-ncre- q jung maj [jrzjUi abatajul nr. fantezist al nervurilor negre — 3
menţionate mai sus, aceste ca
(Conţlnuare în pag, 3-a) Datorită muncii de .lămurire dusă de [ dinţa nu era dintre cele mai [j înregistra, sub ochii uimiţi ai D-a avut, atunci, decît o privire
către organizaţia de pionieri, aiiga-
[b u n e; oamenii ei, după cile se celorlalte brigăzi, .un salt de 10 indiferentă, fugară. întreaga a -)
(spunea, priveau planul dc jos în procente peste prevederile pla- tenţie şi-a îndreptat-o spre oa-
_ J t _ / .— f i t *— t __ i \ >. r , f u nului. Surprins, inginerul şef a meni. I-a cercetai îndelung, cin- -j
u mai verificat în- tărindu-i pe fie- )
[ că odată, cu a- care. S-a uitat )
'• tenţie, scriptele. cum lucrează. A ^
binete tehnice, mai întocmesc şi [ Nit, nu se stre- y /M L u , stat de vorbă cu ¦>
planul tematic anual de inovaţii. [ curase nici o gre- ei. I-a descusut j
Dar cum în minerit, inovaţii se INTILN1RI CU SCRIITORII
tac de regulă în partea mecani [ seală. Cele 10 in ce priveşte 1
că, partea minieră este neglijată
de cabinetul tehnic. Aşa de pil In după-amidza zilei de 29 către tineri" şi „Busuioc“ de Ti [ procente erau tot atit de adevă- cunoştinţele tehnice. R ezultatul)
dă, se petrec lucrurile la mina
Lupeni, unde activitatea cabine noiembrie a avut loc în sala fes beriu Utan. -rate ca şi bucuria ce împurpura examenului I-a mulţumit. In fie-)
tului tehnic, practic, este rupta tivă a Şcolii medii „Decebal“ Din lucrările membrilor cercu
de nevoile exploatării. Legătura din Deva şezătoarea literară ^obrajii lui'Gantz. care din oamenii aceştia — -j
cu sectoarele se face doar la în organizată de revista „Luceafă lui literar „Ion Slavici“ Deva,
ceputul anului, cînd -se întocmeş [ Au venit apoi, împinşi de a- oameni pentru care indepli-j
te planul tematic de inovaţii.-
Bineînţeles, un contact mai strîns rul“ din Bucureşti şi Casa regio au fost apreciate poeziile „La Cceleaşi simţăminte ca ale irigi- nirea normei era un ade-
se ţine cu sectorul electromeca Lnexului, şi şefii cîtorva brigăzi vărat eveniment, rar şi cu 1
nic, celelalte fiind lăsate să-şi
rezolve singure problemele ce le nală a creaţiei populare. marginea Lumii“ de Ana Soit, [fruntaşe, unde depăşirea planu- totul întîmplător — descoperise
frămîntă. Astfel se explică şi
faptul că pînă în prezent,' cabi In prezenţa unuiynumeros pu „Fecunditate" de Traian Fili- Clui era de mult o tradiţie. Cum pe fruntaşul de mai tîrziu.
netul tehnic al. minei nu a pre
zentat conducerii exploatării nici blic — muncitori, profesori, futic- mon şi „învăţătoarea“ de' O. [ edică ? Abatajul 6 le va fi de- Seara — în prima seară după')
o propunere concretă, menită să
aducă îmbunătăţirea situaţiei la ţionari şi elevi, poeţii Dan Deş- Clementă. ' i' r-acuma concurent în întrecere?! cunoştinţa cu abatajul - şi-a)
liu, Victor Tulbure, Nicolae Tâm- ¦In aceeaşi zi, poeţii s-au intil- [Ş> s-au uitat lung. nedumeriţi, relatat, la un pahar cu vin, im-)
tu, Tiberiu Uian,’ Ion Brad şi nit şi cu activişti ai- Comitetului [pe grafice şi ne scripte, parcă presîile, în tata cîtorva prieteni)
Teodor B-alş au citit din crea-- regional de.partid, ziarişti şi re L şteptînd de la ele dezlegarea din-brigada unde lucrase înainO
liile lor cele mai reprezentative. prezentanţi ai instituţiilor cultu [misterului. -!e. ţjn hohot de rîs i-au acoperit)
In mod deosebit au fost aprecia rale din oraşul Deva. [ ...Dar dezlegarea se atla jos ultimele vorbe :
te poeziile lui Dan Deşliu — Şezători literare asemănătoa Constructorii de pe şantierul Flote asea. din Capitală, s-au [ la cîteva sute de metri sub pă — Cum ai spus? Că-n îieca--)
angajat să predea'înainte de termen 150 de apartamente. IN f mint. Acolo, între pereţii negri re zace un fruntaş ? Şi că tu o 3
„Lazăr de la Rusca“ şi „Ceva re au fost organizate in-ziua de
CLIŞEU: Vedere a noului cartier ele locuitate văzut din str. [ şi sclipitori, care vibrau surd în
mai greu" cit şi „Balada lui 30 noiembrie la Hunedoara, iar r răpăitul pichamerului, se petre- — ------ ------ ------ :---------- ) )
(Continuare în pag. 3-a)
Ion“ de Ion Brad, „La hanul din în ziua de 1 decembrie, la Pe
ypeuri'.'l din sectoare. Şi la mina Dărăbani“de N. Tăutu, „Drumul troşani. Glinka. 5' -J U»-/Km.1X_IV—I* IU-tX—J -’x—1<-' X-1X-1»¦ L 'üu/w