Page 103 - 1958-12
P. 103
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , TJNIŢI-VĂ ! Lucrările celei de-a V-a sesiuni
a Marii A dunări N aţionale a R.P. Romîne
au luat sfîrşit
Anul X Nr. 1254 M iercuri 31 decembrie 1958 6 pagini 30 bani In cursul zilei ide luni au con circumscripţia electorală Pătîrla- lui Marii Adunării Naţionale,
tinuat lucrările celei de-a V-a gele, regiunea Ploeşti. care a prezentat proiectul de le
LA MUL ŢI ANI, sesiuni din actuala legislatură ge pentru ratificarea decretelor
a Marii Adunări Naţionale a In şedinţa de după-amiază au emise de Prezidiul Marii Adu
T O ,V A R A Ş I ! R.P. Romîne. mai luat cuvîntul Ia discuţii de nări Naţionale a R.P. Romîne în
putaţii Victor Bolojan, circum perioada 27 decembrie 1957 —
Din calendar se rupe astăzi Bucurie va simţi colectivistul, In loja din dreapta au luat scripţia electorală Derna, regiu 27 decembrie 1958.
ultima filă. Cu ea se termină ţăranul întovărăşit, care din ro Ioc tovarăşii Gheorghe Gheor- nea Oradea, Alexandru Senco-
anul 1958 şi intrăm într-un nou dul muncii unite pe ogoare şi-au ghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheor vlci, circumscripţia electorală Pus Ia vot, proiectul de lege
an — 1959. Evenimentul va fi umplut hambarele, creîndu-şi o ghe Apostol, Emil Bodnăraş, Ni Marghita, regiunea Oradea, ad a fost adoptat de Marea Adu
sărbătorit de toţi, cu cîntec, joc viaţă îmbelşugată. Din casa co colae Geauşescu, Alexandru Dră- junct al ministrului Industriei nare Naţională.
şi voie bună. Cînd la miezul lectivistului şi a ţăranului înto ghici, Alexandru Moghioroş, Du Bunurilor de Consum, Gheorghe
nopţii sirenele fabricilor şi vo vărăşit a fost alungată pentru mitru Goliu, Leonte Răutu, ge Rădoi, circumscripţia electorală A luat apoi cuvîntul tovarăşul
cea crainicului de la radio vor totdeauna sărăcia şi nevoile. neral-colonel Leontin Sălăjan, Prejmer, regiunea Stalin, Con Ion Gheorghe Maurer, preşedin
anunţa trecerea dintr-un an în Strînşi în jurul mesei vor as Ştefan Voitec, Ianoş Fazekaş, stantin Nistor, circumscripţia e- tele Prezidiului Marii Adunări
celălalt, cu toţii ne vom bucura, culta cu bucurie, la lumina be Vladimir Gheorghiu, Alexandru lectorală Negreşti, regiunea Iaşi Naţionale, care a vorbit despre
ne vom strînge călduros mîna şi cului electric, muzica de la pos Bîrlădeanu, Atanase Joja. şi Alexandru Bîrlădeanu, circum cea de-a XI-a aniversare a pro
ne vom ura din toată inima un turile noastre de radio. scripţia electorală Iaşi-vest, re clamării Republicii Populare Ro
sincer : La mulţi ani ! In loja din stînga au luat loc giunea Iaşi, vicepreşedinte al mîne.
In aceste clipe de bucurie, oa tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Consiliului de Miniştri.
La mulţi ani, tovarăşi, feri menii muncii îşi îndreaptă gîn- Mihail Ralea, Anton Moisescu, Tovarăşul Ion Gheorghe Mau
cire şi prosperitate! durile către acei care le-au pri Gheorghe Stoica şi membrii Pre Discuţia generală asupra pro rer a trecut în revistă marile
lejuit toate acestea, către parti zidiului Marii Adunării Naţiona iectului de buget pe anul 1959 realizări dobîndite de poporul
In jurul meselor bogate, în dul şi guvernul nostru. le. a luat apoi sfîrşit. nostru muncitor în anii regimu
familie, (a întruniri, toţi fac lui de democraţie populară, sub
urări. Urări de bine îşi doresc Păşim în noul an cu planuri In loja rezervată corpului di Marea Adunare Naţională a liniind că ele sînt rezultatul
în această olipu şi furnaliştii, şi mai măreţe. Sînt planuri care plomatic erau prezenţi şefi ai votat luarea în considerare a luptei şi activităţii pline de ab
oţelarii şi cocsarii, care în noap ne vor mobiliza pe toţi, pentru misiunilor diplomatice acreditaţi proiectului de lege asupra buge negaţie a oamenilor muncii sub
tea de Anul Nou vor elabora ca prin realizarea lor să ne fa la Bucureşti. tului de stat pe anul 1959. conducerea Partidului Muncito
primele şarje ale anului 1959. cem viaţa mai bună, mai pros resc Romîn.
Mama îşi va lua în braţe copilul peră. Toastul de Anul Nou să-I In tribune se găseau numeroşi Apoi Marea Adunare Na
şi-l va săruta cu drag urîndu-i închinăm vieţii noastre viitoare, invitaţi, fruntaşi în muncă din în ţională trecînd la vot a Vorbitorul a subliniat că popo
să crească mare şi sănătos, să mai strălucite şi mai luminoase, treprinderile Capitalei, conducă adoptat Legea pentru aprobarea rul nostru este ferm hotărît să
devină un om cît mai folositor păcii şi prieteniei în întreaga tori ai instituţiilor centrale şi bugetului de stat pe anul 1959. tacă totul pentru a îndeplini sar
patriei. lume. ai organizaţiilor obşteşti, oameni cinile trasate de recenta plenară
de ştiinţă, artă şi cultură, zia La următorul punct de pe or a C.C. al P. M. R. pe baza expu
Cu toţii ne vom bucura de Muncitorilor din fabrici şi uzi rişti romîni şi corespondenţi ai dinea de zi s-a dat cuvîntul de nerii tovarăşului Gheorghe
ceea ce anul care a trecut ne-a ne, ţăranilor muncitori din gos presei străine. putatului Traian Ionaşcu, preşe Gheorghiu-Dej.
adus, de ceea ce ne va aduce podăriile colective, întovărăşiri dintele comisiei juridice a Marii
noul an. Se bucură minerul din In şedinţa de dimineaţă, în Adunări Naţionale, care a pre Cuvîntarea preşedintelui Pre
Valea Jiului pentru faptul că a- şi celor cu gospodării individua continuarea discuţiilor asupra zentat proiectul de lege pentru zidiului Marii Adunări Naţiona
nul care a trecut i-a adus în dar proiectului de buget al R.P. Ro modificarea articolelor 17 şi 59 le, tovarăşul Ion Gheorghe Mau
un apartament, pentru faptul că le, intelectualilor şi funcţionari- ' mîne pe anul 1959 au luat cu- din regulamentul de funcţionare rer, a fost subliniată în repetate
echipei lui i-a fost dat un utilaj vîntul deputaţii Cornel Fulger, a Marii Adunări Naţionale. rînduri de puternice aplauze.
modern. In bucuria lor minerii lor, tuturor celor ce muncesc circumscripţia electorală „Braz Deputaţii şi invitaţii şi-au mani
din Valea Jiului întruchipează şi da lui Novac", regiunea Craio Conform modificărilor aduse, festat îndelung calda aprobare
miile de tone de cărbune date pentru deservirea operei de con va, Tudose Vasiliu, circumscrip cei patru deputaţi secretari ai pentru politica Partidului Mun
în dar Republicii, peste sarci ţia electorală Babadag, regiunea Marii Adunări Naţionale sînt a- citoresc Romîn care stă la teme
nile de plan. Acum, în prag de strucţie socialistă le urăm LA Constanţa, ministrul Industriei leşi prin vot deschis la începu lia tuturor succeselor poporului
nou an, ei se mîndresc cu fap Petrolului şi Chimiei, ing. Mi- tul fiecărei legislaturi şi pentru nostru în opera de construire a
tul că anul 1959 a venit în mi MULŢI ANI ! — succes deplin hai Florescu, deputaţii Nicolae întreaga sa durată. socialismului.
nele din Valea Jiului cu 15 zile Cătană, circumscripţia electora
mai devreme, ca urmare a în în lupta pentru înfăptuirea ho- lă Călan, regiunea Hunedoara, Deputaţii aleşi ca secretari în Luînd apoi cuvîntul, preşedin
deplinirii planului Ia extracţia acad. Mihai Beniuc, circumscrip sesiunea a V-a a actualei legis tele Marii Adunări Naţionale, to
de cărbune încă din ziua de 16 tărîrilor partidului şi guvernului ţia electorală Huedin, regiunea laturi sînt împuterniciţi să exer varăşul Constantin Pîrvulescu,
decembrie. Cluj, Mihai I. Dumitru, circum cite atribuţiile lor pînă la sfîr- a arătat că în ziua de 24 ianu
nostru! I scripţia electorală Gugeşti, regi şitul legislaturii. arie 1959 se împlinesc 100 de
Alături de miner se bucură unea Galaţi, Carol Loncear, ani de la unirea Ţărilor Romî
siderurgistul, care în acest an a NOI SUCCESE ÎN ÎNTREÇEREA SOCIALISTA circumscripţia electorală Reşiţa, După citirea pe articole a pro ne, eveniment de mare însemnă
trecut să lucreze la un nou a- regiunea Timişoara, adjunct al iectului de lege, Marea Aduna tate în istoria poporului romîn,
gregat şi care de asemenea şi-a ministrului Industriei Grele, An re Naţională a votat modificarea în procesul de făurire a statului
mutat familia în casă nouă. Pre ton Moisescu, circumscripţia e- articolelor 17 şi 59 din regula romîn independent, în evoluţia
ţuind aceste daruri, siderurgiştii lectorală Gorod, regiunea Ga mentul de funcţionare a Marii socială a patriei noastre.
au dat mii de tone de metal laţi, vicepreşedinte al C.C.S., Adunări Naţionale.
peste plan. Pentru ei anul care Demostene Botez, circumscripţia Conform hotărîrii Comitetului
a trecut a fost un an de mari electorală „Casa Scînteii", ora Trecîndu-se apoi la următorul Central al Partidului Muncito
victorii. Planul anual Ia produc punct de pe ordinea de zi, s-a resc Romîn şi Consiliului de Mi-
ţia globală a fost îndeplinit încă şul Bucureşti, Gheorghe Stan, dat cuvîntul deputatului Gheor
din ziua de 26 decembrie. Cu (ConUnuare în pag, V -a)
toţii se mîndresc că au realizat ghe Stoica, secretarul Prezidiu-
in cursul anului peste 16.500.000 G u planul an ual îndeplinit a sa a3 -
lei economii Ia preţul de cost. In ziua de 27 decembrie, ora Dej” din Hunedoara a raportat producţiei de fontă şi pentru Se împart veniturile
10, colectivul de muncă al sec îndeplinirea planului anual de realizarea unui indice cît mai
ţiei a I-a fumate 'de la Combi producţie pe anul 1958. înalt de utilizare a furnalelor, în gospodăriile agricole colective
natul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu- s-a situat că fruntaş colectivul
In întrecerea pentru sporirea de muncă al furnalului nr. 3.
BILANŢUL PETR1LENILOR
Un nou an de muncă a luat nul 1958 cu succese deosebite Colectivul acestei mine a dat 7 ’ In aceste zile, colectiviştii îm part prim it şi colectiviştii loan Farcăş, nul H unedoara, s-au obţin ut anul a-
sfîrşit. Colectivele tuturor între în lupta pentru sporirea produc pînă acum cca. 37.000 tone de
prinderilor fac acum bilanţul ţiei de cărbune. 'Anul acesta u- cărbune în afara sarcinilor de e v e n itu rile re a liz a te c a u rm a re a rrutn- P a m fil Z oran , S a m o ilă M u n tea m i¦ şi c e s ta r e c o lte b o g a te . C o le c tiv iş tii au
muncii rodnice desfăşurate de-a zinele şi întreprinderile patriei plan.
lungul unui an. noastre au primit din minele 7 cii depuse, în decursul anului 1958. alţii. strtn s in m edie la h ectar 1.550 k g .
Văii Jiului mai mult de 140.000 Un aport deosebit la îndepli
Minerii Văii Jiului încheie ă- tone de cărbune cocsificabil şi nirea şi depăşirea sarcinilor de r C antităţile m ari de cereale şi alte La G. A. C. grîu , 2.000 kg. porunib ştiu leţi ş i cca.
energetic peste plan. plan al exploatării, l-au adus în „Drumul iui Lenin" 18.000 k g . cartofi, m a i m u lt cu p e ste
decursul întregului an brigăzile 7 produ se a g ric o le pe care ei le pri- 800 kg. porum b şi 500 kg. gria decit
In tot timpul anului, brigăzile comuniştilor. Numai 6 brigăzi:
de mineri, conduse de comunişti, Francisc Bartha, Pamfil Crainic, e m ese dem on strează că m unca în co-
au fost în fruntea luptei pen Gheorghe Michiev, Cornel Cenu
tru cărbune mai mult, mai bun şă, Nicolae Cristea şi Ştefan Mi- ) num esté m ai spornică, că aceasta L a G.A.G . „D rum ul lui L en in “ din au obţinut ţăranii m uncitori cu g o s
şi mai ieftin. Un exemplu gră hai au dat în acest an peste sar podărie individuală.
itor în această direcţie este ini cinile de plan o cantitate de i este sin gu ra cale care asigură belşa- G eoagiu, raionul O răştie, acum cîteva
ţiativa brigăzii comunistului Mi- 16.833 tone de cărbune. Cărbu 7 gul şi bunăstarea. A cest lucra ă făcui posibil cd; re
hai Tucaciuc de la mina Aninoa- nele dat numai de aceste brigăzi zile a fost m are sărbătoare. S-au îm cent, cîn d s-au îm părţit veniturile,
sa. Comuniştii au fost primii poate forma o garnitură de tren fiecăruia s ă .i revin ă can tităţi în sem
care au îmbrăţişat această ini de marfă lung de aproape 2 km. ) La G. A. C. părţit veniturile. Ele au [o st m ari pen n a te d e cerea le ş i alte, p ro d u se a g r i
ţiativă şi au luptat pentru apli Numai brigada condusă de tînă- I„Drumul socialismului“ tru că şi re c o lta o b ţin u tă de, c o le c ti cole.
carea ei. rul Gheorghe Michiev din secto vişti a fost frum oasă.
rul II a dat peste planul anual Ia tă num ai un e x em p lu l pentru
Datorită însufleţirii cu care la zi aproape 6.00(7 tone de căr S Culturile colectiviştilor din Riu B är. Şi, aşa cum e şi firesc, colectiviştii cele 320 zile-n uincă efectuate în g o s
bune, iar cea a minerului Nico \ bat au a vu i de suferit anul acesta care au efectuat m ai m ulte zilem uincă podărie, colectivistu l D ănilă D înşan a
a muncit întregul colectiv al lae Cristea — aproape 3.800 s de pe urm a secetei şi d in cauza al- au prim it m ai m ulte cereale, alte pro prim it 736 kg. grîu, 896 kg. porumb,
tone. \ tor calam ităţi. T otuşi, hărnicia colec- duse agricole şi bani. C olectivistul 1.760 k g . cartofi, 32 k g . ţu ică, 5,400
minei Petrila, planul anual a fost > tiviştilo r de aici a sm u ls păm întului kg. lină, 5,500 kg. brîn ză, p este 15
Alexandru Pera, de pildă, pentru cele kg. zahăr, m ari can tităţi de jasóle,
îndeplinit încă la 10 decembrie. \ c ît m a i m u lt d in ce a p u tu t d a el. 263 zile-nuincă efectuate în g o spo za rza va tu ri, furaje şi 4.160 lei în nu
dărie a prim it 729 kg. grîu, 526 kg. m erar.
< A cest lucru a putut fi vă zu t de alî- porum b, 1J2 kg. orz, 26,300 kg. brîn-
) fel recent, etnd colectiviştii au făcut V en itu ri sim ilare au p rim it şi colec
< bilanţul m uncii de un an şi au îm- ză, p este 17 kg. lină, m ari can tităţi tiv iştii lo a n . D'ărăbanţ şi N icolae Po-
1 părţit veniturile. de za rza va tu ri, fru cte, furaje şi 2.104 povici care au efectuat 319 şi, res
lei. pectiv, 318 zile-rnuncă.
i P entru zilele-niuncă efectuate în'gos-
Valoarea unei zile-m uncă la acea
1 podărie, colectivistu l V asile C îm peam CanJUăţi asem ăn ătoare de produ se stă gospodărie se ridică în acest an
la p este 45 lei din care 13 lei s-au
AVRAM CULDA Filaturistele din Lupeni J a prim it 1.540 kg. grîu , 906 kg. po- şi bani au prim it şi colectiviştii Cos-
prim-topitor la furna ALEXANDRU DANE ) rum b, 360 kg. orz, 3.170 kg. cartofi, tică Ivan, M aria S toica şi alţii.
lul nr. 1 al Combina
tului siderurgic Hu electrician, şef de e- r 365 kg. secară, 43 k g . b ria ză , 14,50
nedoara. In luna de chipă la U.R.U.M.
cembrie echipa con Petroşani. împreună La chemarea lansată de fa sească 43 tone acid sulfuric şi 7 Lak g . lin ă, 3.624 k g . fin, 125 k g . ţu ică G. A. C. „Ogor nou1*
dusă de el şi-a depă cu brigada sa şi-a brica „Ţesătura“ din Iaşi, mun 33 tone sodă caustică. De ase
şit planul cu 1,52 la dus la bun sfîrşit an menea, prin creşterea cu 5 la C şi alte produse. 'Asemenea cantităţi de La gospodăria agricolă colectivă p lătit colectiviştilor în num erar iar
gajamentul de a re citorii, inginerii şi tehnicienii sută a productivităţii muncii şi ( cereale şi produse, agricole au mai „Ogor, nou“ din Sim eria Veche, raio- restul în natură.
sută. para utilajele încre de la Fabrica de fire şi fibre a vitezei de rotaţie a fondului
sintetice din Lupeni au răspuns de rulment s-au obţinut beneficii 'W ' WV>VV .'"vv ,/u rvyw
dinţate. intensificîndu-şi eforturile pen peste plan în valoare de 240.000
tru mărirea producţiei şi produc iei. Toate acestea au determinat
tivităţii muncii. o reducere de 1,7 la sută a pre A sosit Anul
ţului de cost, adică cu 1,6 la Nou. In fiecare ca
In cinstea zilei de 30 Decem sută mai mult decit angajamen să e bucurie şi fe
brie ei au reuşit să depăşească tul luat pentru anul 1958. ricire. Oamenii har
cu 3,3 la sută valoarea produc nici sînt mulţumiţi
ţiei globale anuale, cu 31 tone După cum se ştie, harnicul şi bucuroşi că anul
planul fizic la fire şi cu 53 tone colectiv al Filaturii Lupeni a 1958 a adus bel
ia sulf ură de carbon. îndeplinit planul anual la valoa şug şi bunăstare în
rea producţiei globale încă din casele lor.
In acelaşi timp, prin buna or ziua de 19 decembrie 1958.
ganizare a procesului de pro — Fericire! Mul
ducţie, s-a reuşit să se economi tă fericire! La
mulţi ani I — aşa
h ŞTEFAN ANDRAŞ Angajamentul agiomeratorişlitor îşi urează de Anul
instalator Ia Trustul Nou familia colec
MI HAI BUC1NSCHI 7 construcţii Petro Fabrica de aglomerat minereu să producă pentru prima oară tivistului loan Fira
şani. Orgariizîndu-şi aglomerat autofondant. Noul din Miercurea.
h conduce o brigadă de bine munca ?“ reuşit din .Hunedoara a împlinit de produs este aşteptat cu nerăb
mineri la sectorul III să-şi realizeze în me curînd 4 ani de activitate. Har dare de către furnalişti, de — La mulţi anii
al minei Loheă. In die lună de lună pla nicul colectiv al acestei fabrici oarece aduce o contribuţie se — le urăm şi noi
decursul anului 1958 nul, în proporţie de şi-a îndeplinit planul anual de
rioasă la ridicarea indicilor de
% brigada sa a extras 138 la sută. : producţie cu 39 zile mai devreme.
însemnate cantităţi Respectînd ¦ tradiţia, înainte utilizare a' furnalelor, putîndu-
de cărbune în afara
planului. de-a-.intra în- noul an, colecti se produce de fiecare m.c. de
vul de muncă şi-a întocfnit un
plan de viitor. Aglomeratoriştii volum util de furnal, mai multă
şi au propus ea în anul 1959 fontă.
