Page 101 - 1958-12

Mr. 12=3 m w M w n sow la m m m i pH"; 3

xmauumms88S58&

RAIONUL BRAD

w n m ijlo cu l lu m in işu lu i m ul- — M e r g e m a c o lo , d a r s ă ş t i ţ i / I 'dl c i n e v a _l- a s p u s , m a i c u lfu rii

* tic o lo r , aduni floare cu că e g re u , m a i greu_ d e c ît la t l L d m m tim p la re , lut D ezvo lta rea cu ltu rală cu n os­
cu tă in ra io n u l B ra d , ca şi in
flo a re m n ă faci un bu ch et m a- noi. O a m en ii l-au p r iv it cu fâ l- B a rth a i in c iteo a a b a ta je ale în tre a g a ţa ră , ce a a v u t lo c in an ii p u terii popu lare. In raion u l
an ii reg im u lu i dem ocrat-popu lar, B rad ex istă 117 form aţii a rtis­
r e 11 p r i v e ş t i , c i t e o a d i n e l e l e c i l e î n c l e ş t a t e ş i s t r ă f u l g e r ă r i d e s e c to r u l I V s e l u c r e a z ă g r e u . este o m ărtu rie v ie a p o liticii
d u să d e p a rtid u l n ostru pen tru tice — coru ri, ech ip e d e da n su ri,
n u n e i pen tru că nu ţi se par oţel. If f i) d in a prin sese educarea m aselor m u n citoare şi
frum oase. In locu l lor creşterea unor oam eni capabili, form aţii tea tra le, b rig ă zi a rtis­
tele. A poi, cu em oţie, cu legi al- _ M e r g e m ! a u r ă s p u n s t o f i c ă r b u n i^ Er^ J ^ P e^ ă m a con stru ctori a ctivi ai so cietă ţii
so c ia liste . tic e — re u n in d p e s te 1.691 a r­
ch eiu l celui sau celei oferi bu- ţdrd şovăire, re ş i gş. M in e rii se lu p tă e-
G e o m a g i u fru m os şi ro ic cuocul. A c e sta în să nu L a cele p e ste 70 căm in e cu l­ tişti am atori. R epertoriu l a ces­
p e c a re ..B rig a d a a Început m unca in tu ra le e x iste n te în ra io n u l B rad tor fo rm a ţii îm bin ă arm on ios v a ­
se ţin cu reg u la rita te con ferin ţe lorificarea tra d iţiilo r folcloru lu i
sim b o lic ! noul sectori L a citva tim p se se a a a ^ o a m . pe tem e agricole, ştiin ţifice sau cu crea ţiile co m p o zito rilo r ro-
literare, se o rg a n ize a ză seri lite ­ m in i şi străin i. C in tecele, p ie­
L a în cep u tu l anului, b rig a d a num dra prin tre pu tin ele b rig ă zi In tr-u B arth a a trecu t pe rare şi se prezin tă program e ar­ sele, pro g ra m ele de b rigadă sîn t
tistice. P e U ngă căm in ele cu ltu ­ în ch in ate partidu lu i, m u n cii con ­
c o n d u s ă d e comunistul F ra n - Cfzre i s i d e p ă ş e a u s a r c i n i l e d e acolo sm d ă cum se lu crează, r a le s-a u o r g a n iz a t n u m a i in a- stru c tiv e în p a tria n o a stră lib e ­
n u l acesta 87 cercuri a g ro zo o ­ ră, d ra g o stei d e patrie, p ăcii şi
cisc B a rth a d e la m in a P e tn la . ¦] n s ă Q s i n g u r ă b r i g a d ă , A sp u s ortacilor. N u le-a spu s teh n ice la ca re iau p a rte p e ste p rieten iei în tre popoare. In p re­
2.000 în to v ă ră şiţi şi ţă ra n i m u n ­ ze n t n u m eroase form aţii ale a r­
s-a a n g a ja i ca, în sem n d e orna- flr « e a d e h a r n ic ă , 'n u v a P™a d a r au pricep u t toţi. cito ri. T ot a ici s-au ţin u t 3.022 tiştilo r am atori din raion u l B rad
g iu , să aducă R epu blicii d ra g i co n ferin ţe pe tem e a gricole, şti- se în trec în ca d ru l p rim ei fa ze
. d a a tU a că rb u n e încU să A batajurebuia sa lv a t. A făcu t iâ ţifice şi literare la care au p a r­ a celu i d e-a l V -lea con cu rs re­
tic ip a t cu în su fleţire 453.300 ţă ­ pu blican .
u n b u c h e t d e fa p te d e m n e d e 1c o a tă u n s e c to r în fr e g d e Su b o r ta c ilo c e e a ş i p r o p u n e r e p e ran i m u n citori. In iţia te d e cu-
rin d de către M in isteru l In vă ţă - C opiii oam en ilor m u n cii din
z i l e l e l u m i n o a s e ¦p e- c—a r e le t r ă p i a n m a i a l e s c ă a c e a s t ă f ă - c a r e a ' ^ - o a t u n c i c î n d s e c - m in tu lu i şi C u ltu rii, cercu rile de raion u l B ra d se bucură d e con di­
cu ltu ră g en era lă se bucură şi ţii o p tim e d e în v ă ţă tu ră în n o ile
im . Ş i d e a tu n ci, cu m îin ile lor m in ere în u rm ă era m a re. to ru l IIsese la strîm to a re. A ele d e o la rg ă participare a oa­ şcoli. C ele 120 u n ită ţi p reşco ­
m en ilor m u n cii d e la sate. lare, şcolare, şco li m edii, ca se
a sp re , m in erii din b rig a d a lu i ¦ Blocuri mari, cu apartamente confortabile, se ridică în ora-* a le p io n ierilo r, etc. sîn t frecven ­
O a ltă m ărtu rie a bogatei ac­ ta te d e p e ste 6.000 co p ii şi e-
B arth a, adună, z i de zi, g in g a şe I n s e c t o r u l 11 s i n i c o m u n i ş t i Z a o ^ S o b ^ 1 e i U t Z ¦ şui Lupeni pe locul cocioabelor de altădată. Ele oferă minerilor* le v i.
tiv ită ţi cu ltu ral-artistice ce se
t o t a ş a d e h a r n i c i ş i p r ic e p u ţ i ............F . fs C ifre şi fa p te în leg ă tu ră cu
flo ri p en tru buchet. A du n ă una ca şi B arth a. C in d au v ă zu t ei dată. A acepu t lu p ta cu focul ¦ Şi familiilor lor condiţii de viaţă la care nici n-au îndrăznit să* d esfă şo a ră a stă zi la sa te este în sem n ata d e zv o lta re cu ltu ral-
a r tistic ă d in ra io n u l B ra d s-ar.
cîte una. că brigada acestu ia în vin ge c a re m i\a b o g ă ţia su b p ă m în - $se gîndească în timpul regimului burghezo-moşieresc. ¦ m ai p u tea d a în că. B o g a ta a cti­
una cîte una greu tă ţile, şi-şi te a n ă . v ita te cu ltu rală desfă şu ra tă a s­
L a sectoru l II lucrurile nu r e a lize a ză p la n u l, m vn dria le-a ¦ IN CLIŞEU : Aspect al noului cartier Viscoza din oraşul* tă zi la sa te e ste o p a rte în sem ­
m ergeau bine. O am en ii se In m inu se în tiln e sc m u lte
t Lupeni. ’' ¦

'străduiau în fel şi ch ip să a ju ­ fo st p u să la în cercare. M ich iev, asem en eazu ri, d a r ori d e cîte
te acest s e c to r p e nn tivr uelual se ri-
M ea la celorfru n taşe. ^
C n * * . M ura. C enaru ori apar oam eni ORAŞUL

F o r ţe e r a u d h T Td a r o S c ă f* « S f a « m «-«< M po Sin- f re sa in l ,r m t e ¦ « f “ - de pe malul Jiului

mocneau T reM ia J a cu l ceea. ™ « ** W **.
lui B a r !104 z ile a d u ra t lup-
Ş i ptnă la urm ă, s-a făcut ^^ ^ ^ ^ gm

'a n r ° Zf l ’i 1 in /„• ohn exem plu l ior a fo st u rm at d e în- a CUJ ° ^ in d ^a d u r md o dî nuscă-
voledip< \ n s e d o r se orea. abataju l a fost re a t pr
d u s la şefu l sectoru lu i său, sec-
to r u l 1, la o r g a n iz a ţia d e p a r tid se un a v în t pe care nu-l m ai

ş i le-a s p u s : __________ O rta cii B arth a au cu les
( eni- P u l m ° P r i
, -. , Lăsafi-neşi „„ pen o i *
. V» cet, ca pătu l lin iei ro şii a grafi-
a s tfe l înv flo a r e p e n tru bu-

t oului a în cepu t sil se în a lţe - d * L eau N M a - I n urmă cu cîteva zile am lîngă Jiu, un bătrîn cu părul
fost oaspetele oraşului Lu- alb, văzîndu-mă privind atît
xjx ' x c „-„.ir,* sus, tot m ai sus. c e a sia m rescu t in luncă...

U n ii l-au p riv it cu in du lgen - . A c e a sta a fo st p rim a ş i u n a Şi m e i i fo s t u ltim a . M i­ peni. Soarele încălzea atît de de atent în toate părţile, m-a m işcarea a rtistică d e am atori n ată din noua v ia ţă a oam en ilor

tă ca p e o furnică ce vrea să d in cele m a i fru m o a se flori p e n erii d in g a d a lui B a rth a au tare, îneît oamenii îşi dez- întîmpinat şi am intrat în ca re a lu a t o m a re d e z v o lta r e in m u n cii d in p a tr ia n o a stră .

ră sto a rn e un m unte. V roiau să c a r e a u c u l e s - o o r t a c i i lu i B a r - m a i c u le .c ă m u l t e f l o r i ’. L a brăcaseră paltoanele. Era o a- vorbă,

adu că b rig ă zi d e la a lte m ine. fha, nudin tr-u n lu m in iş m u lţi- sfîrşitu l tu i an, cîn d sărbă- devărată zi de primăvară. — Sînt Micula, Andrei Mi-

ii/cr«/ ă sta l-a ca m re v o lta t p e Coborînd în gară, am por- cula — începe el. Am fost

cojor a j pădu rii, ci din a b a ta ju l torim a ia n iv e rsa re a R epu- nit către centrul oraşului, cen- miner. Acum sînt pensionar, INSA T

- B u m , m l n a sln tem in sta- « * « , P « n « H ţ t l * la la m in a M icii, b m l a cesto ra e m are. tru marcat de impunătorul Văd că te interesează oraşul

re să facem ce-ar face a lţii ? p a lid ă a lă m p ii de m in er, la că i- M ineriţi b rig a d a lu i B a r club al minerilor, sfatul popu- nostru. Să ştii însă, că n-'a

Ş i-a ch em at a p o i o rta cii la du ra p u tern ică a in im ii d e m i- î ' La p o t ţ n d r i . Iar orăşenesc, şi în colţ, clă- fost totdeauna aşa. Iată, aici de pe rial Galbena

sfat si le-a s p u s : ner. C. ARMEAN direa poştei. In dreapta, o unde vezi mulţimea asta ae
— -----
---------------- ------------ - ¦¦ stradă — puţin umblată Ia blocuri, aici lîngă Filatură,

ora aceea' — şi un pod peste era — pe vremea copilăriei

O fabrică în plină dez^ltare o apă. 6a orice vizitator, am mele — un maidan. Era „sta­ I n partea de sud-vest a oraşului mulţesc mereu. Numărul lor a ajuns a-
Haţeg, la o depărtare de vreo 6 cum la 295 iar în ele sînt trecute peste
căutat să aflu denumirea 3- dionul“ nostru. Casele erau kilometri, se profilează peste păduri o 4.000 de titluri de cărţi. Oamenii vin cu
pei. împrăştiate în ju r; mici, pi­ reţea electrică de înaltă tensiune. Şo­ drag şi la serile culturale, organizate la
ferul — un bun cunoscător al acestor căminul cultural de două ori pe săptă-
— Jiul — mi-a răspuns mi­ pernicite, cu igrasie. meleaguri — ne informează că aco­ mînă. Cei mai mulţi însă, sînt ifelîp-
lo se află comuna Berthelot sau satul siţi de la film. Ultima dată, de pildă;
La îel ca în toate fabricile, s-au amenajat multe alte secţii şi mai mtunci cînd au aflat rat de neştiinţa mea, un co­ Drept să-ţi spun, nu mai de pe rîul Galbena, cum îi mai spun locuitorii comunei Berthelot au vizio­
şi aici la „Sebeşul", z g o - auxiliare. S-a mărit considerabil că în strul II al anului localnicii. nat filmele „Neamul Gheracilor“, „Tigrii
1959, vorj !a folosirea drept pil. recunosc Lupeniul nostru de Majoritatea caselor de aici (vreo 40 zburători“ şi altele. Dispensarul me­
construite în ultimii ani) sînt înşirate, dical înfiinţat de curînd joacă un mare
moţul muncii răsună din toate: secţia de depănat, care a fost combustibgazului metan. De Era totuşi o apă deosebită altădată. Acum e un oraş a- ca nişte mărgele, pe o parte şi alta a rol în îngrijirea sănătăţii oamenilor
asemeneage mîndresc şi cu de cele văzute pînă atunci. devărat. Oamenii locuiesc în şoselei principale. Oamenii se ocupă muncii de aici.
părţile. De la ultimul etaj şi pînă mutată într-o sală nouă şi care faptul că în semestru! II mai mult cu agricultura. Pămîntul mă­
nos însă, a început să dea tot ceea ce Am vizitat printre altele şl şcoala
la parter, la centrala termică a fost înzestrată cu maşini noi. vor începoducţia ciorapilor Culoarea negricioasă, cursul case Ijlar'i> confortabile, in poate abia în anii din urmă, cînd, la elementară care şi-a început activitatea
pentru dafn fire poliamidice. aproape lin. blocuri... îndemnul partidului, cetăţenii din satele în anul 1924 doar cu 2 elevi. Astăzi,
sau Ia vopsitorie, întrecerea De asemenea, au luat fiinţă o comunei Berthelot s-au unit în cadrul pe băncile celor 7 clase învaţă peste
O scurlzită prin secţiile N-am mers pe strada 'ă- a 7 întovărăşiri agricole şi una zooteh­ 123 de copii.
muncitorilor este în toi. Ultimele nouă secţie de încheiat şi aita fabricii cige pe oricine că ceasta. Cotind după poştă, pe Am mulţumit bătrinutui nică. Numărul familiilor şi al hectare­
sarcina n de a şpprj pro-, strada A. Iancu, apoi pe T. lor înscrise în aceste întovărăşiri creş­ La sfatul popular am întîlnlt co­
mii de perechi de ciorapi care se de format co/.rapi, iar secţia de ducţia în viitor de aproxi- Vladimirescu, am ajuns în o- pentru informaţii şi am por­ te de la o zi la alta. Numai în satul muniştii comunei. Ei discutau în cadrul
mativ 4 oa fi înfăptuită cu raşul nou oraşul celor 30 de Berthelot cele 82 familii şi-au unit lao­ unei şedinţe de organizaţie despre
mai fabrică în anul 1958 sînt sortat a fost mutată într-o altă cinste. Mori fruntaşi ca blocuri.-m cum i.s-ar mai pu­ nit spre cartierul Vîscoza. laltă peste 115 ha. teren arabil. transformarea socialistă a agriculturii,-
Petru Şarlena Anghei, Va- tea spune. Parcă-mi era tea­ In vara acestui an, locuitorii din terminarea clădirii administrative şi a
numărate, împachetate şi expe- sală, mărindu-i-se mult capacita- lentîn Tirin'na Tiizeş, Eca- mă să pătrund în labirintul Aici locuiesc şefii de grupă Berthelot şi Crăguiş, au trăit un eve­ căminelor culturale din satele Boiţa şi
terina Kef sau alţii, vor- acela de ziduri. De aceea am niment deosebit din viaţa lor. Pe uliţe Găuricea, electrificarea satului Boiţa şi
diate magazinelor. Peste tot, iu- tea. In prezent se află în con- besc cu nţire despre noile mers cît mai pe margine. O Pavel Mihuţ şi Mihai Pantî- s-au aprins pentru prima dată becurile altele. Chiar în şedinţa organizaţiei de
cifre de pi îşi arată ferma tăbliţă mi-a arătat că , eram electrice. Apoi, în scurt timp, deasupra partid, mai mulţi comunişti, printre
reşul pregătirilor pentru trecerea strucţie secţia de vopsitorie care hotărîre de îndeplini şi de­ pe strada Viscozei. ru şi artificierul Mihai Pîţ. Ei străzilor s-a format un adevărat pă­ care şi Slgismund Vasiu, spuneau:
păşi chiar, ienjeniş de reţele. Mai mult de 25
în noul an se vădeşte lă tot pa- va ii înzestrată cu cele mai mo- In faţă mi-a apărut pano­ erau la şu t ' cetăţeni şi-au introdus lumină electri­ „Sîntem siguri că vom realiza aceste
— Ne vpuţin greu la în- rama fabricii „Filatura". In că în case.
sul. La secţia depănat sau la derne instalaţii. stînga se vedea o apă şerpu- Cele patru blocuri din co­ La bibliotecă, fişele de cititori se în­ lucruri, pentru că în satul de pe rîul
ceput, sputricoierul fruntaş lonia Braia nu s-au dat de
cea de încheiat ciorapi, fa sorta- Pentru a se face faţă sporirii Petru Sara după ce ne vom Galbena sînt oameni harnici şi pri­
acomoda i ritm productiv cepuţi“.
re, oriunde, clipele de răgaz sînt producţiei — prin înfiinţarea a- totul va fijfu şi sigur. Co- multă vreme în folosinţă. In
lectivul nojste harnic şi, în 1. MANEA.
petrecute în discuţii vii despre, cestor noi secţii — lâ fabrica frunte cu Qiştii, va îăce'to- cursul acestui an s-au mutat
tul pentru pulaţia să poată
cifrele de plan pe anul viitor. „Sebeşul" a fost complect reîă- primi cit huite perechi de aici minerii Nicolae Gută,
cio--r-a--p!i. Şi acum, noi am
Muncitorii şi muncitoarele, vor- cută centrala termică în care s-a Constantin Mazilu şi Nicolae
muncit să em nivelul pro­
besc cu însufleţire despre planu- montat un nou cazan de aburi ducţiei din viitor. Sînt în­ Goanţă. In apartamentele a-
credinţat c?a cu intrarea în
n ie lor de viitor, fac propuneri, cu o capacitate de trei ori mai nou! an, clin prima zi, in­ cestea confortabile îşi petrec
dicii de pre; vor fi realizaţi copilIâria cei doi copii al !ui
se angajează să producă mai mare decît cea a cazanului exis- întocmai.
md uşor printre dealuri. Am Guţă şi cei doi ai luţ Goanţâ.
mult. tent. De asesmenea, a fost mon-
aflat că este tot Jiul. O apă Au tot ce le trebuie.
Febrilitatea şi emoţia acestor tată instalaţia de apă potabilă limpede cum e cristalul. M-am

pregătiri este justificată. Fabri- şi s-a construit o staţie de de- m irat: sînt două ape cu ace­ Dar, „călătorului îi stă bine

ca „Sebeşul" va produce în anul cantare a apelor reziduale. Sta- laşi nume care străbat oraşul cu drumul“. Aşa că m-am în­
Lupeni ? dreptat către gară.
viitor de aproape 4 ori mai multe ţia cuprinde instalaţii noi de e-

perechi de ciorapi. Condiţiile purare a apelor reziduale,. de- Cum rămîne însă cu Jiuri-

pentru trecerea dintr-odată Ia o cantoare moderne etc. Cum era In stînga „noului“ Jiu nu­ le? Cîte sînt? Enigma aceas­

producţie atît de mare au fost şi normal, a fost îmbunătăţită mai dealuri cît vezi cu ochii. ta am dezlegat-o mai tîrziu

create. In toate secţiile au fost simţitor alimentarea cu energie De pe creasta unei stînci se cu ajutorul tov. Ion Giaelani,

instalate maşini noi de mare pro­ electrică. In acest scop s-a con­ poate cuprinde cu privirea tot maistru la mina Lupeni. E

ductivitate, multe secţii vechi au struit o nouă staţie de transfor­ oraşul. De aici pot fi văzute un singur Jiu. Dar acesta îşi Aşa cum n-a fost
toate blocurile acelea' noi, schimbă culoarea la prepara-
fost lărgite şi au luat fiinţă sec­ matori, cu o capacitate de trei

ţii noi. Ca urmare a înfiinţării ori mai mare decît cea veche. moderne, adăpost a peste o ţia din Lupeni. Propriu-zis,
mie de familii de oameni ai aici îşi are „locul de muncă“,
secţiei de tricotat ciorapi bărbă­ Bucuria şi însufleţirea colecti­ muncii din Lupeni. Mai se- Se vede însă treaba că altădată

teşti, şosete pentru dame şi copii, vului acestei fabrici au crescut

...; —

Inir-o stafie C.F*R met decît toate, blocul-turn munca-i grea, căci la ieşirea Y upea V ălean îşi a m in teşte co lectivei. D e atu n ci ai lu i cu-
pare a fi, cu cele cinci etaje din „şut” e prea întunecat la
in cele m ai m ici am ăn u n te, n osc n u m ai belşu gu l,

ale sale, stăpînul acestei mari faţă. d a r cu o am ărăciu n e n esp u s d e A n u l trecu t şi-a co n stru it o

familii. ? crudă, d esp re v ia ţa m izeră pe ca să nouă, din cărăm idă, cu în -

L in iile fera te p a r în cea ţa d i- p u şi să la se în tîie ta te a în în tre- d e plan d ejre, geog ra fia Ceva mai sus şi puţin în Acum, cînd scriu aceste care a tră it-o în co p ilă rie. E rau că p eri sp a ţio a se. L a m p a cu pe-
m in e ţii nişte ş e r p i lu n g i, c e re . C .F .P .
dreapta se vede un grup de rînduri, îmi sînt încă treze în 7 f r a ţ i . P a t r u d i n e i n - a u r e z i s - t r o l a î n l o c u i t - o d e m u l t . I n c a ¦>
Ş i prin ş-a p rilie anul
a rg in tii. C itev a tren u ri d e m ar- E o lu p tă d irză cu tim p u l, cu v iito r, cîn d p ro m o ţie va ta t. In c ă s u ţa d e p ă m in t, in sa - sa lu i, n o u ă , a rd e lu m in a elec-i

fă a ştea p tă plecarea. D in spre g reu tă ţile, în care d e fiecare da- p ă şi m muf?i d e la S im e ­ alte zece blocuri. Din ele, pa- minte blocurile noului oraş, lu bră ş i u m edă, m ică d e to t, trică. C ei cin ci co p ii pe ca re-i

co co a şă se au de, d in cîn d in tă în v in g e om u l. Ş i d u p ă a tîta ria-triaj spe va d ă şi zid u ­ tru sînt deja locuite, iar la de la Lupeni. In carneţel am doctoru l n-a p ă şit n iciodată, are, nu ştiu ce e foam ea pen tru
rile celor 2 0 a rta m en te p la ­
cîn d, şu ier d e lo co m o tivă . m uncă, un concediu e cum nu se n ifica te a sen ii p en tru p e r­ alte trei constructorii mai au notată o cifră: 18.000.000 lei. N ici ch iar atu n ci cîn d, b o ln a vi, ' că ta tă l lor a p rim it d e la co-
son alu l sta ţi tria j bin eîn ţe­
A i d tr e n u r ile u r m e a z ă a fi p o a te m a i b in e v e n it. S -o s p u n fi le s , ş i n u Iaria . E d o r in ţa de lucru. Tot aici se găsesG Aceasta reprezintă suma chel- p atru din copiii ţăran u lu i V ă- le c tiv ă a tîtea bu cate in cit oricît
oam enilor, d bin e ju stifi­
descom puse, vagon după vagon, in g in eru l F urtună. D ar nu cată ! trei cămine pentru muncitorii tuită pe anul 1958 pentru lean d in O b reja , a b ia îşi m a i ar con su m a le m a i ră m în e şi
apoi com puse, vagon cu vagon . cum . C în d se va în to a rce din
M uncă, nu şagă. S e cer m etode U niunea S o vietică . A. JURCA tră g ea u su fletu l. p en tru a lţi ani. A p rim it ş i o

nefamilişti. construcţii sociat-culturale în A u m ai ră m a s trei. D eşi fira vi su m ă fru m o a să d e bani. C u ei

noi, a vîn t, în su fleţire, pen tru a C îte n-ar fi d e spu s... D esp re Am coborît şi mi-am în- oraşul Lupeni. s i m ă r u n t e i , m u n c e a u î m p r e u n ă ?'l ~a î m b r ă c a t c o p i i i ş i s o ţ i a a ş a

fa ce faţă sarcin ilor. fa p ta tovarăşu lu i lo sif Isaia bu­ dreptat paşii către oraş. Jos, ANDRONACHE cu ta tă l lor d e cin d se crăpa d s cum n ici nu în d ră zn ea v re o d a tă

Ş i se face fală. In trim estru l năoară. E ra m ai acum cîteoa ziu ă şi pîn ă n oaptea tîrziu pe sd g in d ea scă că-i v a g ă ti. G el
111, c o le c tiv u l s ta ţie i a p r im it d i­ z ile . D e u r g e n ţă , u n tr e n tr e b u ia
O- m o ş i a b a r o n u l u i V e s e l y F e r e n c z . m eii m a r e d i n t r e c o p i i ,V a l e n t i n ,
p lo m a d e onoare pe ţară pen tru să p lece spre C ălan. C o m u n is­
D e m îricat... un b o ţ d e m ă m ă li- u rm e a ză a cu m la şc o a la m ed ie

m erite d e o s e b ite ; in noiem brie, tu l Isaia şi in stru cto ru l sta ţiei, m .i g ă , un c a stra v e te acru sau o din A lba Iulia. S e sp u n e prin
cea p ă şi... a tît. P lin e a la crăciu n sa t c ă ta tă l lu i v re a să -l fa că

rp l a n u l în t r e n u r i e c h i v a l e n t e a Z a i l e r , s - a u o f e r i t s ă î n s o ţ e a s c ă ş i la p a ş te p u te a fi v ă z u tă p e in g in e r . C ă îşi^ v a în d e p lin i d o -

fo st d e p ă şit cu S I p ro c e n te ; la g a rn itu ra . T ren u l a p le c a t fără tn asa lor. A vea el g r ijă baron u l rin ţa n ici nu în ca p e în d o ia lă ,

15 decem b rie s-a în dep lin it p la ­ n ici o în tîrziere, cu to t efecti­ s ă J e s t o a r c ă t o a t ă v l a g a ş i s ă Ft ! ă c ă i a ş u t î n v a ţ ă b in e , i a r t a t ă l

n u l anual. v u l la p o stu ri. în tre b a t d e a cest le d ea în tr-u n an doar u n sac, “ a sig u ră to t ceea ce are ne-

A u to rii a cesto r fa p te sîn t oa­ lucru, om u l ră sp u n d e sim p lu , la ­ d o i d e bu ca te pe ca re d a că ar fi vn ie- A re d e u n de- D in g o sp o d ă -
tă b ă rit i-ar fi d a t g a ta în tr-o ria lu i nn lip se şte n im ic. B u ca te
m en ii — C o n sta n tin R âdu lescu , conic : Trenul e gata de săp tă m în ă . D esp re îm brăcăm in te are din belşu g. D e to a te are.
şi în călţăm in te să nu m ai vo r­
F ran cisc E gri, M ihai B ic, A urel — T ren u l trebu ia să aju n gă bim . E ra to a tă n u m ai g ă u ri şi A cu m , L u pea V ălean are de
p e tic e . g în d să -şi cum pere un aparat de
plecare. U n şaier radio. Z icea că z ile le a cestea va
L upea V ălean nici nu m ai vrea m erg e la T eiu ş să -l aducă. V rea
V la d , G h e o rg h e P â n e sc u , şe fi d e r e p e d e la d e s tin a ţie . A şa că... scurt şi locom olioa m ăcar să g în d ea scă la acea om ul să a scu lte la el acasă to t
vrem e, li este silă m ai cu sea­ ce se în tîm p lă în lu m e şi să se
m a n evră , E m ilia n 'M oise, D u m i­ La S im eria-triaj, m unca e pre­ m ă că v ia ţa lui, ca d e a ltfel a în veselea scă a scu ltîn d m u zica
tu tu ror oam en ilor m u n cii din p o p u la ră ca re ta re-i place.
tru Isp a s, P etru F ilip, acari, N i- să ra tă ziln ic cu su ccese şi cîte- pune in m işcare patria n oastră dra g ă , a d even it
cu to tu l alta. F rum oase vrem u ri tră ieşte a-
co la e F lorea, re v izo r d e ace. M e­ o d a tă si cu m ici n eca zu ri. D a, g a rn itu ra . cum L u pea V ălean . Ş i nu nu­
L upea e acum colectivist. De m a i el. T o ţi cei ca re m u n cesc
to d a co m p u n erii tren u rilo r p rin sîn t şi n e c a z u r i: lip sa d e efec- şi-au făcu t via ţa fericită a se­
fa p t el a fost prin tre p rim ii care m en i lui L u pea V ălean .
descom pu n ere, m eto d a K a ta ev, tiv e calificate. P e parcu rs in să
au p u s, îrt^ anul 1950, tem elia V. P.
le-a a d u s co n sa cra rea d e fero­ va fi în lă tu ra tă şi a c e a stă g reu ­
v ia r i in a d e v ă ra tu l în ţe le s a l tate. C a d o va d ă , cei 40 d e elevi
cuvîn tu lu i. S în t m in ări de acest care stu d ia ză d e zo r in stru cţia
lucru şi pan ou l d e on oare d in g en ţilo r, in stru cţia de dirijare şi

faţa sta ţiei arată că nu sîn t dis- tra n zita re a tren u rilor, n oţiu n ile