Page 104 - 1958-12

Nr: 1254

ei so

>AAVW W VvVW W W VW W \

A u trecu t 11 a n i de tu p ro cla m a rea R ep u b licii P o p u la re R om in e. In a c e şti 11 an i p o p o ru l
n o stru m u n citor, sub con du cerea în ţelea p tă ă pa rtid u lu i, a sch im bat în trea g a econ om ie a ţării.
F aţa R epu blicii nu m ai seam ăn ă nici pe d ep a rte cu aceea a vech ii R om in ii. V izitin d ţa ra vom
in tiln i la fiecare p a s lucruri noi, oam en i care au o c o n ştiin ţă ra d ica l sch im b a tă . A u a p ă ru t în
cei 11 an i rdrhuri ş i în trep rin d eri in d u stria le noi, oraşe, co n stru cţii so cia l-cu liu ra le.

.Ţ ă ră n im e a m u n cito a re, în c re ză to a re în p o litic a în ţe le a p tă a p a rtid u lu i, m e rg e cu p a şi s i­
gu ri sp re fău rirea unei v ie ţi noi, aceea a a g ricu ltu rii so cia liste. A stă zi, nu ex istă dom en iu al
vie ţii in care a m p ren tele nou lu i să nu se vadă.

T o a te a cestea le-au făcu t o a m e n ii'm icii, cei m u lţi, care vea cu ri d e-a rin d u i au fo st ex­
p lo a ta ţi, u m iliţi ş i su bju gaţi.

N o u l s-a fă cu t S im ţit d in p lin şi in reg iu n ea n o a stră . L a H u n edoara s-a d e z v o lta t un pu ­
tern ic cen tru sid e ru rg ic , ah fo st d a te in fo lo sin ţă n o i a g r e g a te m o d ern e şi d e m a re ca p a c ita te .
In V a le a H ulub, m in e le au fo st m o d e rn iza te şi m e c a n iza te . S -a u c o n stru it p e n tru o a m e n ii m u n cii
m ii d e apa rta m en te. In sa tele reg iu n ii de asem en ea se sim te to t m ai m u lt su flu l unei v ie ţi noi
şi irh belşu găte.

P este to t, noul te in tim pin ă. El rep rezin tă rodul con stru cţiei so cia liste din p a tria noastră.

Pentru asigurarea necesarului de metal, în regiunea noas­ Pe zl ce trece Noi instalaţii şl utilaje au fost ’dăruite minerilor pentru ex-
tră âu fost date în folosinţă în anii puterii populare, o seamă de S.M.T.-urile din re­ caVArea şi extragerea cărbunelui din subsolul Văii Jiului. Mi­
agregate de rrtare capacitate. Putem aminti în acest sens, referin- giunea noastră sînt nele dispun de instalaţii moderne, de mare capacitate.
du-ne numai la producţia de fontă, furnalele 5 şi 6 de la Com­ tot mai bine dotate
binatul siderurgic Hunedoara. cu maşini, tractoa­ IN CLIŞEU: Vedere generală a puţului nr. 8 Vulcan, con­
re şi utilaje agrico­
In urmia acestui faipt, producţia de fontă a înregistrat un le. in acest fel ele
adevărat saltţ comparativ cu anul 1948, producţia din anul 19o8 pot deservi în cele
marcînd o creştere de 771 la sută. mai bune condiţiuni
gospodăriile agrico-
I ie colective şi înto­
vărăşirile agricole
T» & cărora Ie execută lu­
crări de bună ca­
litate. struit în anii puterii populare.

IN CLIŞEU: Cî- r - r - r - r - r->/- - - r — r - r __ „ ...
teva din tractoarele
m0 m -m S.M.T. Alba Iuiia, 1 r. :
complect pregătite t
pentru a fi trimis t
se în cîmp. f
L
In trecui, pentru o \ L
comună existenţei unui / t
locaş cultural era o < t
mare raritate. Chiar şii l
cele existenţe erau des- < t Minele de !ier din
' tinate cu toiul in alte scopuri, decit \
i acela de culturalizare a maselor. L Telâtc şi Gheţar

Anii repudltcii au marcat Insă o I L aii fost dotate cu
i creştere a culturii în rindui mase- { [ utilaje de mare ran-
slor de oameni ai muncii. Aproape \ t damenf. Astfel, pro­
Ică nu există comună şi sat în care <
ducţia de minereu a
i să nu se fi construit un cămin cul-
i tural­ ^ crescut considera-
l bil.
in aceste cămine culturale se des- ,
' ţăşoată o bogată activitate cultural', f. In clişeu: G .-rc-
fartistică, în scopul educării în spi- '
j- ză de tip „Uraleţ“,
rit nou a oamenilor muncii. ^ cu ajutorul căreia
In clişeu: Căminul cultural din < t, se exploatează în
Cmasă minereul de
satul Sebeş'ei, raionul Sebeş.
L fier la mina TeJiiic.

L La fiecare sfîrştt de 1 In întreprinderile de trans-I
[ an, colectiviştii fac bi- i porturi şi industriale din re*|
C lanţul muncii lor şi îşi i giunea noastră găsim în aceste
t împart veniturile în ra- i zile un număr tot mai mare
de camioane şi autobuse de
^ porIt OcMu InUuIUm.Uă1rUutl fczli.Ole-- ---------J fabricaţie romînească. Aceasta
arată că tînăra noastră ra­
[ lor-immcă efectuate. Această acţiune') mură constructoare de maşini
auto înregistrează succese
L constituie un minunai prilej de a ] după succese.
IN CLIŞEU: Un
î- 'demonstra superioritatea UqriCUliti- 1 lot de camioane
„Steagul roşu“.
^ rii socialiste. Produsele agrcSalimen- -j
«..9 .9 *¦ « «• «• t fh.Î--»- *• * *••»•**
[ tare pe care ei le primesc, întrec ţ

l cu mult pe cele realizate de ţâra- i

t nii muncitori cu gospodărie indi- 1

[ vîduală. ¦]

L Clişeul nostru reprezintă un as- 1

[_ pect de la G.A.C. „Drumul lui Le- -J

f nin“ din Sebeş, la împărţirea veni- 1

iurilor. - *1îJ \— J \— t J i—J \

Una din principatele sarcini industriei locale, oare sînt apre­
le industriei locale este aceea ciate de cumpărători. Astfel, se
0 a asigura populaţiei cit vînd garnituri de mobilă de bu­
rai multe produse de larg con- cătărie, dormitoare, sobe „Ves­
om. In regiunea noastră între- ta“ etc.
rinderile de industrie locală au In clişeu : Complexul de tlm-
acut progrese în această dlrec- plărie a;l întreprinderii de indus­
ie. Prin comerţul de stat se trie locală „Horia“ din Alba
ind tot mai multe produse ale Iuiia.

RIRRRRRMi^^K

llillllilii

iii

In ţa ra n o a stră au a p ă ru t în an ii re g im u lu i d e d em o cra ţie p o p u la ră , ca u rm are a d e z ­

v o ltă rii rapide a in du striei, noi oraşe, s-au con stru it zeci de m ii d e apartam en te. In V alea

Construirea socialismului îii.pălria noastră, necesită creşterea unui tineret J iu lu i, d e p ild ă , d e la L o n ea ş i p în ă la U rle an i, în fieca re lo c a lita te s-au rid ic a t blocu ri d e Viaţa colectiviştilor devine tot mai îmbelşugată. Ei trăiesc
sănătos şi viguros. De aceea, mişcarea sportivă din patria noastră a luat un bine. se îmbracă bine, îşi cumpără aparate de radio, mobilă,
mare avînt. Mii şi zeci de .mii de tineri practică diferite sporturi. Pentru sti­ locu in ţe sp a ţio a se şi fru m oase. etc. Cei mai mulţi dintre ei, din veniturile realizate, şi-au con­
mularea sportului s-au construit săli şi stadioane. A se m e n e a co n stru c ţii s-au rid ic a 1 în to a te c e le la lte cen tre m u n c ito re şti d in re g iu n e cum struit case noi, durabile şi spaţioase.

In regiunea noastră mişcarea sp u iiv ă ? înregistrat Bn avînt deosebit. sîn t H u n edoara, C ălan , C u g ir etc. in clişeu : Citeva din casele pe care colectiviştii din
Aproape că nu. există sat sau comună în care să nu se fi construit sau ame­ U n m a re n u m ăr d e co n stru cţii d e locu in ţe s-au făcu t şi în m ed iu l să tesc. T o a te a cestea
najat un "teren sau o bază sportivă. Miercurea si le-au construit în ultimul timp.
ilu strea ză g rija fa ţă d e om . G lişetil n ostru rep rezin tă un cva rta l d e blocu ri co n stru it în an ii
IN CLIŞEU] Noul stadion' sportiv !.Cetatea" diiî DcyS; -oz.iotvrt
pu terii popu lare in cen tru l m u n citoresc G ugir.

',A v\