Page 10 - 1958-12

DRUMUL SOCIALISMULUI
^Aesenk
sem nificativePARIS- 2. (Agerpres). — Zi­ ios-t ,urmărită; cu mult interes de
lele-trecute a avut loc la Insti­ auditoriul format .din studenţi şi CAIRO 2 (Agerpres). — Du­
tutul de fonetică de la Sorbona specialişti in romanistică. De pă cum relatează ziarele din
comunicarea acad. prob Iorgu Fouche, directorul Institutului, a Cairo, noul guvern al Sudanului
Iordan cu subiectul „Observa-
ţiuni asupra lexicului limbilor
ibero-romaniice“. Expunerea - a
P© pOB*uI in d o n e z ia n e s t e f e r m .
s ă re d e fe îm d e & s c ă S n a n u f d e
DJAKARTA 2 (Agerpres). —
Agenţia- Antaira -anunţă că Mi­
nisterul ‘Informaţiilor al-Indone­
ziei a dat publicităţii o declara­
ţie in care se. subliniază că po­
porul indonezian este ferm ho- ne în declaraţie.
Conferinţa reprezentanţilor fracţiunilor
din Bundestag în problema Berlinului
BONN 2 (Agerpres). — La 1 acestor tratative se arată că ale mă socială care priveşte numai
decembrie, cancelarul R. F. Ger­
mane, Adenauer, a. participat, la
o conferinţă a reprezentanţilor
fracţiunilor din Bund-estag, in
cadrul căreia s-a discutat ' pro­ mocratischer Pressedienst“, con­ parte in tratativele • asupra pro­
blema Berlinului. .La conferinţă ducătorii fracţiunilor, nesocotind blemei apelor Nilului pentru a
a participat şi von. Brentano,
ministrul Afacerilor Externe al
R.F.G. In comunicatul succint
dat publicităţii după încheierea lui.
MOSCOVA. — La 1 decembrie Ni-
kita Hruşciov, preşediniele Consiliului
de Miniştri a! .U.R.S.S., a primit pe se­
natorul american H. Humphrey.cu care
a avut o îndelungată convorbire prie­
tenească la care mai tîrziu. a part.ci-
pat şi Anastas AiiJcoia.n.
PEKIN. — După cum relatează a-
genţia China Nouă, la 27 noiembrie
Ia şantierul naval, Doinii a fost lansa­
tă pe apă prima navă din China cu
o capacitate.de 13.000 tone şi cu un
Amplasament de 22.100 tone. Marea
navă oceanică „Iro.tzin“, cu o lungime
de 169,9 m. a fost proiectată în Uniunea
Sovietică.
ALMA ATA. — A început montarea
utilajului electronic al primului centru
mecanic de calcul din Kazahstan. Se
instalează un calculator electronic,
maşini analoage (pentru calcule con­
tinue — N.R.) şi mecanice de calculat.
Personalul centrului se va ocupa cu
mecanizarea calculelor în legătură cu
rezervele de metale feroase, neferoase
şi rare, precum şi de alte materii pri­
me minerale din Kazahstan.
DJAKARTA. — Ziarul indonezian
„Bitang Timur" publică un articol - în
care subliniază pericolul pe care-l pre­
zintă pentru Indonezia manevrele cercu­
rilor conducătoare americane care, sub
masca acordării unui aşa zis „ajutor“,
caută să se amestece în viaţa politică
a ţării. „Toate declaraţiile americane
despre un aşa zis ajutor şi despre bu­
nele intenţii ale Washingtonului faţă
de noi sînt doar schimbări de Ipclică,
pe care americanii le consideră nece­
sare deoarece îşi dau seama de hoiă-
rirea cu care poporul indonezian luptă
împotriva colonialismului“ — scrie zi­
arul. Ziarul atrage de aşemenea aten­
ţia asupra acţiunilor duşmănoase la
adresa Indoneziei la care se dedau co­
lonialiştii olandezi care stăpînesc încă
teritoriul indonezian al Irianului de
vest.
¦MEXICO CITY. - Agenţiile de pre­
să anunţă că la. 1 decembrie a fost
instalat în mod oficial noul preşedinte
al Mexicului, Adolfo Lopez Maleos. La
instalare au participat delegaţi din 51
de state. In aceiaşi zi a fost anunţată
şi componenţa noului guvern.
CHICAGO. — Agenţiile de presă a-
nunţă că la 1 decembrie la o şcoală a
bisericii catolice din Chicago a avut loc
o explozii In cîteva minute clădirea
şcolii a fost cuprinsă de flăcări în care
şi-au pierdut viaţa aproape 100 de copii
şi învăţători.. Cauza exploziei nu a fost
încă descoperită.
SAN FRANCISCO. — In ckdrul unei
declaraţii 1 făcute da Sari Francisco,
„ambasadorul“ ciankaişist în S.U.A.,
ie Kun, a-reluat nesăbuitele declaraţii
provocatoare la adresa R. P. Chineze,
afirmîiid că Cian Kai-şi „nu. a renun­
ţat şi nu va renunţa' niciodată." Ja. pre­ ză şi esperante, fără ? ă 'sé Leu- poate face cu o viteză de o sută
Redacţia fl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon :' 188 *-189 175. Taxa plătită ir, numerar *conform aprobării Direcţiunii General* P&T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - ţigajui : în trep rin d ea
Nr. 1230
judtinvele slim. • jxliimeije şiira. • ştiri • Ganev
a fosJ aies preşedinte a! Prezidiului
Adunării Populare a R. P. Bulgaria
SOFIA. — Trimisul:special A- Populare a R.P. Bulgaria, a pro-
gerpres anunţă : Duminică 30 pus s ă vfie ales ca. preşedinte al
noiembrie a avut loc cea de-a Prezidiului Adunării Populare a
doua sesiune extraordinară a A- R.P.-. Bulgaria, Dimităr Ganev,
dunării Populare a R.P. Bulga- membru al Biroului Politic, se­
ria pentru alegerea noului pre- cretar al G.G. al P..G.B., fiu cre-
şedinte al Prezidiului Adunării dincios. al poporului bulgar,
vechi miitant al Partidului Co­
!PíESTí În d e le tn ic iri Preşediniele Braziliei despre Populare a R.P. Bulgaria. munist Bulgar.
caracterul avantajos al ajutorului La sesiune au asistat delegaţi-'
Deputaţii şi. invitaţii la şedin­
economic acordat de 11.1J.I. ile străine care au participat la ţă au aprobat cu aplauze înde­
lungate această propunere.
funeraliile -lui Gheorghi Darnia-
nov, preşedintele Prezidiului A- Trecîndu-se la vot, Adunarea
dunării Populare a R.P. Bulga­ Populară a ales în unanimitate
ria, şefii şi membrii reprezen­ pe Dimităr Ganev ca preşedinte
MONTEVIDEO 2 (Agerpres). caracterul avanlajos al ajutoru- tanţelor diplomatice acreditaţi la al Prezidiului Adunării Popu-
lare a R. P. Bulgaria.
mulţumit acad. prof- Iorgu lor-' a descoperit documente care do- — Luînd cuvîntul recent la'Şcoâ- lui economic -acordat de Uniunea
Luînd cuvîntul, Dimităr Gă-
dan pentru interesanta sa co- ' vedesc că nota referitoare la a- la militară superioară,' preşedin- Sovietică Ţărilor slab dezvoltate, n;ev a mulţumit partidului şi
nularea acordului 'cu privire la poporului pentru încrederea de­
municare. tele Braziliei, Kubitschek, a ca- Preşedintele Braziliei a sublini- Sofia, ziarişti bulgari şi străini, osebită care i-a tost acordată,
luîndu-şi totodată angajamentul
j apele Nilului adresată de iostul racterizat aşa zisa „operaţiune at că ajutorul U.R.S.S. se carao- ¦Şedinţa a tost deschisă de de a munci cu abnegaţie pentru
Ferdinănd Kozovski, preşedintele îndeplinirea înaltei sale misiuni.
! guvern sudanez guvernului Re- panameri'cană“ (planul prezen-' terizează prin marile împrumu­ Dimităr Ganev a încredinţat
că-şi vă închina toate forţele
j publicii Arabe Unite a fost pre­ tat de, el pentru revizuirea reia-" turi acordate cu dobîndă mică şi Biroului Adunării Populare a slujirii poporului, cauzei trium-
fuiui socialismului, întăririi păcii
gătită de un consilier al amba­ fiilor internaţionale în scopul îm- care se achită prin livrări de
sadei engleze Ia Khartum.
bunătăţirii colaborării economi- mărfuri. R.P. Bulgaria. ¦ ..
In afară de aceasta, au mai ce. — N.'R.) ca fiind „un protest In" continuare Kubitschek a Asistenţa a păstrat un mo-
fost descoperit? documente care
împotriva inegalităţii condiţiilor' declarat că pentru acoperirea ment de reculegere în memoria
tărit să redobindească Irianul de dovedesc că ambasadorul S.U.A. economice existente în emisfera deficitului balanţei comerciale a fostului'preşedinte al Prezidiului
vest — parte a teritoriului Indo­ în Sudan plătea in mod regulat
neziei, ocupat de olandezi. ,,subsidii“ unor cunoscuţi oa­ de vest“. Braziliei, sînt necesare credite Adunării Populare a R. P. Bul-
ga'ria, Gheorghi Damianov.
Nici o piedica nu va putea sil» meni de stat şi unor membri ai Gomparînd politica externă străine în sumă de 3,5 miliarde
indonezia să renunţe la !edobin- parlamentului - sudanez. Din însărcinarea G.C. ai P.0.
direa ¦Irianului -de vest; se. spu­ economică a S.U.A. cu politica' dolari, iar întreaga Americă La- Bulgar, a Consiliului Naţional
externă economică a U.R.S.S.,' tină are nevoie în acest scop de
Kubitschek a scos în evidenţă zece miliarde dolari.
CAIRO 2. (Agerpres). — In­ al Frontului Patriei şi a grupu- şi prieteniei între popoare, cau-
tr-un interviu acordat corespon- rilor parlamentare ale P.G. Bul- ,zei întăririi legăturilor indes-
Ş dentului din Khartum al agen­ film e sovietice §ti o i r s de tarnore gar şi. Uniunii Populare Agrare tructibile cu familia ţărilor so-
din Bulgaria, Todor Jivkov, cialiste, în frunte cu marea Uni-
ţiei MEN, Muhammed , Telaat
Farid, ministrul Informaţiilor al MOSGOVA 2 (Agerpres). — me şi în colaborare cu cineaştii membnu al Prezidiului Adunării une Sovietică. --y & ..
TASS anunţă': "In prezentata 'străini. Este pe terminale iurna-
Sudanului, a . declarat; „Proble­
„Mosfilm“ unul din cele S ’.stu- rea filmului sbvieto-iiniandez!
ma apelor Nilului este o proble­
diouri din Moscova sînt'în curs „Sarnpo“. Un grup de cineaşti'
de turnare 35 de filme artistice sovietici au plecat în Bulgaria Voinţa alegătorilor francezi
de lung metraj. „Mosiilm“ a unde, împreună , cu colegii dor a fost falsificată în mod grosolan
au avut un caracter „confiden­ Republica Arabă Unită şi Suda­ produs anul acesta 15 filme prin- bulgari, vor ecraniza romanul
ţial“ şi că vor continua. Jude­ nul. Ea nu poate fi soluţionată tre care „Poemul despre mare“, lui Turgheniev „In ajun“. — Comentariile ziarelor franceze —
cind. după relatările buletinului decit de aceste două ţări. care a fost apreciat mult de pre- preună cu cineaştii chinezi va fi
de presă al P.S.D.G. „Sozial De-
In ceea ce priveşte pretenţia creat filmul .yVînt de răsărit“,
Angliei de a constitui o terţă sa.
despre prietenia popoarelor
Realitatea sovietică este tema U.R.S.S. şi Chinei. Filmul sovi- PARIS 2 (Agerpres). — Pri- dreapta ca-re domină actuala A-
centrală a filmelor carease tur­ eto-german „Şapte zile“ înfăţi
nează în prezent la studioul şează istoria salvării galeriei de mele comentarii referitoare la dunăre Naţională franceză, zia-
„Mosiilm“. Regizorul Mihail Ka- arte de la Dresda de către ar­
interesele şi părerile germanilor apăra, după cum afirmă ea, in­ latozov şi operatorul Serghei U- mata sovietică. împreună cu rezulta-tele alegerilor din Franţa rul catolic „La Croix“ scrie :
simpli, a.u respins , propunerile teresele Kenyei şi Uga.ndei, a ruşevski (creatorii filmului
sovietice în problema Berlinu­ „Zboară .cocorii“.) turnează fii- francezii v.a... .î.i. .turnat .u.n frilm mărturisesc, chiar cînd vin din „Situaţia este plină de primejdii
spus ministrul, aceste pretenţii mul „Scrisoarea netrimisa“. In despre eroismul escadrilei „Nor-
sînt inacceptabile şi Sudanul le partea unor organe de presă căci, dacă se putea reproşa ve-
respinge categoric. reacţionare, faptul evident că ehii adunări că nu reflecta vo-
vQfniaalegătorilor a tost falsi.fi- inţa reală a ţării, ce se poate
cată'in'm odlgrosolan, • spune despre noua adunare in
Frontului Naţional unit din Liban. El el se vorbeşte despre istoria des- uiandie-— Niemen • în anii celui Referindu-se,la modul in care care stingă, totalizind jumătate
.a avut o întrevedere cu miniştri ai de-al doilea .război, mondial.
regiunii siriene a R.A.U. în legătură coperirii' zăcămintelor de dia­ ă tost creată majoritatea - de din numărul voturilor, nu este
cu rezolvarea problemelor în suspensie mante din Iakuţia.
dintre cele două ţări. Postul de radio reprezentată nici de a cincea
Cairo anunţă că la 2 decembrie Saeb Tot în această regiune se des­
Salam şi Abdulah El lafi, fost prim făşoară şi evenimentele filmului parte din numărul deputaţilor
ministru al Libanului, vor sosi la Cai­ „Nunta în nord“/
gătirea operaţiunilor militare In vede­ ro. aleşi?“. ,
rea „debarcării în China continentală" Tînărui regizor •Vasilr Ordîns-
LONDRA. — Un purtător de cuvînt ki turnează un film despre soar­ Corespondentul la Paris al
BRUXELLES. — După cum relatea­ a! Ministerului Afacerilor Externe al ta. unor tinere tete care au ter­
ză presa, greva celor 20.000 de muiH Angliei a declarat că î-n Anglia se stu­ minat şcoala Şi păşesc în viaţă. , ziarului belgian „Le Soir“ sub­
citori şi funcţionari care deservesc diază propunerea guvernului vest-ger-
tramvaiele şi autobusele din Belgia a <nan de a se organiza o întjlnire a mi­ O serie dé filme vor oglindi liniază că Partidul Comunist
luat sfîrşit prin victoria greviştilor. Cu niştrilor Afacerilor Externe ai Angliei, trecutul istoric al statului sovi­
începere de la I decembrie anul acesta Statelor Unite, Franţei şi Germaniei etic, evenimentele revoluţiei din Francez a recuperat intre pri­
salariul funcţionarilor şi muncitorilor occidentale pentru a discuta problema octombrie, eroismul oamenilor
din transporturi“ în comun' va fi 'ma­ germană. Un comentator diplomatic sovietici în anii celui de-al doi­ mul şi cel de-al doilea tur de
jorat cu trei ia sută. ', ¦' , y • ai agenţiei Press Association îşi expri­ lea război mondial.. Un deosebit
mă părerea că guvernul englez va interes prezintă filmul-, „Poves­ scrutin a treia parte din votu­
SALiSBURY. — Corespondentul' din consimţi să participe la o asemenea tea anilor înflăcăraţi“ (despre
Salisbury a agenţiei France Presse re­ intîlnire care; după toate probabilităţile, participarea ucrainenilor la răz­ rile pierdute faţă de 1956. Co­
latează că autorităţile britanice din ca avea ioc la Paris. boi). , respondentul scrie: „O jumătate
Rodezia au acordat organelor de poliţie
„împuterniciri sporite“ şi au dat publi­ PARIS. — După cum anunţă France Ivan Pîriev, care a ecranizat de milion de alegători, dindu-şi
cităţii o serie de regulamente prin care Presse, la‘ Paris s-a comunicat oficial recent romanul lui Dostoievski
se interzic manifestaţiile publice şi în­ că preşedintele Franţei, Rene Coty, a „Idiotul“, lucrează în prezent la seama de slăbiciunea opoziţiei
trunirile pe teritoriul coioniei. Aceste informat pe şeful guvernului, De Gaul­ .ecranizarea nuvelei „Nopţi albe“
măsuri au fost adoptate In urma ma­ le, că nu mai candidează Ia alegerile a aceluiaşi scriitor. necomuniste, au preferat să vo­
nifestaţiilor populare de nemulţumire
faţă de politica represivă a autorităţi­ prezidenţiale care vor avea loc la 21 „Mosiilm“ va turna cîteva til- teze cu comuniştii decît cu gaul-
lor colonialiste. decembrie'
liştii sau să se abţină. Acesta
DAMASC. — După cum relatează
ziarul „An Nur“, la 30 noiembrie a este un avertisment care nu tre­
sosit la Damasc Saeb Salam, lider al
buie neglijat“.
Liderul U.D.S.R., Francois
¦ O demonstraţie a femeilor negre din Johanesburg (Uniunea Sud-Afri-¦ Mitterand, avertizează că „pu­
terea se află acum in miinile
¦ cană) împotriva tratamentului discriminatoriu la care este supusă populaţia« câtorva persoane de extremă
dreaptă“ şi „sînt întrunite toate
« locală de către coloniaUjşti. ¦
condiţiile unei dictaturi“.
P e m arginea afegerlio r din Fra n ţa
Sudanul a recunoscu? &P. Chinezi Partidul Comunist Francez răuiîue primul partid al Franţei
PEKIN (Agerpres). —. După cum facerilor Externe al R. P. Chineze, Odată cu desfăşurarea celui mentul Franţei a acelor depu- Rezultatele preliminare ale eiemeute reacţionare, străine de
anunţă China Nouă, la 30 noiembrie Cen I, au trimis mesaje de răspuns de-al doilea tur de schitin al taţi care să militeze pentru in- alegerilor parlamentare din interesele vitale ale poporului
primul ministru al Republicii Sudan, primului ministru şi ministrului Aface­ alegerilor parlamentare, în is- teresele maselor largi populare Franţa scot în evidenţă intr-un francez. Partidul socialist, ca
ibrahim Abbud, şi ministrul Afacerilor rilor Externa al Republicii Sudan, în toria Franţei s-a încheiat încă — a deputaţilor din partea mod care nu lasă nici o posi- şi în perioada evenimentelor ce
Externe al Sudanului. Ahmed Kheir, care arată că recunoaşterea R. P. Chi­ un capitol care va aminti în- Partidului Comunist Francez, bilitate de îndoială caracterul au urmat după puchul reacţio­
au trimis mesaj« preşedintelui R. P. neze de către Republica Sudan va servi totdeauna poporului francez de Astfel, a lost introdus sistemul reacţionar, fraudulos al siste- nar de la 13 mai de la Alger,
Chineze, Mao Ţze-dun, şi ministrului la stabilirea unor relaţii prieteneşti în­ reprimarea luptei sale divpte, electoral aşa-numit majoritar, mului electoral adoptat. In timp a trădat şi de data aceasta in­
Afacerilor Externe al R. P. Chineze, tre guvernele şi popoarele celor două de falsificarea grosolană a vo- în două scrutine de vot. In ce Partidul Comunist Francez teresele poporului francez. Dar
Cen I, prin care aduc la cunoştinţă că ţări. Mesajele urează guvernului şi popo­ în ciuda colaborării cu forţele
rului sudanez noi succese în cauza a obţinut cel mai mare număr reacţiunii, partidul socialist a
guvernul Republicii Sudan a hotărit să inţei sale. Intr-adevăr, după Io- urma desfăşurării primului tur de voturi (aproape 4 milioane), suferit o înîrîngere serioasă.
apărării independenţei naţionale şi in­ vitura fascistă ce a avut loc la de scrutin au fost declaraţi a- dar are numai 10 mandate în Deşi sconta pe 140 de manda­
recunoască R. P. Chineză şi să stabi­ Alger la 13 mai anul acesta, Ieşi candidaţii care au întrunit viitorul parlament, partidul lui te, el nu a obţinut decît 40.
tereselor poporului sudanez şi anunţă în Franţa s-au desfăşurat nu- o majoritate absolută. In timpul
lească relaţii diplomatice cu guvernul Sousteile de pildă, „Uniunea Aşadar, în urma alegerilor
că guvernul R. P. Chineze a hotărit pentru noua republică“, care parlamentare componenţa Adu­
R.‘ P. Chineze. • > nării Naţionale franceze s-a
să stabilească relaţii diplomatice cu schimbat în mod evident în fa­
La 1 decembrie preşedintele R. P. guvernul Republicii Sudan. meroase evenimente a căror celui de-al doilea tur de scru- voarea forţelor reacţiunii. Aşa
tin candidaţii puteau fi aleşi cum sublinia fruntaşul comu­
Chineze, Mao Ţze-dun, Şi ministnu A- trăsătură caracteristică este şi cu o majoritate relativă, însă nist Marcel Servin într-o decla­
pentru această fază a alegeri­ raţie radiodifuzată, „vom avea
tocmai intensificarea luptei for­ lor cercurile diriguitoare fran­ grupează toate partidele reac­ o Adunare Naţională ultraieac-
ceze au avut grijă să prevadă ţionare, deşi a obţinut un nu­ ţionară, cum n-a mai avut
ţelor reacţionare împotriva in­ un a l t s amendament menit să măr mult mai mic de voturi, Franţa încă de pe timpul lui
împiedice alegerea candidaţilor deţine în Adunarea Naţională Ludovic al XVUl-lea“. Dar, în
tereselor vitale ale poporului franceză 187 mandate. De ase­ ciuda numărului mic de man­
date obţinute ca urmare a sis­
Un nou sistem stenografie ( francez. unor condiţii priel­ temului fraudulos reacţionar
Crearea de Vot, Partidul Comunist
Francez, obţinînd cel mai mare
CHIŞINĂU 2 (A g erp res).'— abrevieri.convenţionale. Este de- nice pentru instaurarea unei menea şi celelalte grupuri şi număr de voturi, rămîne astfel
primul partid al Franţei, par­
iASS transm ite: Aplicînd siste- oşebit de avantajoasă scrierea dictaturi personale, modificarea partidului comunist. De unde partide politice care au obţinut
tidul care îşi pune ca ţel su-
mult.-stenografie al Olgăf Alek‘ continuă : 'vorbirea ¦ se înregis- constituţiei franceze în sensul la primul tur de scrutin fiecare un număr mult mai mic de vo­
prem a p |ra re a ,lltereselor vita.
sandrova, profesoară la Ghişi- trează'prin propoziţii întregi. A- lipsirii acesteia de ceea ce ea partid îşi prezenta separat can- turi decît P. C. Francez, deţin
le ale poporului francez pentru
nău, se poate stenografia în zece cest nou sistem de stenografie ad.voeaar mai dedminocramtic„asu—ri..le,iaptăe .dd.iodialeţiai, ,în dceadsrcurlutinceulnuei l,edep-aarl- în pdaerclaîtmentrtimdaui| mcoumlteunmisatn. da-
cţev tur o viaţă mai bună, mai fericită,
limbi, inclusiv limbile rusă, ro- poate fi însuşit în decurs de trei a f fără exploatare.
mină, franceză, germană, engle- luni după' care' înregistrarea se care poporul francez le-a con- tjde puteau renunţa !la candi- .. CONST. MACOVEI
, Odată cu cel de-al doilea tur
damnat cu hotărîre şi împotri- daţii lor în favoarea altora,
rtoască' aceste "limbi. cuvinte pe minut.' ¦ va cărora el a protestat ferm. coalizîndu-se astfel/ împotriva f e sf ru, ui, de culise şi
Toate acestea au culminat ziiie- partidului comunist. I>acă mai
Noul sistem, denumit fonoste- Olga Aleksandrova este elevă " electoral împotriva celui
nografie, se întemeiază pe prin- a-cunoscutului stenograf rus Mi- le trecute cu talslliearea gro- adăugăm la toate acestea U f n" ' m*re ^ dw Franti' “
poate considera încheiat. Tre-
cipiul înregistrării fonetice — nu hail Tern. Ea a lucrat timp de taS l C S !"!solană a voinţei poporului fran- *..t ______ s-usi. -i..± _...
bule subliniat tacă „ S 'tapM
sînt înregistrate’ literele şi ..îm- ‘ 20 -de ani da -elaborarea .sistemu- cez Că că şi de data aceasta Guy Mol-
menttaarree.. ' *v/.,j-î; .... ¦•«¦ «, y le muncitoreşti au fost farimi-
biriárilé7 lor, ci:‘ süné'téíé îrisăşL î lui- ei... . . . . . ..
îmbinările sunetelor vorbirii sînt : Primul tiraj al manualului de U ltrM w M iii'- ste tU le le c .' • * ' * «¦ **»»« 4»- let. liderul partidul,,! socialist,
reprezentate' prin numai 70 'de ' stenografie redactat-de 'ea; scos toral fraudulos, reiţcţibnar, - P&r t' vPÎurUe primite de P.C . a făcut jocul reacţiunii, refu-
zînd o coaliţie cu partidul co-
semne ¦şi abrevieri convenţio- de sub tipar de către o: editură cerctjrije conducătoare f ranceze • Francez, , avem o imagine clară munist pentru a bara calea
spre conducerea Franţei a unor
na le, în timp ce sistemul Sbko- , tocată, 's'-a 'epuizat ţin citeva' zile. 5"au străduit cu orice preţ să 1 asupra sistemului electbra! din
Iov, .ad o p tai, actualmente în : Este îivcurş.de pregătire a doua.
înţpiedice: înfraqe.a :.înyparla- Ftanţa.
U.R.S.S. numără peste 5.000. de Sediţie a manualului.
« Deva.
î o. ’ 1