Page 102 - 1958-12
P. 102
m u M ü h SO C IA LISM U LU I Nr. 1253
A apărut In limba romînă numărul 1
pe anul 1959 al revistei
„Probleme ale păcii şi socialismului"
In acest număr al revisfei „Probleme ale păcii şi socialis
mului“ sînt publicate sub titlul: „Măreţele perspective ale con
struirii comunismului şi ale întăririi păcii“, arţicold semnate de
Cen Iun, Janos Kadar, Ştefan Jendrichowskiy Max Reiman, .!a-
cques Duclos, William E. Foster, Victorio Codovilla, Luis Carios
Prestes, despre proiectul planului de 7 ănf de dezvoltare a eco
PRESA VEST-OERMANA CYRUS EATON s p» utem sa trăim m pace cu S.U.A. vor să tranirme nomiei naţionale a U.R.S.S. Sînt publicate de asemenea artico
lele: „Apărarea cuceririlor democratice — condiţie a înaintării
despre icclarafia luí A.Ü. tiromîko U N IU N EA S O V IE T IC Ă a Argentina înti spre socialism“ de P. Ingrao; „Tactica partidului şi legătura cu
masele", de L. Boha; „Unele probleme ale mişcării de elibe
BONN 29 (Agerpres). TASS Ziarul „Suddeutsche Zeitung“ OTTAWA 29 (Agerpres). — rătat că are încredere in decla prizonieră a zei rare din America Latină“, de P. Reyes; „Lupta poporului chinez
transmite: Majoritatea presei a publicat un comentariu în ca TASS anunţă: La 27 decembrie raţiile lui N. S. Hruşciov că U- împotriva elementelor de dreapta", de Siui Bin; „Noi am înde
burgheze vest-germane caută să re este silit să recunoască faptul niunea Sovietică vrea pace. El dolarului plinit poruncile lui Karl Liebknecht", de W. Pieck; „Sub steagul
folosească declaraţia ministrului că guvernul sovietic „este gata în cadrul unei recepţii oferite s-a pronunţat pentru o intîlntre internaţionalismului proletar", de T. Daniszewski; „Partidul la
Afacerilor Externe al U.R.S.S., să ducă tratative“ şi că în ulti în cinstea Iul Cyrus Eaton, cu N. S. Hruşciov — D. Eisenho BUENOS AIRES 2f Ager burist astăzi — politica şi ideologia fui", de J. Campbell.
A. A. Gromîko, la sesiunea So mele declaraţii de politică exter prilejul celei de-a 75-a aniver wer. Eaton a luat atitudine pen pres). — TASS anui: La
vietului Suprem al U.R.S.S. şi nă ale guvernului sovietiG „tre sări a acestui cunoscut repre tru recunoaşterea Republicii Washington s-au înche trata Rubrica „In partidele comuniste şi muncitoreşti“, conţine
hotărîrea Sovietului Suprem în buie să se dea atenţie detaliilor zentant al vieţii publice din Populare Chineze. tivele dintre Donato DCarril, un bogat material informativ cu privire Ia activitatea unor par
problema încetării experienţelor concrete despre care a vorbit S.U.A., sărbătoritul a declarat ministrul Economiei Argen tide frăţeşti. Rubrica „Schimb de păreri“ cuprinde o cronică con
nucleare şi în problema Berlinu Gromîko“. printre altele: „Trebuie şi pu Cu prilejul celei de-a 75-a a- tinei şi reprezentanţi rondu sacrată discuţiei care a avut loc îa Institutul Gramsci din Roma
lui pentru a crea îri ţară o psi tem să trăim în pace cu Uniu niversări a lui Cyrus Eaton, lui monetar internaţio şi ai cu privire la formele şi metodele contemporane de exploatare din
hoză de război. Aceste ziare în Ziarul caracterizează „ca im nea Sovietică. Războiul nuclear N. S. Hruşciov, preşedintele Con unor bănci americane, privi întreprinderile capitaliste.
cearcă în acelaşi timp să creeze portant“ în primul rîn’d faptul este prea primejdios pentru în siliului de Miniştri al U.R.S.S., re la acordarea unui :dit pe
că „ministrul Afacerilor Exter treaga omenire pentru ca să pu precum şi alte personalităţi din termen lung .ArgentinSe aş La „Scrisori şi note" sînt publicate articolele: Definitiv şi
impresia că tratativele cu Uniu ne sovietio nu numai că a sub tem risca izbucnirea unui ase diferite ţări ale lumii, i-au adre teaptă ca in următoarizile să pentru totdeauna ! de J. Hiarno; Organul marxiştilor militanţi
nea Sovietică nu sînt posibile liniat în general că guvernul menea război, aşa cum o face fa sat telegrame de felicitare. din Franţa, de L. N .; Partidul comunist văzut de un poliţist
şi că răspunderea pentru aceasta său este gata să ducă tratative naticul Dulles“. de J. Gibsons.
ar reveni guvernului sovietic. ci a şi respins în mod limpede
afirmaţia că Moscova' doreşte să In continuare, C. Eaton a a- fie date publicităţii îltatele Revista „Probleme ale păcii şi socialismului“ apare lunar
Relatînd despre ecourile în ducă tratative în condiţii ulti acestor tratative. Dupăn rela în limbile: albaneză, bulgară, cehă, chineză, coreeană, engleză,
cercurile oficiale de la Bonn a mative“. în Cuba tează presa argentinia „reco franceză, germană, italiană, japoneză, mongolă, olandeză, polo-
declaraţiei ministrului Afacerilor mandările“ Fondului, care D neză, romînă, rusă, spaniolă, suedeză, ungară, vietnameză.
Externe al U.R.S.S., A. A. Gro „Un factor pozitiv, scrie în Creşte nemulţumirea în rîndurile este condiţionată acoiea cre
mîko, în problema Berlinului, continuare ziarul, este faptul că trupelor guvernamentale ditului, se referă la reţarea -MB=
ziarul „Die Welt“ se străduieşte salariilor muncitorilor uncţio-
să demonstreze că „Moscova in in problema încetării experienţe narilor, la limitarea dului la Sesiunea com isiei economice a O . N. U.
tenţionează să aplice în proble lor nucleare, Gromîko, în afară de greve, anularea restrior asu
ma' Berlinului în cursul terme acţiunile sale anterioare, a mai pentru Africa
nului menţionat de 6 luni, o po făcut încă un pas înainîe. In
prezent nu mai poate exista nici HAVANĂ 29 (Agerpres). — La tului comandament al trupelor pra importului mărfu ame ADDIS ABEBA 29 (Agerpres). bleme. Abia la' ultima sesiune a
litică rigidă“. Ziarul subliniază o îndoială în ce priveşte dorinţa 26 decembrie guvernul Batista a guvernamentale. Generalul Rio ricane, restrîngerea ierţului La 27 decembrie s-a inaugurat Adunării Generale 'a' fost adop
că după părerea Bonnului posi Moscovei de a se perfecta un publicat un ordin în care se spu Chaviano, comandantul forţelor cu ţările din lagăruxrialist, la Addis Abeba, prima sesiune tată 0 rezoluţie care obligă con
bilităţile de tratative „sînt redu acord în problema încetării ex ne că trupele şi avioanele gu guvernamentale din provincia crearea unui „climat orabil“ a comisiei economice a O.N.U. siliul economic şi social să con
perienţelor“. vernamentale vor ataca pe insur Las Villas, unde trupele lui Ba pentru investiţii strai pentru Africa — (G.E.A.). stituie o aşemena comisie fără
se“. genţi „fără să ţină seama de tista au înregistrat numeroase nici un fel ’de tergiversare.
securitatea populaţiei civile“. A înfrîngeri în ultimul timp din Presa progresistă (Argen Problema creării unei comisii
Greva distribuitorilor de ziare din NewYork doua zi după publicarea acestui partea detaşamentelor de insur tina scrie că Stateloite au economice pentru Africa a fost îMUfiÂBÎ
a luat stîrşit ordin agenţia United Press In genţi, a fost înlocuit. De aseme cerut Argentinei să acorde ridicată în Organizaţia Naţiuni
ternational relatează că Jose nea, Batista a anunţat c.ă în a- dreptul de a-şi crea e mili lor Unite încă de acum 8 a n i;
NEW YORK 29 (Agerpres). de dolari. ‘O parte din aceste Crespo, pilot în aviaţia militară ceastă provincie vor fi trimise tare pe teritoriul a<i ţări. puterile coloniale şi ţările care
'A luat sfîrşit greva distribuitori pierderi provin din absenţa re a lui Batista, a fugit cu avionul noi trupe, însumînd 2.000 de După cum scrie ziarNuestra le sprijină au împiedicat însă
lor de ziare din New York, care clamelor şi a publicităţii, care din Cuba aterizînd la Miami. oameni, pentru a opri ofensiva Palabra“ încheierea i' acord discutarea fondului acestei pro-
timp de 18 zile a impiedicat a- constituie pentru ziarele ameri Crespo a declarat că nu vrea să insurgenţilor care vor să taie cu Fondul monetar iraţional
pariţia ziarelor din acest oraş. cane o foarte importantă sursă bombardeze oraşe şi să omoare Cuba în două. în asemenea condiţii reduce -O -
Greva distribuitorilor este cea femei şi copii nevinovaţi. economia argentinian situa
mai lungă grevă de acest fel de venituri. Corespondentul din Washing ţia în care se află ecnia u- Val de represiuni
din istoria New Yorkului şi ea După tratative spinoase, re In urma creşterii nemulţumi ton al agenţiei Associated Press nor state ca Paragu şi Bo
a provocat patronilor pierderi rii în rîndurile trupelor guverna anunţă că în capitala S.U.A. a livia... adică va fi puub con în SPA N IA
care, după cifrele publicate de prezentanţii editorilor au fost în mentale, Batista a ţinut o confe avut loc o conferinţă a reprezen
agenţia Associated Press, se ri cele din urmă nevoiţi să accepte tanţilor „unor ţări“ care fac par trolul total a.1 Fondmonetar ROMA 29 (Agerpres). — Ştiri
dică la aproximativ 50 milioane o soluţie de compromis, satis- rinţă ou conducătorii armatei, te din organizaţia statelor ame internaţional“. Ziarua Hora“ sosite din Spania anunţă că tri
făcînd într-o măsură însemnată ricane — OSA, — cu participa subliniază la rindsău că bunalul militar din Madrid a
revendicările greviştilor. flotei şi poliţiei in cadrul căreia rea reprezentanţilor S.U.A., la S.U.A vor să transfc Argen condamnat 31 de mineri din re
s-a hotărit „reorganizarea“ inal- care s-a căutat să se găsească
„în grabă“ o formulă pentru în tina „într-o prizonia zonei giunea Asturia la pedepse cu în-
primei părţi a barajului de la cetarea ostilităţilor din Cuba. dolarului“. chusoare pe termene de la 2 la
Assuan. Acest acord prevede co Statele Unite nu. au., reuşit.însă 20 de ani. Minerii erau învinuiţi
laborarea dintre Uniunea Sovie să atragă de partea lor,,, ţările Acceptarea condiţ Fondu de „activităţi comuniste“. Avo
tică şi Republica Arabă Unită Americii Latine pentru a acoperi lui monetar internat va du catul acuzaţilor a prezentat o
la realizarea acestei construcţii, cu steagul OSA amestecul ame ce la accentuarea ouă a in petiţie semnată de 20.000 de lo
care prezintă o mare importan rican în treburile Cubei şi a sal
BONN. — Agenţia DPA rela DELHI. — La Delhi s-a des ţă pentru economia R.A.U. va astfel p’e marioneta lor, dic flaţiei şi la înrăufa situa cuitori din Asturia care cereau C Ln t &AÎ>
tează că comitetul internaţional chis o expoziţie a realizărilor tatorul Batista. Majoritatea re ţiei economice'ă ţări ..... I achitare_a' acuzaţilor.
al foştilor deţinuţi de la Dachau R. P. Chineze în domeniul eco Acordul va fi ratificat în cel prezentanţilor ţărilor latine au
a adoptat la Bruxelles hotărîrea nomiei, culturii şi asigurărilor mai scurt timp şi va intra în declarat că orice „formulă de Opinia publică digentina, Ocupîndu-se de valul de repre
ca pe locul fostului lagăr de con sociale. La expoziţie sînt prezen vigoare după schimbul instru rezolvare“ a acestei probleme, exprimîndu-şi nemurea fa siuni din Spania, ziarul „Avân
centrare de la Dachau (R. F. mentelor de ratificare, care va constituie un amestec în trebu ţă de condiţiile im;de Sta ţi“ scrie că acestea se explică
Germană) să se amenajeze un tate fotografii şi diagrame carac- avea loc la Moscova. rile interne' ale Cubei. tele Unite, cere să irgească prin faptul că „dictatorul Fran
terizînd creşterea uriaşă a indus pieţele de desfacere se sta co se află astăzi în faţa noii
bilească legături eaice mai generaţii care îşi revendică des
strînse ou ţările laţii socia chis libertatea, ceea ce fireşte
list. nu poate fi pe placul regimului
falangist, care se bizuie numai I
p e puterea poliţienească“,
muzeu şi să se înalţe un monu triei chineze şi succesele obţinu
ment. Se prevede ca muzeul să te în agricultura acestei ţări. Bilanf 1958 CREŞTE S SE ÎNTĂREŞTE
fie amenajat într-una din bară prestigii internaţional
cile fostului lagăr. NEW YORK. — La 23 de al REPUBLICII PO ULARE ROMI NE
cembrie Ansamblul coregrafic de
NEW YORK. — La invitaţia stat „Beriozka“ din U.R S.S. a 30 decembrie. Fiecare om al zentat, „Ţăndărică" s-a bucurat artei populare roti, folclo tregului popor romîn, şi-a expri tră, în frunte cu tovarăşii Gh.
asociaţiei guakerilor, la 27 de dat la Los Angeles primul său muncii din patria noastră leagă de o apreciere unanimă din par rul de o impresiă bogăţie mat adeziunea Ia toate iniţiati Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica,
cembrie a sosit în S.U.A. o de spectacol care s-a bucurat de un această dată de evenimentul is tea publicului din Egipt. Şi e pe care l-au tramolii popo vele de pace ale Uniunii Sovieti a vizitat ţara prietenă Republica
legaţie a Uniunii asociaţiilor so toric din anul 1947 cînd, prin plin de semnificaţie faptul că au rului nostru. ce sau a altor ţări socialiste. Cehoslovacă. Toate aceste vizite
vietice pentru prietenia şi cola uriaş succes. La spectacol au voinţa maselor largi populare, a torităţile din Cairo, în urma suc Astfel, guvernul nostru s-a de ca şi convorbirile şi tratativele
borarea cu ţările străine. Din participat 3.000 de persoane. fost alungată de la cîrma ţării cesului repurtat de teatrul nostru Doar puţin tin scurge şl clarat de acord cu convocarea ce au avut Ioc cu acest prilej
delegaţie fac parte academicie Ziarele locale aduc elogii entu ultima rămăşiţă a monarhiei — de păpuşi, au invitat pe condu iată că alte şi /ictorii se unei conferinţe la nivel înalt, au o trăsătură comună impor
nii A. Â. Artobolevski, A. A. Vis- ziaste măiestriei artiştilor sovle- regele. Urmare firească a actu cătorii teatrului bucureştean să adaugă la palm bogat al propusă de Uniunea Sovietică, tantă : au contribuit la întărirea
nevski, membru al Academiei de tiri din ansamblul „Beriozka“. lui revoluţionar de la 23 August pună şi Ia Cairo bazele unui a- reprezentanţilor i noastre. a salutat rezultatele conferinţei prieteniei şi colaborării dintre
ştiinţe medicale a U.R.S.S., şi 1944, înlăturarea monarhiei şi semenea teatru. Filarmonica de George E- de la Geneva a experţilor ato- ţara noastră şi celelalte ţări, co
prof. A. G. Masevici, doctor în CAIRO. — In seara de 27 de proclamarea Republicii Populare nescu" face un tiîncununat mişti, şi-a exprimat dorinţa ca laborare care serveşte, fără
ştiinţe fizico-matematice. Oame cembrie a fost semnat în pala Romîne a constituit un eveni După cum se vede, „Ţăndă de un deosebit în Uniu problema cipriotă să fie rezol îndoială, deopotrivă atît ţării
nii de ştiinţă sovietici vor ră- tul Kubba din Cairo acordul cu ment de cotitură în viaţa popo rică", deşi mic, a deschis dru nea Sovietică, Sşi Finlan vată ţinîndu-se seama de năzu noastre cît şi celorlalte ţări prie
mîne în S.U.A. 3-4 săptămîni şi rului nostru. Pentru prima dată muri mari creşterii prestigiu ii i da. Ansamblul (— Giuleşti inţa fierbinte de libertate a popu tene.
vor vizita universităţi, clinici şi privire la acordarea de ajutor în ţara noastră puterea în stat ţării noastre peste hotare. Şi a- cucereşte şi entiează pu laţiei din Cipru, a salutat pro
întreprinderi industriale. economic şi tehnic de către a trecut în întregime în mîna cest prim succes al artei noastre blicul englez tir.îteva săp punerile realiste ale Uniunii So
Uniunea Sovietică Republicii A- clasei muncitoare, înfrăţită cu a fost completat în scurtă vreme tămîni, iar ca o mare a tu vietice în problema Berlinului.
rabe Unite pentru construirea ţărănimea muncitoare. de altele. Turneul pe care diri turor acestor , la Agri- Guvernul nostru a condamnat
jorul şi compozitorul Constantin gento (Italia), n concuis cu hotărîre agresiunea ănglo-
Raportul asupra proiectului bugetului Se împlinesc astăzi 11 ani de Silvestri !-a făcut în Occident a la care participi de forma americană împotriva Libanului
de stat pe anul 1959 la 30 decembrie 1947. In aceas fost încununat de un succes de ţiuni din întreime, repre şi Iordaniei.
tă perioadă scurtă, ţara noastră osebit, mesajul artei sale fiind zentanţii ţării e urcă pe
p r e z e n ta t de tovarăşul Aurel Vijoii, a străbătut un drum lung pe ca foarte apreciat de către critica cea mai înaltă ă a măies Pe linia întăririi legăturilor Cît priveşte lucrările ce s-ău
ministrul Finanţelor lea transformării vieţii oameni muzicală din toate ţările în care triei, obţinînd (vuitul pre de prietenie şi a colaborării din desfăşurat la Organizaţia Naţiu
lor muncii, a îmbunătăţirii ei, el a concertat. Iar succesul mă miu I şl meda; aur. tre ţara noastră şi alte ţări so nilor Unite, s-a remarcat în mod
(Urmare din pag. 2-a) întreaga lume. Succesele repurtate de a construirii socialismului. Din iestriei dirijorale a lui C. Sil cialiste sau nesocialiste,' anul deosebit faptul că din iniţiativa
poporul romîn pe calea dezvoltării e- Romînia cu tristul renume de vestri a fost imediat întregit de Dar presti|tnereu mai 1958 a fost marcat de multe e- delegaţiei noastre a Fost adop
veiului de trai material şi cultura! al conomice a ţării constituie o contribu „eminamente agricolă". Republi succesul obţinut în Italia de di mare de care ţastră se bu venimente importante. Intre 7 tată o rezoluţie cu privire la a-
oamenilor muncii. ţie la întărirea acestor forţe, o con ca Populară Romînă a devenit rijorul George Georgescu, artist cură pe plan îl nu l-am martie şi 17 aprilie tovarăşii jutorarea ţărilor slab dezvoltate
tribuţie la lupta desfăşurată de ţările astăzi o ţară socialistă în plin al poporului. obţinut numai teniul artei. Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi în domeniu! utilajului petrolifer,
In timp ce bugetele statelor impe lagărului socialist, în frunte cu Uni avînt economic, cu o puternică Ca membră citiri egale în Avram Bunaciu au făcut o vizită ca şi poziţia fermă a delegaţi
rialiste — ca urmare a caracterului unea Sovietică, împotriva uneltirilor industrie socialistă, care se bu Timp de cîteva săptămîni — puternicul şi bilul lagăr oficială în India, R.P. Chineză, lor noştri în apărarea păcii şi
şubred al economiei capitaliste şi psi agresive imperialiste, pentru preîntîm- cură de un crescînd prestigiu in de la sfîrşitul anului 1957 şi în al socialismulublica Popu Uniunea Birmană, R. D. Viet securităţii internaţionale.
hozei războinice pe care încearcă să o pinarea primejdiei unui nou război, ternaţional. Şi evenimentele care ceputul anului 1958 — un alt lară RQmînă ice în mod nam, R.P.D. Coreeană şi R. P.
creeze cele mal agresive cercuri mono pentru colaborarea şi coexistenţa paş au avut loc anul acesta au con eveniment artistic a venit să permanent o mfie însem Mongolă. Ţara noastră a fost, Toate faptele şi evenimentele
poliste — concentrează pricipalele re nică a ţărilor cu orinduiri diferite. firmat cu prisosinţă creşterea confirme prestigiul mereu cres nată la politipace şi coe de asemenea, vizitată anul aces expuse sumar în rîndurile de
surse financiare spre militarizarea eco prestigiului internaţional al ţării cînd al ţării noastre pînă depar xistenţă paşnicare o pro ta de o delegaţie guvernamenta mai sus sînt grăitoare în ce pri
nomiei şi accelerarea cursei înarmări Plenara din noiembrie 1958 a Co noastre. te de graniţele ţării. Ne referim movează în msecvent ţă lă şi de partid din R.P. Ungară veşte dezvoltarea continuă a ţă
lor atomice, bugetul ţării noastre ca şi mitetului Central al Partidului Mun la turneul pe care o delegaţie rile socialistefoate confe ca şi de o delegaţie de partid şi rii noastre, lărgirea colaborării
al celorlalte ţări socialiste exprimă, prin citoresc Romîn a trasat poporului nos Anul nou l-a găsit pe „Ţăn culturală a R.P.R. l-a făcut în guvernamentală din Republica cu toate ţările lumii, creşterea
toate prevederile sale, calmul şi încre tru, pentru anul 1959, un program de dărică" al nostru — Teatrul de Asfa (India, Ceylon, Birmania). rinţele mondi cadrul Or Populară Polonă. In luna oc prestigiului ei internaţional. A-
derea în viitor, activitatea paşnică a noi realizări în construcţia economiei păpuşi din Bucureşti — pe me Popoarele unde reprezentanţii ganizaţiei Ifor Unite a tombrie o delegaţie guvernamen
poporului pentru crearea unei vieţi şi culturii socialiste. Sub conducerea leagurile Egiptului. In urma noştri Rit dat spectacole, au pri răsunat putettsul de pace tală şi de partid din ţara noas- ceasta constituie, fireşte, un pri
noi, socialiste. partidului să luptăm pentru îndeplini spectacolelor pe care le-a pre mit cu măre entuziasm mesajul al poporului . Guvernul lej de bucurie şi satisfacţie pen
rea cu succes a planului' de dezvol nostru, expriiăzuinţa în- tru fiecare om al muncii din
Republica Populară Romînă duce o ţara noastră, care vede că as
politică consecventă de apărare a păcii tare a economiei naţionale şi a buge tăzi, la 11 ani de la proclama
şi întărire a securităţii popoarelor, de rea Republicii, Romînia e o ţară
destindere în relaţiile internaţionale. tului de stat pe anul 1959, pentru în nouă, înfloritoare, constructoare
activă a societăţii socialiste.
Forţele păcii, democraţiei ,şi socia florirea scumpei noastre patrii, Re
lismului sînt în - continuă creştere în 1 V ;'w , CONST. MACOVEJ
publica Populară Romînă.
Redacţia şi administraţia ziarului ştr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189! 75. Taxa plătită în numerar conform a’-robăril Direcţiunii Generale P.T. T.R. nr. din( 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 MAI" — Deva.
