Page 100 - 1958-12
P. 100
PaL 2 n W m tbw m sm uivi Nr, 1253
bugetului
prezentat de tovarăşul A u re l V ijoii, m inistrul Fin a n ţelo r
Tovarăşi deputaţi, acest sector a crescut, deşi condiţiile unele produse cu cheltuieli neproducti In suficientă măsură înlăturarea cazu re nevoilor efective ale întreprinderilor. ale în creştere ale populaţiei şi să re drumurilor şi podurilor, prin antrena
Din însărcinarea Consiliului de Mi climaterice ale anului 1958 n-au fost ve ridicate. rilor de cheltuire neeconomlcoasă a La Combinatul Siderurgic Hunedoara, ducă cheltuielile de circulaţie cu 6,8 rea maselor în acţiuni de interes ob
niştri al Republicii Populare Romîne, prielnice în unele regiuni ale ţării. Pe Asemenea situaţii s-au menţinut în fondurilor materiale şi băneşti. Minis de pildă, organele Ministerului Finan la sută, actualul lor nivel fiind încă ştesc.
vă prezentăm spre examinare şi apro baza înzestrării gospodăriilor agricole 1958 în special Ia Ministerul Industriei terul Finanţelor şl Banca de Stat tre ţelor au constatat că normativul exis ridicat.
bare proiectul bugetului de stat pe de stat şi a S.M.T.-urilor cu tractoare Grele, Ministerul Industriei Bunurilor buie să exercite un control mai eficient tent întrecea necesităţile Combinatului Fondurile de investiţii centralizate
Cooperaţia de consum a înregistrat şi locale ale sfaturilor populare, ce
anul 1959, întocmit pe baza planului şi maşini agricole, unităţile din secto de Consum şi Ministerul Agriculturii asupra activităţii întreprinderilor, pen cu 13 milioane lei, la întreprinderea în ultimii ani succese importante în vor fi folosite în anul 1959, se ridică
de dezvoltare a economiei naţionale rul socialist au reuşit să obţină recolte şl Silviculturii. Prin reducerea consu tru a contribui într-o măsură cres- „Kirov“ — Bucureşti cu aproape 5 mi dezvoltarea activităţii de aprovizionare la suma totală de 1.646 milioane lei,
pe anul 1959, definitivat în conformi superioare celor din sectorul Indivi murilor exagerate şi a cheltuielilor ne cîndă la întărirea spiritului gospodă lioane lei, la Fabrica „Ianoş Herbak". a satelor cu produse industriale, a fiind cu circa 266 milioane lei mai
tate cu indicaţiile plenarei Comitetului dual — cu 23 la sută la grîu, ou 26 productive, economia naţională va pu resc, la creşterea rentabilităţii între Cluj cu 2,8 milioane lei. In anul care achiziţionării şi contractării de produ mari decît în anul precedent. Sfatu
Central al Partidului Muncitoresc Ro- la sută la floarea-soarelui, cu 9 fa tea dispune de importante acumulări prinderilor şi sporirea veniturilor buge vine va fi începută o acţiune de plani se agricole. Aşa cum se arată în re rile populare vor mai avea la dispo
sută la sfecla de zahăr. suplimentare. ficare mai judicioasă a normativelor, zoluţia celui de-al III-lea Congres al ziţie o parte din beneficiile peste plan
mîn din 26-28 noiembrie 1958. tare.
Totodată, potrivit legii bugetare, Schimbul de mărfuri între oraş şl O dovadă a existenţei unor Impor Veniturile bugetului de stat pe anul corespunzătoare condiţiilor reale de a- Cooperaţiei de Consum din R. P. Ro- vărsate de întreprinderile industriei re
vă supunem spre aprobare datele de sat s-a intensificat, s-a întărit alianţa tante rezerve interne pentru sporirea 1959 din impozitele şl taxele de la provizionare, producţie şi desfacere. mînă, trebuie generalizată iniţiativa publicane şi partea din fondul între
finitive asupra execuţiei bugetului de dintre clasa muncitoare şi ţărănimea acumulărilor socialiste o constituie şi populaţie se menţin aproximativ la a- unor cooperative de a se autofinanţa, prinderii destinată construcţiei de lo
stat pe anul 1957 şi vă prezentăm da muncitoare. faptul că preţul de cost al aceluiaşi celaşi nivel şi sînt prevăzute în sumă îmbunătăţirea folosirii mijloacelor renunţîndu-se treptat la credite din par cuinţe muncitoreşti, urmînd să asigure
tele preliminare asupra execuţiei bu produs variază mult de ia o între de 4.620,5 milioane Iei, ceea ce re circulante va avea un efect mobiliza tea statului. Pentru aceasta este nece muncitorilor din întreprinderile respec
getului de stat pe anul 1958. Datorită lărgirii exportului de măr prindere la alta. Kilogramul de unt prezintă 8,9 la sută din totalul venitu tor şi în ceea ce priveşte reducerea sar şă fie gospodărite cu multă grijă tive un număr de locuinţe bune şi con
furi, balanţa comercială a Republicii fabricat la întreprinderea Piteşti costă rilor bugetului. Prin intrarea în gos preţului de cost. fondurile şi întregul avut obştesc, să fortabile, corespunzător mijloacelor bă
Conform contului de execuţie, buge Populare Romîne pe 1958 este activă, cu peste 10 lei mai scump decît la în podăriile agricole colective şi întovără crească substanţial rentabilitatea uni neşti primite.
tul de stat pe anul 1957 a fost înde iar balanţa de plăţi externe este echi treprinderea Sibiu; ţiglele profilate ce şiri, tot mai mulţi ţărani muncitori Generalizarea sistemului îmbunătăţit tăţilor cooperatiste.
plinit la venituri în sumă de 45.202 librată. ramice fabricate de întreprinderea „Zo beneficiază de scutiri şi reduceri de de finanţare, creditare şi decontare, Prin dezvoltarea industriei locale,
milioane lei, iar la cheltuieli în sumă rile Noi" — Piatra Neamţ costă de impozite, în afară de alte avantaje pe experimentat în cursul anului 1958, va In ceea ce priveşte cooperaţia meş prin mobilizarea de noi şi importante
de 43.854 milioane lei, încheindu-se cu Creşterea continuă a producţiei şi peste două ori mai scump decît Ia în care statul nostru democrat-popular le contribui la asigurarea folosirii în con teşugărească, volumul producţiei glo resurse locale, ele vor putea dispune
un execedent de 1.348 milioane lei. reducerea preţului de cost au asigu treprinderea Ghiriş Arieş-CIuj, acordă colectiviştilor. diţii mal bune a mijloacelor materiale bale din 1958 a depăşit pe cel din de mijloace sporite pentru executarea
rat aprovizionarea tot mai bună a şi băneşti şi va întări eficienţa contro 1951 de peste 3 ori, în timp ce pon de lucrări edilitare şi înfrumuseţarea
in anul 1958, execuţia bugetară s-a populaţiei muncitoare prin comerţul Este necesar ca Ia repartizarea Pentru realizarea veniturilor din im lului prin leu. derea prestărilor pentru populaţie a regiunii. Sfaturile populare sînt che
desfăşurat în condiţii satisfăcătoare, socialist, exercitînd astfel o influenţă sarcinilor de producţie, ministerele şi pozitele şi taxele de Ia populaţie, este crescut de la 17 la sută la numai 30 mate să-şi gospodărească în aşa fel
bugetul de stat asigurînd finanţarea favorabilă asupra pieţei. direcţiile generale să facă o analiză necesar ca sfaturile populare să fie Tovarăşi deputaţi. la sută. Cooperaţia meşteşugărească fondurile de care dispun, îneît să poată
integrală şi la timp a obiectivelor comparativă a nivelului costurilor pe preocupate în mal mare măsură de sta are toate posibilităţile să asigure o face faţă nevoilor locale fără a mai
prevăzute în planul de stat. Veniturile Salariul real al muncitorilor a fost produs şi să ia măsuri în vederea re bilirea justă a veniturilor impozabile, Desfacerile de mărfuri cu amănun mai bună organizare a centrelor de apela în cursul anului la bugetul re
bugetului pe anul 1958 se prevăd a în 1958 ou 26 la sută mai mare de ducerii cheltuielilor exagerate şl a spo de lichidarea rămăşiţelor şi descoperi tul au crescut an după an, reflectind deservire a populaţiei şi o amplasare publican.
se realiza în sumă de 46,3 miliarde cît în 1955. La ridicarea nivelului de ririi rentabilităţii întreprinderilor, pe rea evaziunilor fiscale, iar Ministerul creşterea puterii de cumpărare a popu mai judicioasă a acestora.
lei, iar cheltuielile în sumă de 44,7 trai al muncitorilor a contribuit, într-o baza generalizării experienţei întreprin Finanţelor să urmărească cu mai multă laţiei. Volumul fizic al mărfurilor ce Tovarăşi deputaţi,
miliarde lei, rezultînd un excedent de măsură importantă, îmbunătăţirea sis derilor fruntaşe. Ministerele trebuie să fermitate îndeplinirea acestor sarcini. vor fi desfăcute de comerţul socialist Comerţul exterior îşi îmbunătăţeşte
1,6 miliarde lei, cu 800 milioane lei temului de salarizare şl normare a depună eforturi pentru a organiza în 1959 'epăşeşte de aproape 2,6 ori în mod simţitor structura odată cu pro Creşterea an de an a volumului ve
mai mult decît excedentul planificat. muncii, în urma hotărîrilor Plenarei cooperarea întreprinderilor în scopul Sporirea an de an a veniturilor pe cel din 1950. Organizaţiile comer gresul industrializării socialiste. Expor niturilor şi cheltuielilor bugetare, este
Comitetului Central al Partidului Mun creşterii producţiei de serie, al specia populaţiei, stabilitatea leului şi garan ciale trebuie să contribuie într-o mă tul de maşini şi utilaje va creşte în o mărturie a forţei creatoare a po
Majoritatea covîrşitoare a venitu citoresc Romîn din decembrie 1956. lizării mai accentuate a unităţilor tarea de către stat a depunerilor au sură sporită la îmbunătăţirea structurii 1959 cu 100 la sută faţă de 1957, iar porului nostru muncitor, căreia socia
rilor, adică 41,8 miliarde lei, sau 90,2 subordonate . făcut ca în anul 1958 numărul depună fondului de mărfuri, pentru a corespun exportul de produse ale industriei chi lismul îi asigură o liberă şi impetu
Ia sută, s-a realizat în sectorul so Noua reglementare a modului de torilor la casele de economii să crească de exigenţelor şi posibilităţilor materi mice va creşte cu 44,6 la sută. oasă dezvoltare.
cialist al economiei, în timp ce im formare şi utilizare a fondului între Acumulările băneşti pot şi trebuie să
pozitele de la populaţie au reprezen prinderii a sporit aportul acestui fond ţină pasul ou nevoile crescînde de mij cu 649.556, ajungînd la finele anului Finanţarea agriculturii Recepta Plenară a C.C. al P.M.R., •
tat numai 9,8 la sută din totalul ve la satisfacerea nevoilor celor mai im loace ale economiei. Considerăm nejust la 2.851.887 depunători. Soldul general analizînd proiectul planului de stat pe
niturilor bugetului. portante ale oamenilor muncii, îndeo ca unii conducători din ministere şi al depunerilor populaţiei la casele de Industrializarea' socialistă a ţării de arătură normală va scădea faţă 1959, a indicat căile de lichidare a
sebi în legătură cu construcţia de lo instituţii centrale, precum şi unele co economii a crescut în anul 1958 cu 32 noastre asigură înzestrarea agriculturii de anul anterior cu 7,5 la sută. lipsurilor constatate în executarea pla
Cea mal mare parte a mijloacelor cuinţe. mitete executive ale sfaturilor popu la sută faţă de soldul existent la înce cu o bază materială puternică, care nurilor din anii precedenţi şi a trasat
bugetare a fost folosită pentru finan lare, să solicite an de an sume impor putul anului. permite dezvoltarea şi consolidarea S-au remarcat prin executarea unor sarcini mobilizatoare ministerelor pen
ţarea economiei naţionale şi acţiunilor Au continuat să crească veniturile tante pentru dezvoltarea producţiei, sectorului socialist, precum şi sporirea lucrări de calitate la un preţ de cost tru realizarea obiectivelor hotărîte de
social-culturale. Aceste cheltuieli s-au ţărănimii muncitoare şi, în primul fără să se preocupe îndeajuns de e- Asigurările de stat pentru bunuri şi producţiei agricole. scăzut, S.M.T.-urile Ţăndărei, regiunea Congresul al II-lea al Partidului Mun
ridicat la peste 38,1 miliarde lei, adică rînd, ale membrilor gospodăriilor agri ficacitatea cheltuielilor pe care le fac persoane îndeplinesc un rol important Constanţa, Fibiş, regiunea Timişoara, citoresc Romîn.
85,2 Îa sută din totalul cheltuielilor cole colective şi întovărăşirilor. şi de rezultatele financiare ale activi în compensarea daunelor cauzate agri In anul 1959 volumul mijloacelor Ardud şi Tăşnad, regiunea Baia Mare
bugetului. Trebuie subliniat că, în tăţii întreprinderilor. culturii şi cetăţenilor de calamităţi na destinate dezvoltării agriculturii este şi altele. Unele S.M.T.-uri însă, cum In expunerea făcută (a Plenară, to
afară de mijloacele alocate prin buget Dezvoltarea în linie ascendentă a turale şi accidente. Numai în anul de 5,7 miliarde lei, din care 2,9 miliar sînt Gîrbov şi Odobeasca, regiunea Bu varăşul Gh. Gheorghiu-Dej arată:
pentru dezvoltarea economiei, s-au mai economiei naţionale şi realizarea cu Controlul exercitat de Ministerul Fi 1958 s-au plătit asiguraţilor despăgu de lei pentru investiţii. Cea mai mare cureşti, Gura Idrici, regiunea Iaşi, Ti- „Pentru a asigura un ritm susţinut al
folosit şl fondurile aflate la dispoziţia excedent a bugetului de stat au dus parte din acestea sînt destinate meca leagd, regiunea Oradea, au depăşit
la întărirea leului, la menţinerea unei
circulaţii băneşti sănătoase.
întreprinderilor şi organizaţiilor eco Succesele importante obţinute de nanţelor şi de bănci nu a asigurat biri de cca. 250 milioane lei. nizării principalelor lucrări agricole preţul de cost planificat ca urmare a industrializării socialiste a ţării tre
nomice, pentru reparaţii capitale şi alte oamenii muncii în anul 1958 au asi Cheltuielile bugetului de stat în unităţile agricole socialiste. In ve proastei gospodăriri a maşinilor, a buie mobilizate toate eforturile, rezer
s'-'ouri, precum şi creditele bancare pe gurat dezvoltarea într-un ritm mai in derea extinderii lucrărilor de îndiguiri, consumului exagerat de carburanţi vele materiale şi financiare pentru
termen scurt. tens a construcţiei socialiste în ţara drenări şi Irigaţii se vor aloca de lâ şi lubrifianţi, a efectuării unor repa sporirea rapidă a acumulărilor.
Rezultatele pozitive, dobîndite în noastră, constituind o nouă dovadă a Cheltuielile prevăzute în proiectul mia va primi de asemenea credite ban buget fonduri de două ori mai mari raţii scumpe şi de calitate nesătisfă- Partidul şi guvernul duc o politică
executarea bugetului de stat pe anul superiorităţii economiei socialiste şi a bugetului de stat pe anul 1959 însu care, al căror total, la 31 decembrie decît în anul precedent. De asemenea, cătoare. preseverentă de realizare a acumulări
justeţei politicii partidului nostru.
1958, au fost posibile ca urmare a O deosebită însemnătate pentru do- mează 51,033 miliarde lei, cu un spor 1959 se ridică Ia 21,6 miliarde lei. va fi necesară o mai largă participare In anul 1959 pentru finanţarea sta lor necesare investiţiilor pentru indus
activităţii însufleţite depuse de oame de 6,324 miliarde lei său 14,1 la sută Printr-o mai bună folosire a mijloace a ţăranilor muncitori pentru ducerea ţiunilor de maşini şi tractoare sînt pre trializare, ceea ce constituie chezăşia
nii muncii, sub conducerea partidului, bîndirea realizărilor de seamă ale popo faţă de cheltuielile preliminate pe anul lor financiare puse la dispoziţia între la bun sfîrşit a acestor lucrări la care văzute cheltuieli în sumă de 1.046,5 avîntului întregii economii naţionale, a
pentru îndeplinirea şi depăşirea planu rului nostru în dezvoltarea economiei 1958. Această creştere asigură mijloa prinderilor şi organizaţiilor economice, sînt direct interesaţi. milioane lei, adică cu 110 milioane lei creşterii neîncetate a venitului naţio
lui de stat. S-au obţinut importante socialiste au avut ajutorul frăţesc, mul cele financiare necesare dezvoltării în acesîea vor putea face faţă unei acti mai mult decît cheltuielile preliminate nal şi, ca urmare, a ridicării nivelului
realizări în dezvoltarea tuturor ramu tilateral, acordat de marea Uniune So tr-un ritm mai intens a economiei şi vităţi sporite cu un volum relativ mai In anul 1958, gospodăriile agricole pe anul 1958 ca urmare a majorării de trai al oamenilor muncii“.
rilor economiei noastre naţionale, în vietică, relaţiile de strinsă colaborare lărgirii acţiunilor social-culturale. mic de credite bancare decît în anul de stat au pus la dispoziţia statului planului de producţie al staţiunilor de
creşterea productivităţii muncii şi re şi într-ajutorare cu celelalte ţări' din precedent. 360 mit tone grîu şi secară, 680 mii maşini şi tractoare cu 1.200.000 ha. Principalul izvor de creştere a acu
ducerea preţului de cost. lagărul socialist. Pentru producţie şi circulaţie, econo hi. lapte de vacă, 55 mii tone carne arătură normală. mulărilor socialiste este reducerea pre
de porc, multe legume şi zarzavaturi. ţului de cost, care constituie una din
Potenţialul industriei noastre a spo înfăptuirile istorice cu care Uniu Finanfarea investiţiilor Ţinînd seama de investiţiile mari care Partidul şi guvernul pun în faţa sarcinile centrale ale economiei naţio
rit în 1958 prin îmbunătăţirea folosirii nea Sovietică întîmpină cel de-al Partidul Muncitoresc Romîn şi gu O atenţie deosebită va trebui acor s-au făcut pentru înzestrarea tehnică staţiunilor de maşini şi tractoare sar nale. In acest scop trebuie generali
capacităţilor de producţie existente si XXI-lea Congres al Partidului Comu vernul ţării urmează neabătut politica dată în anul 1959 îmbunătăţirii acti a gospodăriilor, de cantitatea sporită cina de a da o folosire mai judicioasă zată experienţa întreprinderilor frun
intrarea în funcţiune a numeroase u- nist al Uniunii Sovietice, precum şi leninistă de industrializare socialistă a vităţii în sectorul construcţiei şi mo de îngrăşăminte chimice şi de sămînţă parcului de tractoare şi maşini agri taşe, care dau producţie de bună ca
nităţi industriale'’ noi. programul ei măreţ de construire a co de calitate superioară folosită, pot fi cole, de a asigura o mai bună deser
munismului, întăresc forţa economică ţării. In 1959, un accent deosebit se dernizării drumurilor, redueîndu-se în obţinute rezultate din ce în ce mai vire a sectorului socialist-cooperatist în litate, la un preţ de cost redus.
Ca rezultat al aplicării politicii par şi de apărare nu numai a Uniunii So pune pe darea în funcţiune de noi ca mod simţitor preţul de cost pe km. bune. plină dezvoltare. Pentru sporirea veniturilor bugetului
tidului, sectorul socialist al agricultu vietice, dar şi a întregului sistem mon pacităţi de producţie. Aplicîndu-se în de drum.
rii a continuat să se dezvolte. Pro dial socialist. continuare direotivele Congresului al In anul 1958, staţiunile de maşini Gospodăriile agricole colective, în de stat este necesar ca ministerele şi
ducţia principalelor culturi agricole în II-lea al Partidului Muncitoresc Ro Pentru extinderea construcţiilor de şi tractoare au obţinut o serie de suc tovărăşirile şi cooperativele agricole direcţiile generale să repartizeze sarci
mîn, se acordă o mare atenţie dezvol locuinţe, se prevede în anul 1959 chel cese. Astfel, după calcule preliminate de producţie vor primi în anul viitor nile de producţie şi de beneficii pe
Bugetul «e sfat al Republicii tării industriei chimice şi metalurgice. tuirea unei sume de peste 1 miliard planul lor de producţie va fi depăşit credite pe termen lung cu 22,4 la sută întreprinderi la un nivel mobilizator,
Populare Romîne pe a u ! 195® lei din alocaţii bugetare şi de la fon cu 10 la sută, iar preţul de cost pe ha. mai mari ca în 1958. în baza unei aprecieri realiste a tutu
Pe anul 1959 se prevede un volum dul întreprinderii, cu 25 la sută mai ror posibilităţilor de care dispun unită
precum şi la lărgirea bazei tehnico- de investiţii de 17,6 miliarde lei, cu 15 mult decît în anul precedent. Ca ur Finanfarea acţiunilor social-culturale ţile.
materiale în agricultură. la sută mai mult decît în 1958, din mare a sarcinilor trasate la recenta
Bugetul de stat al Republicii Popu care 10,8 miliarde lei, cu 1,4 miliarde Politica partidului şi guvernului ai partidului, de a se spori mijloacele Analiza făcută la Plenara C.C. al
lare Romîne pe anul 1959 este un bu In urma creşterii producţiei industri lei mai mult decît în anul precedent, Plenară a C.C. al P.M.R. cu privire nostru, îndreptată spre creşterea con băneşti alocate acţiunilor de ocrotire P.M.R. a arătat că într-o serie de ra
get al muncii paşnice creatoare a ale şi agricole şi a volumului con de Ia buget şi peste 6,8 miliarde lei la reducerea costului construcţiilor de tinuă a bunăstării oamenilor muncii, a sănătăţii cu 50 la sută faţă de 1955. muri ale economiei naţionale există nu
poporului nostru, orientat spre dezvol strucţiilor, venitul naţional al anului din fonduri proprii ale întreprinderilor locuinţe, în 1959 se va construi din îşi găseşte o expresie vie în cheltuie meroase rezerve pentru depăşirea sar
tarea continuă a economiei naţionale 1959 va depăşi cu 13,5 la sută veni şi sfaturilor populare. fondurile statului, o suprafaţă de locuit lile destinate acţiunilor cu caracter Bugetul asigurărilor sociale de stat cinilor prevăzute în proiectul de plan.
şi ridicarea nivelului de trai al celor tul naţional preliminat pe anul 1958. social-cultural. In proiectul bugetului prevede pentru anul 1959 cheltuieli în Descoperirea şi mobilizarea pe parcurs
ce muncesc. In 1958 realizarea planului de inves de 620 mii m. p. cu 44 la sută mai de stat pe 1959, cheltuielile pentru acţi suma de 2,7 miliarde lei destinate a- a rezervelor în vederea reducerii pre
Creşterea venitului naţional şi folo tiţii s-a îmbunătăţit. Cu toate acestea, mult ca în 1958. unile social-culturale sînt prevăzute în sistenţei sociale, pensiilor şi ailor ac ţului de cost, folosirii mai eficiente a
Bugetul de stat pe anul 1959 asi sirea mai eficientă a rezervelor existen mai sînt încă lipsuri serioase în exe sumă de 11,9 miliarde lei, adică de ţiuni sociale. Numărul celor trimişi mijloacelor circulante, vor duce atît
gură mijloacele necesare îndeplinirii te în economie stau la baza măririi cutarea lucrărilor de construcţie şi în Este o obligaţie patriotică a fiecărui aproape 3,5 ori mai mult decît în 1950. la sanatoriile balneo-climaterice va Ia depăşirea planului de producţie, cît
sarcinilor trasate de plenara C.C. al simţitoare a volumului bugetului de modul de folosire a fondurilor de in muncitor, inginer, tehnician şl proiec creşte cu 18 la sută faţă de anul pre şi la sporirea veniturilor bugetului de
P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 cu stat. In anul 1959, veniturile înscrise vestiţii. In scopul lichidării acestor tant din construcţii să lupte pentru Cheltuielile pentru învăţămînt se ri cedent. stat.
privire la intensificarea ritmului de in în proiectul de buget se cifrează ia lipsuri este necesar ca fondurile desti dică la 3.042,7 milioane lei, cu 232,6
traducerea în viaţă a indicaţiilor par -k Controlul financiar bancar va trebui
tidului, cu privire la reducerea costului
dustrializare socialistă a ţării — ba 51.833 milioane lei, iar cheltuielile la nate investiţiilor să fie îndreptate spre construcţiilor, îmbunătăţirea calităţii şi milioane lei mai mari ca în 1958, ca Unitatea lagărului socialist, în frun să funcţioneze cu mai multă operati
zată pe dezvoltarea cu precădere a 51.033 milioane lei, excedentul planifi lucrări care pot asigura un ritm rapid scurtarea termenelor de execuţie. urmare a cuprinderii în învăţămîntul te cu Uniunea Sovietică, este cea mai vitate, să constituie un ajutor mai pu
industriei grele şi în primul rînd, a cat fiind, ca şi în 1958, de 800 mili de creştere a producţiei şi acumulări Folosirea cu grijă a fondurilor şi de cultură generală, profesional şi teh sigură garanţie a securităţii, indepen ternic pentru întreprinderile şi organi
industriei constructoare de maşini — oane lei. lor, să fie scurtat timpul de dare în sporirea eficienţei economice a investi nic a unui număr de elevi mărit cu denţei şi înfloririi economice a patriei zaţiile economice socialiste.
funcţiune a fabricilor şi uzinelor în ţiilor trebuie să constituie o preocupare 211.000 faţă de anul 1958, a sporirii noastre. Guvernul Republicii Populare
Veniturile bugetului de stat curs de construire. principală a cadrelor de conducere din numărului de şcoli cu circa 470 unităţi, Romîne promovează o politică de co Bugetul de stat pe anul 1959 repre
ministere şi întreprinderi. Trebuie fo a îmbunătăţirii dotării cu mobilier a existenţă paşnică cu toate statele, in zintă un plan financiar cuprinzător,
In 1959, veniturile din sectorul so de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej" — Cu toate că în anul 1958, ministe şcolilor de cultură generală etc. diferent de orînduirea lor socială şi care asigură mijloacele necesare reali
cialist al ccoiîomiei cresc cu 5.411,6 Bucureşti a depăşit beneficiul net pla rele au avut sarcina să reanalizeze losite cu mai multă eficienţă suprafe economică. zării sarcinilor planului anual de dez
milioane Iei sau 12,9 la sută faţă de nificat cu 11,6 la sută. Pe întreaga şi să reducă devizele cu cel puţin 10 ţele de producţie şi utilajele, în oare Cheltuielile pentru artă, ştiinţă şi voltare a economiei naţionale. Ca şi
preliminările anului precedent, repre- economie, beneficiile totale planificate la sută, numai în primele trei trimes statul a investit sume importante. Mi cultură, sînt în sumă de 957,1 mili In acelaşi timp, uneltirile forţelor în anii trecuţi, bugetul pe 1959 va fi
zentînd 91,1 la sută din totalul veni au fost depăşite cu 265 milioane lei. tre Banca de Investiţii a găsit posibi nisterul Finanţelor şi Banca de Inves oane lei, cu peste 60 la sută mai mari imperialiste agresive ne impun să ră un buget excedentar, oglindind faptul
litatea de reducere a devizelor verifi decît în 1955. mânem vigilenţi şi să menţinem chel că economia noastră naţională este, în
turilor. Cu toate acestea, rezultatele obţinute cate, cu încă 85 milioane lei, iar la tiţii, trebuie să întărească controlul tuielile pentru apărarea şi securitatea ansamblul ei, o economie sănătoasă,
încasările din impozitul pe circu în reducerea preţului de cost sînt mult situaţiile de plată pentru lucrările în asupra executării lucrărilor organiza Fondurile alocate pentru sănătate şl statulpi la nivelul anului precedent. consolidată, în plină dezvoltare. Izvoa
sub posibilităţile economiei naţionale, curs de executare s-au efectuat reduceri ţiilor de construcţii şi asupra folosirii prevederi sociale sînt în sumă de rele de acumulare socialistă sînt mereu
laţia mărfurilor şi cotele-părţi din be in numeroase cazuri, ministerele sub de peste 160 milioane lei prin înlătu fondurilor de reparaţii capitale, în ve 3.575,7 milioane lei, cu 293,9 milioane Pentru întreţinerea organelor puterii în creştere, datorită muncii harnice,
neficii sînt prevăzute în sumă de 26,7 evaluează în proiectele lor de plan po rarea lucrărilor neexecutate sau factu derea micşorării costurilor şi scurtării Iei mai mult decît în anul precedent. şi administraţiei de stat este prevăzută creatoare, a poporului muncitor, luptei
miliarde lei, - cu 2,0 miliarde lei mai sibilităţile reale de reducere a preţului rate la preţuri exagerate. termenelor de execuţie. în anul 1959 suma de 1.475,2 milioane sale perseverente pentru a scoate la
mult ca în anul precedent, ca urmare de cost. Astfel, pentru anul 1958, Mi Trebuie arătat că în anul 1958 a fost lei, reprezentîhd 2,9 la sută din totalul iveală şi a valorifica numeroasele re
a creşterii producţiei şi circulaţiei măr nisterul Industriei Grele a propus pen depăşită, cu mult înainte de termen, cheltuielilor bugetare. zerve materiale şi financiare existente
furilor şi a economiilor ce vor fi re tru Direcţia generală a energiei elec sarcina trasată de Congresul ai II-lea în economie şi a obţine, sub conduce
alizate prin reducerea preţului de cost.
Finanţarea industriei Bugetele sfaturilor populare
Pentru creşterea activităţii produc ţiri, viteza de rotaţie a mijloacelor cir
in anul 1958, numeroase întreprin trice o sarcină de reducere a preţu tive a industriei este prevăzută suma culante a fost în anul 1958 sub ni
rea partidului, noi şi însemnate suc
deri au obţinut o rentabilitate supe lui de cost de 0,7 la sută şi a reali de 14,8 miliarde lei, în afară de cre velul planificat, îndeosebi din cauza Bugetele sfaturilor populare pe anul economice pe baza valorificării mai cese în toate ramurile vieţii econo
rioară celei planificate, datorită măsu zat, fără eforturi deosebite, în primele ditele bancare. Producţia întreprinde stocurilor supranormative existente la 1959 prevăd atît la venituri cît şi la largi a resurselor interne.
rilor luate pe linia sporirii cointere cheltuieli suma de 8.830,4 milioane lei, Din bugetele sfaturilor populare s-a mice şi social-culturale.
sării materiale a oamenilor muncii şi cu o creştere de 9,4 la sută faţă de prevăzut să se aloce pentru cheltuieli
preocupării conducerii întreprinderilor, 9 luni ale anului, o reducere de 3,9 la rilor producătoare de mijloace de pro unele întreprinderi, printre oare unităţi execuţia preliminată a anului 1958. privintf acţiunile social-culturale 4.654,6 Aplicînd politica Partidului Muncito
direcţiilor generale şi ministerelor, sută, iar Departamentul Industriei Căr ducţie va creşte în anul 1959 cu 11,3 din cadrul Direcţiilor generale utilaj Cotele-părţi din beneficiile întreprinde milioane lei ,iar pentru acoperirea chel resc Romîn, guvernul îndreaptă prin
pentru îmbunătăţirea activităţii econo- nii şi Laptelui a realizat o reducere la sută, iar a celor producătoare de petrolifer şi construcţiilor de maşini rilor locale' vor creşte în 1959 cu tuielilor economice 2.685,7 milioane lei. cipalele mijloace financiare ale statu
mico-financiare a unităţilor economice. a preţului de cost de 1,8 la sută, faţă bunuri de consum cu 8,1 Ia sută. lh din Ministerul Industriei Grele, ale Di 250,5 milioane lei, adică cu 18,6 la lui spre dezvoltarea neîntreruptă a
In primele 9 luni ale anului 1958, de de numai 0,2 la sută, cît a fost prevă industria constructoare de maşini, un recţiei generale ă industriei chimice or sută, In oadrul cheltuielilor pentru finan forţelor de producţie pe baza tehnicii
pildă, întreprinderile din cadrul Direc zut în propunerea de plan. accent deosebit se va pune pe sporirea ganice din Ministerul Industriei Petro ţarea acţiunilor economice locale, chel celei mai avansate, în vederea creşterii
ţiei generale utilaj agricol şi produse producţiei de utilaj pentru rafinării şi lului şi Chimiei, Direcţiilor generale Măsurile luate de partid şi guvern, tuielile pentru gospodăria comunală şi continue a productivităţii muncii în in
metalice au depăşit beneficiul net pla La o serie de materii prime şi ma pentru industria chimică. Va continua lînă-mătase şi tricotaje-eonfecţii din cu privire la lărgirea atribuţiilor eco lucrări edilitare se ridică la 889,4 mi dustrie şi agricultură, în scopul îmbu
nificat cu 10,4 la sută, iâr cele din teriale de importanţă deosebită pentru acţiunea începută de Departamentul Departamentul Industriei Uşoare şi al nomice şi financiare ale sfaturilor lioane lei. Sfaturile populare vor putea nătăţirii treptate, dar necontenite, a ni-
cadrul Direcţiei generale industriale economia naţională, se depăşesc în Industriei Uşoare pentru îmbunătăţirea tele. populare, au sporit cointeresarea aces realiza un volum sporit de lucrări de
lînă şi mătase cu 7,6 la suta; Fabrica mod constant consumurile specifice. calităţii şi îmbogăţirea sortimentelor. tora In bună gospodărire a unităţilor construcţii, întreţinere şi reparare a (Continuare în pag. 4-a)
Preţul de cost mai este încărcat lâ O problemă de mare importanţă este
Deşi s-iau obţinut urielé tfnbunăfă- stabilire! de normative corespunzătoa