Page 105 - 1958-12

Mr. 'n p n m r. so w rA rjsw n rn j T><tb: 3

xsmma&ttoKBWt-wwwnn\^yrvrrx*;ix',?xum*«rttj^iwfc^ VfSr*: T^ m m w K i mraaM’/mi'xrjin aeewagr.«! twmwwunuMMdiig

S p r e noi s u c c e s e in anul viitor

************* ********^ *******************************

Mai mult cărbune cocsificabil, Vom da patriei
productivitate înaltă
şi preţ de cost redus In vederea reali­ mai mult metal

transformarea bateri­

Succesul obţinut — nul viitor, numai zării însemnatelor ADOLF DRUCKER ei a doua de semicocs,
creşteri de producţie directorul Uzinei „Victoria“ Ab-der-Halden, în

de minerii Văii VILIAM SZUDER de la Lupeni vor preconizate de ex­ Călan carboflukd, termina­
punerea tovarăşului rea lucrărilor de
Jiului în anul director general al Combinatului trebui să plece

1958 — inde- carbonifer „Valea Jiului" CU 80.000 tone Gh. Gheorghiu-Dej construcţie la noua

plinirea planului __ cărbune cocsifi­ în şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. turnătorie de lingotiere, precum şi ter­

anual ou 15 cabil maii mult din 26-28 noiembrie 1958, sub îndru­ minarea lucrărilor de reparaţie capi­

zile înainte de termen — ne ta­ dectt in anul acesta. Multe tone marea comitetului de partid, conduce­ tală la vechea turnătorie, punerea în

ce să pornim încrezători în anul de cărbune cocsificabil vor ex­ rea administrativă a uzinei împreună funcţiune a benzii de turnat fontă, re-

viitor. Sarcinile sînt sporite; va trage şi minerii de la Vulcan. cu organizaţia sindicală şi organizaţia zidirea cauperului nr. 3 de la furna­
Ei s-au angajat să trimită side-
hebîii să dăm mai mult cărbune rurgiştilor, peste plan, cantita­ U.T.M. a analizat cifrele de control pe lul 1, şi altele.
cocsificabil, necesar industriei
noastre siderurgice; productivi­ tea de 10.000 tone de cărbune anul 1959 şi a făcut o seamă de Pentru asigurarea unor condiţii de

propuneri în vederea îmbunătăţirii a- trai din ce în ce mai bune muncitori­

tatea muncii va trebui să creas­ cocsificabil. ccstora. Totodată, planurile de pro­ lor uzinei, e prevăzută începerea con­

că, iar la preţul de cost trebuie Şi, minerii se ţin de cuvînt. ducţie au fost analizate şi în secţiile strucţiei locuinţelor la noua aşezare La Combinatul side­
rurgic din Hunedoara'
să obţinem economii însemnate. Nu se vor face de ruşine în faţa direct productive, dîndu-se prin aceas­ mpncitorească, Călan. Sperăm ca sfîr- au intrat anul acesta l
în funcţiune cele trei
Minerii noştri sînt hotărîţi să siderurgiştilor. In anul 1959, dis­ ta tuturor muncitorilor posibilitatea de şitul lui 1959 să ne găsească cu 60 Colectiviştii din Spini cuptoare de mare capa- ]
citate din cadrul oţelăriei Martin (
obţină rezultate frumoase. De punem de un nucleu de cadre a contribui la discutarea sarcinilor de apartamente predate muncitorilor. noi. Prin aceasta, centrul siderurgic!

curind, colectivul minei Aninoa- stabile, lichidând în acest fel lip­ respective. Paralel cu acestea, eforturile noastre Hunedoara a devenit principala!
<ii producătoare de oţel din ţară.
sa a chemat la întrecere toate surile anului trecut. Fiecare ex­ Colectivului uzinei îi revin în anul vor fi îndreptate spre întărirea disci­ o viafă nouă
1959 sarcini de mare răspundere pri­ plinei în muncă, a spiritului de răs­ }¦IN CLIŞEU: Vedere generală al
colectivele exploatărilor miniere ploatare minieră dispune de per­ vind sporirea necontenită a producţiei pundere, spre stimularea iniţiativelor interiorului halei cuptoarelor. Ini
de metal. Bunăoară, se prevede creş- izvorîte din masa colectivului.
din Valea Jiului. Minerii de la sonalul necesar aşa că vor fi ierea valorii producţiei globale şi mar­ P atru ani de-a rîndul, obţinuseră reuşii prin munca lor însufleţită să ri­ prim plan cuptorul nr. 3.
fă, faţă de 1958, cu 16,6 la sută, creş­ Dezbaterea sarcinilor de plan pe a- recolte bogate în întovărăşire. dice gospodăria colectivă la un nivel
Aninoasa s-au angajat să depă­ eliminate definitiv fluctuaţiile. terea producţiei de semicocs cu 73,7 nul 1959, modul în care au fost primi­ Tdeea, a !ost sugerată de îniovărăşi- înalt, să ridice ş i ' valoarea 'unei zile.
la sută, a producţiei de piese turnate te aceste sarcini, realizările din anul ţii toan Popa, tgna han, Petre P. muncă la peste 45 lei.
şească planul anual, să. măreas­ Iată de ce credem că rezultatele din fontă cu 58,6 la sută. Concomi­ 1958, dovedesc că stă în putinţa noa­ Ripoşdn, Vicrei Ripoşan, toan Strbu şi
tent cu aceste creşteri, faţă de 1958, stră să muncim mai bine. Obiectivele încă cîţiva: De unde realizează
că productivitatea muncii la obţinute in anul viitor vor între­ în 1959 productivitatea muncii va de plan pe 1959. nu sînt uşor de reali­ spinenii bani?
spori cu 12 la sută, iar la preţul de zat. Organizarea muncii însă, investi­ — Să facem colectivă şi la noi, la
1,130 tone pe post şi să reducă ce cu mult pe cele din anul a- cost vom realiza economii în valoare ţiile ce ie vom face, precum şi hotărî- Spini i ¦ Curiozitatea mă îndemnă să intru
de aproximativ 5.000.000 lei. rea de a învinge, stau garanţie suc­ în vorbă cu preşedintele gospodă­
preţul de cost ou 1 leu pe tonă. oesta. De asemenea, toate ex­ ceselor noastre de viitor. Construcţia Zis şi făcut. Peste 50 de întovără­ riei :
Pentru atingerea acestor însemnate socialismului are nevoie de tot mai şiţi şi-au înaintat cereri, şi-n 1956, în­
Chemarea a fost primită ou bucu- ploatările au condiţiile necesare mult metal. Conştient de acest lucru, tr-o zi de mai, s-a inaugurat Ia Spini — Tovarăşe Candroi, dar toate con­
obiective de plan avem prevăzută efec­ colectivul Uzinei „Victoria" e hotărît gospodăria colectivă „Griviţa roşie". strucţiile, animalele, din ce fonduri
rie de toate colectivele minelor. pentru îndeplinirea planului a- să facă cu cinste faţă sarcinilor. Şi va le-aţi cumpărat ? Din munca brigăzilor
tuarea a o serie de investiţii cum ar Multe greutăţi au întîmpinai colecti­
"La rîndul lor acestea şi-au luat nuail la toţi indicii. Există deci viştii... N-aveau construcţii, nici pentru — Ne-o ajuiat statut, tovarăşe — de tineret din oraşul
sediu, nici pentru adăpostirea animale­ îmi spune ferm preşedintele. Sebeş
angajamente asemănătoare. posibilităţi ca toate exploatările lor, nici pentru depozitarea cerealelor'.
Aflu că li s-au acordai împrumuturi
Recenta plenară a C. C. al bazinului nostru să fie fruntaşe. Acum, au un sediu spaţios, şi-au pe termen lung.
construit în acest an o inagq-zie pentru
P.M.R. trasează ca sarcină siiide- Muncitorii, inginerii şi tehni­ cereale, un pătat, grajd modem, cocina — Cum şi cînd le restituiţi, din ce?
pentru porci şi saivan pentru oi. Şi-au — insist eu.
rurgiştilor să sipbreaiscă produc­ cienii bazinului nostru carboni­ cumpărat şi animale: 155 de oi, 7 vaci
şi î l purcei, de care îngrijesc ca de — Ei tovarăşe, dacă eşti aşa cu­
ţia de fontă şi oţel. Minorii Văii fer. sînt hotărîţi să depună noi lumina ochilor. Producţia de lină şi rios, află că bani avem şi vom avea îndrumaţi 'de Gomitetul orăşe­
lapte obţinută în acest an, ca şi cele mereu. Uite, am îngrăşat şi am vîrulut
Jiului îşi dau seama că şi ei tre­ eforturi, să muncească cu toată 5 capete tineret bovin, le-a întregit statului 3 perechi de boi pe care în nesc U.T.M., tinerii din între­
bucuria. prealabil i-am contractai. Pe ei am prinderile oraşului Sebeş au lost
buie să-şi aducă aportul la reali­ forţa lor pentru a realiza obiec­ fi, spre exemplu refacerea furnalului 1, face. luat 42.900 lei. Mai avem contractat organizaţi în brigăzi de produc­
Cu ţoale nedăzurile anulai — secetă, un reproducător cure cîntăreşte peste ţie în vederea ridicăm producti­
zarea măreţelor sarcini. E nevoie tivele trasate de Congresul al ploi torenţiale — colectiviştii au obţi. 1.200 kg. II vom livra la sfîrşiiul lunii. vităţii muncii.
nut recolte bune. Ei au recoltat în me­ âsteia. De la oi am obţinut cca.
de ' mult cărbune cocsificabil şi IHea al partidului în ceea ce pri­ die, 1.350 kg. gnu şi 4.500 kg. po­ 466,550 kg. lină. Am contractat-o şi am In prezent cele 45 de brigăzi
rumb şTiulefi la hectar. Cartofi au livrai-o statului. De la fiecare oaie am de tineret existente în toaite în­
de bună calitate. Aici, un cuvînt veşte _ creşterea productivităţii Un an cu şi mai bogate realizat, cca. 35.000 kg. de pe fiecare obţinut 5 kg. .briază pe care am ¦vîn- treprinderile din oraş, funcţio­
hectar. dut-o statului, lată dialr-o dată 25.000 nează pe zone de deservire, pe
greu de spus îl au minele din muncii pe bazin şi reducerea lei. Sume însemnate am obţinut şi din schimburi şi iaze de lucru, după
Toţi colectiviştii ştiu că peste 20 recolta de porumb, şi griu. Am avut specificul locului de' muncă. La
partea vestică a bazinului. In a- preţului de cost. rezultate hectare cultivate cu grîu au fost dis­ contractate cu întreprinderea „Recolta",
truse de revărsările pîrîului Lăturoi, 3.000 kg. griu şi 3.000 kg. porumb fel, în fiecare întreprindere şi
Importante m ă su ri Revoluţia culturală EIDGEN GHIŞOIU mentale, 78 brigăzi altfel s-ar fi obţinui o producţie medie chiar pe secţii există colţul bri­
de peste 1.600 kg. grîu la hectar. pe care le-am livrat în întregime. Re­ găzilor unde se afişează progra­
pentru îndeplinirea planului pe 1959 din ţara noastră, vicepreşedinte al Sfatului popular artistice de agita­ cent, înir-o adunare generală, colecii- mele de lucru, precum şi grafi­
vişTii au cerut să contractăm acum cele de urmărire a realizărilor
desfăşurată sub con­ regional. ţie şi aproape 1.000 mai limite produse decît în anul tre­ obţinute.
cut. ’Astfel, am contractat 10.000 kg.
ducerea partidului, — solişti vocali, dan­ grîu, 9.000 kg porumb şi 500 kg. ?
floarea-soarelui.
Cifrele de plan timp cu utilajele constituie un eveniment crucial în via­ satori şi instrumentişti. La fabrica de ciorapi şi trico­
Nici cu cele peste 20 hectare inun­ taje „Sebeşul“ au luat fiinţă 28
pe anul viitor pun SABIN BOTIGI necesare exploatării ţa poporului romîn şi are valoare de La opera de culturalizare a maselor date — urmă preşedintele — n-am brigăzi de tineret care muncesc
rămas tocmai în pagubă, căci ne-am a- cu mult elan pentru îndeplinirea
în faţa colectivului directorul Trustului minier respective, pentru simbol pentru propăşirea oamenilor au contribuit în mod substanţial, pe sigurat culturile la A.D.A.S. şi am fosl şi depăşirea sarcinilor de plan.
despăgubiţi cu 31.000 lei. In tot cursul anului, brigada
Trustului minier De­ Deva îndeplinirea la timp muncii în lupta ior nestăvilită spre lîngă căminele culturale, cluburile, şi condusă de tov. Maria Popa de
va sarcini deosebi- s _ a planului. 'Am livrat statului şi 3.700 kg. tu­ la secţia circulare a fost frunta­
te. Aceste cifre de lumină şi progres. colţurile roşii din întreprinderi, cele tun, recoltat de pe cele 4,7 hectare şă. Trimestrial, această brigadă
cultivate cu tutun. Am luat şi de aici şi-ă realizat, in medie, planul in
S-au împlinit în aceste zile 11 ani două muzee regionale din Deva şi vreo 45.000 lei. Anul acesta vom cul­ proporţie de 220 la sută.
tiva 5 hectare cu tutun. 'Avantajele
plan au fost deja defalcate şi discutate De asemenea, pentru asigurarea creş­ de la proclamarea R.P.R. şi faţa pa­ Alba lulia, muzeele raionale din Sebeş vedem că-s mari. Noi, colectiviştii, ci- tV M *
iind expunerea tovarăşului Gh. Gheor-
începind cu conducerea trustului şi ter- terii producţiei la minereuri neferoase triei noastre s-a schimbat radical. La şi Orăştie, teatrul de sfat din Petro­ ghiti-Dej la recenta plenară a C.C. al In ultimul timp la fabrica
minînd cu cel inai îndepărtat loc de se preconizează schimbarea metodei de P.M.R., am hotărît să cultivăm în 1959 „Sebeşul“ s-au angajat 200 de
muncă. Prelucrarea a avut ca efect exploatare Ia mina Déva, schimbare ce tot pasul te întîmpină noul, umplînd şani, teatrul de estradă din Deva, cele tinere, care, după ce s-au califi­
şi 5 hectare cu sfeclă de zahăr. cat, au intrat in brigăzile de ti­
peisajul patriarhal al ţării cu uzine două teatre de păpuşi din Alba lulia neret. Ca un rezultat al acestui
In felul acesta vonv putea să ne fapt s-a ajuns ca o tînără, care
luarea unor angajamente a căror în­ va ducé lâ o simţitoare sporire a pro­ noi şi fabrici, magistrale, termo şi Petroşani, cinematografele şi biblio­ la început producea 7 duzini de
restituim curind împrumuturile. ciorapi, să producă în prezent
deplinire, va duce cu siguranţă la de­ ductivităţii. şi hidrocentrale. Mase mari de tecile. 7 ' ¦ ' ¦ <• 10— 14 duzini şi să lucreze la
păşirea planului de producţie pe anul Odată cu creşterea producţiei este 2—3 maşini. Astfel, s-a ajuns ca
ţărani muncitori au intrat în gospo­ Formele variate de activitate cultura­ Tare. s-au necăjit colectiviştii atunci. zona de deservire a ajutorilor de
dăriile agricole colective şi întovără­ lă s-au bucurat şi în anul care a trecut maiştri să se extindă de la 20
viitor. Astfel, angajamentele prevăd necesară şi mărirea capacităţii instala- şiri agricole, conştiente fiind de re­ de un larg sprijin material şi o per­ Au apelat la partid. ’Acum, albia Lătu- la 30—40 de maşini.
zultatele şi veniturile mari pe care a- manentă îndrumare din partea organe­
sporirea producţiei la minereuri nete- ţiiior dé preparaţie. Pentru aceasta cestea ie aduc în casele ţăranilor mun­ lor de partid şi de stat, iiustrînd po­ roiului s-a adincit.- S-a înlăturat peri­ ăr
citori. litica justă a partidului şi guvernului,
roase în medie cu 2 la sută. Este vom mări timpul efectiv de funcţio­ menită să jaloneze liniile de perspecti­ colul inundaţiilor. jjfa Cele 6 brigăzi de tineret de
Au crescut în aceşti ani cerinţele vă ale acestei măreţe activităţi de fă­ la U.I.L. Sebeş au contribuit din
demnă de remarcat cererea minerilor nare ă instalaţiilor de preparare, prin culturale ale oamenilor muncii, inte­ urire a omului nou, constructor ăl so­ Şi, încet dar sigiir, G.A.C. Spini s-a plin la realizarea . planului a-
resul şi preocupările acestora faţă de cialismului în patria noastră. dezvoltat multilateral. In anul acesta nual al unităţii. :
de ia exploatarea minieră Ţebea care, reducerea opririlor pentru reparaţii tot ce e nou şi avansat. Bucuria de şi-a dublat fotului de bază şi numără
a trăi într-o ţară liberă şi mereu pros­ Noul an în care intrăm trebuie să 72 familii cu peste 200 hectare de te­ Muncind cu simţ de răspun­
cnnoscînci posibilităţile de care dis­ (printr-o mai bună întreţinere a utila­ peră, o cîntă azi muncitorii şi ţăranii fie pentru toţi activiştii de pe fărîmul ren. dere. şi organizindu-şi bine mun­
pune mina, au cerut ca planul de pro­ jelor). Această măsură, precum şi al­ muncitori, ridicînd imn de slavă şi cre­ muncii culturale un an cu şi mai bo­ ca, cele 6 brigăzi au reuşit să
dinţă nestrămutată partidului călăuzi­ gate rezultate, pe care să ie punem, facă economii in valoare de
ducţie să fie sporit cu încă 10.000 tone tele preconizate ă se lua, vor duce con­ tor şi îndrumător. Aproape 12.000 de în primul rînd, în sprijinul transfor­ 217.000 lei.
mării socialiste a agriculturii.
cărbune. Şi colectivul minei Deva a comitent şi la reducerea preţului de artişti amatori din oraşele şi satele GH. RĂDĂCINĂ
regiunii noastre îşi fac cunoscută bu­ in anu? 1959, instituţiile şi unităţile
cerut suplimentarea planului anual. cost. curia de viaţă şi talentul lor, inspirîn- culiuraî-arfistice din regiunea noastră Afund cînd se numără corespondent
du-sf din tezaurul artei populare şi re­ vor obţine succese mai frumoase şi
Conducerea Trustului a luat măsuri Tot în vederea reducerii preţului de alitatea vieţii noi. Prezenţa lor a fost bobocii •
pentru oa cifrele de plan şi angajamen­ cost, ne-am propus pentru anul 1959 permanentă în anul care a trecut şi pe mai rodnice, făcînd în aşa fel ca lu­
tele colectivelor de mineri să poată fi utilizarea la mina Ţebea a bolţarilor scenele celor aproape 500 de cămine '‘ 9 •-'
îndeplinite. In acest scop, un grup de de beton armat, care sînt mult mai ief­ mina culturii noi, socialiste, să ardă
tini decît bolţarii de andezit. Q fîrşli de d’ ecembrie, neexplicat

V? prin nimic de către îndură.

ingineri din partea trustului, a început Colectivele noastre de muncitori au Decembrie se face totuşi simţit co­

să facă deplasări la fiecare exploatare ferma convingere că în anul viitor vor lectiviştilor prin ceva deosebiţi, „se

numără bobocii".

miniera pentru a studia posibilităţile de obţine noi şi importante succese, con­ culturale, prin cele 144 echipe de cor, şi mai puternic în slujba celor ce In straie sărbătoreşti, ei umplu
realizare a cifrelor de plan şi necesită­ tribuind în acest fel Ia traducerea în curtea spaţioasă a gospodăriei. Au adus
ţile exploatărilor. Pe baza unor note viaţă a sarcinilor ce reies din docu­ căruţele, saci, vase, lăzi. Domneşte
de serviciu întocmite la faţa locului, se mentele Congresului al 11-lea al parti­ voia bună. . . . . , ' : .
dului şi ale plenarei C.C. al P.M.R.

iau măsuri pentru aprovizionarea la din 26—28 noiembrie a. c. 370 echipe de dans, 71 formaţii insfru- muncesc. Prin .zumzetul "de voci, se dude gla­
sul brigadierului;

500SXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX>0<XXXJOCXXXX)OOOOOOOOOClXXXXXXXXXiOOOOCOOOC50CXXXXXX>CC^^-X:OOtrXÎOOSOOOOCXX>OCOOCGC — Să vină. altul... Aici locuiesc colecfivişfii

agricultura regiunii noastre Un om potrivit de statură, se cano­ / nireg salul Spini s-a transformat
radical, mai ales în ultimii doi
neşte să urce nişte saci în vîrfiil ca­

rului încărcat. ' '' ' ' ' / '; ;

Directivele celui de-ai II-lea Congres cumpărăm de ani­ in anul 1959 să a- ha. faţă de cca. 2.000 ha. îmbunătăţite “ Răpi buiiătăle de căr, Petre i — ani. Clădiri noi, impunătoare, au răsă­
ai P.M.R. prevăd creşterea şi conso­ în anul 1958. îl face atent, ’Arighelttş Candrol, preşe- rit peste ¦iot 1 sînt ale colectiviştilor.
lidarea sectorului socialist-cooperatist male şi mai ales Ing. IOAN LASCU ducem din alte regi- dihlele colealivei. Nud ’de glumit.u Printre cei care şi-au clădit case noi - o - .,.r
din agricultură astfel ca în anul 1960 pentru construcţii. vicepreşedinte al Sfatului il,ar uni sub 20 la sută Un accent deosebit se va pune în sini şi colectiviştii Peire Meriu şi Vio-
acest sector să fie preponderent atît anul viitor pe creşterea numărului de Şi-ntr-adevăr, iiu-’i de şagă ’cu ătitea rel Strbu. 'Acfiim 'Ripoşan, Iustin Pop, Concurs de tir
ca suprafaţă cit şi ca producţie-marfă. Pentru obţinerea regional din necesarul de animale, mai ales ai vacilor pentru
unei producţii spo­ producţie-marfă faţă lapte şi al oilor şi pe îmbunătăţirea bucate. Colectivistul Petre P. Ripoşan
AVînd la baza întregii lor activităţi de 35-40 la sulă raselor de animale. Prin măsurile de
preţioasele indicaţii şi sarcini trasate îmbunătăţire a bazei furajere, producţia a efectuat' cu familia, peste 500 zile- Dumitru Rasu, Teodor Cîtnpeanu, Ioan In cinstea zilei de 30 Decem­
de congres, organele de partid şi de de iaple de vacă va trebui să ajungă
stat, ţărănimea muncitoare din regi­ rite de cereale, în anul 1959, peste 30 cit aduceam în fiecare an. la 1.600 litri în sectorul individual iar muncă în gospodărie. Pentru aceasta, Roman şi mulţi alţii şi-au renovat şi brie, Comitetul organizatoric
unea noastră, au înregistrat succese în G.A.C. la cel puţin 1.800 litri pe
de seamă pe linia transformării socia­ ia sută din suprafaţa planificată a se In scopul refacerii patrimoniului cap de vacă furajată. primeşte 1.800 kg. "griu, 8.400 kg. po. modernizat casele. g?.J A.V.S.A.P. Sebeş, a organizat un
liste a agriculturii.
cultiva cu porumb va fi însămînţată pomi-viticol din cuprinsul regiunii şi Prin dezvoltarea ramurilor de pro­ nimb şTiulefi,900 kg. cartofi, fără. să — Să se vadă :că aici locuiesc colic- concurs de tir.. La concurs.au
Sectorul cooperatist al agriculturii ducţie în G.A.C.-, veniturile în bani
din regiunea noastră numără astăzi cu porumb hibrid. pentru a asigura creşterea consumului ale acestor unităţi vor trebui să crească mai socotim ţuică, furajele şi multe iivişli! — exclamă ei cu mîndrie. participat un număr de 12 echi­
746 unităţi socialiste în care au intrat la 100 ha. cu cel puţin 25 la sută faţă
57.078 familii cu 105.705 ha. teren Paralel cu sporirea producţiei de de fructe, încît în anul 1965 acesta să de cele realizate în anul 1958. Fondul altele. . ” . . Şi, pe bună dreptate. . pe, reprezentante ale oiganizaţi- ;
ceea ce reprezintă 31,91 ia sută din cereale se vor extinde suprafeţele cul­ ajungă la 75 kilograme pe cap de lo­ de bază va trebui să crească şi el cu
Întreaga suprafaţă cooperatlvizabilă. tivate cu sfeclă de zahăr. In anul ce cuitor, prin pepinierele pomicole ra­ cel puţin 12 la siită, socotit la supra­ — M ai lucişi ş l , b ă n i,. P etre ? îl în ­ In salul : lor, majoritatea colectivişti­ ilor A.V.S.A.P. din raion. Echi­
urmează, această plantă va fi cultivată ionale de la Orăştie şi Haţeg se vor faţa existentă la 31 decembrie 1958.
Pentru anul 1959 sînt prevăzute ă pe 1.900 ha. faţă de 638 ha. rît a livra, în primăvară, 75.000 bucăţi pomi tr e b ă în t r - o . ’d o a r ă ! c o le c tiv is tu l Ar.on lor şi-au mai cuinpărat mobile luxoase pele au fost formate din doi b ă ­
se lua unele măsuri menite să asigure existat în anul 1958. Suprafaţa cul­ iar în toamna anului viitor alţi 180.000. In ce priveşte gospodăriile agricole
înfăptuirea cu succes a directivelor tivată cu floarea-soarelui în cultură Cu acest material săditor se vor plan­ de stat, acestea vor primi noi terenuri Susan. .... şi aparate de radio. Printre aceştia se ieţi şi o fată. .¦ ¦
congresului. Aşa de pildă, parcul de pură va ajunge în anul 1959 ia 1.400 ta aproximativ 250 ha. şi se vor face şi îşi vor îndrepta activitatea spre un
maşini al S.M.T.-urilor noastre va fi ha. Prin amplasarea acestor culturi pe oca. 100.000 complectări de goluri în profil zootehnic, viticol şi pomicol. — ’Am luai, ¦vrdd dokă mii şi ceva numără rArpn Susan, Ripoşan P. . Pe­ Proba de tir a constat . in
complectat cu încă 25 de tractoare cele mai indicate terenuri şi prin apli­ livezile existente şi în grădinile fami­ peste patru sute. Dar tu ?
U.T.O.S. şi 6 rutiere. Acest lucru va carea cu stricteţe a măsurilor agroteh­ liale. In pepinierele viticole din cadrul îmbunătăţind întreaga muncă politi­ tre, Petra Ghiiiea, h a n Pîrvd şi alţi 3+10 focuri, cu lcat. nerezemat,
contribui la creşterea capacităţii de nice, regiunea noastră va aduce o con­ unităţilor cooperatiste au fost altoite că pentru atragerea de cît mai multe
lucru a S.M.T.-urilor, care va ajunge tribuţie însemnată la realizarea sarci­ 2.200.000 viţe din care au rezultat peste fami Iji pe făgaşul agriculturii socia­ —• Luai şi ¦ea pe lingă 1.050 kg. vreo 30 colectivişti. ' de la 50 m. _ '
la 60.320 ha. arături normale anual. nilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. 900.000 viţe înrădăcinate, bune de liste, dezvoltând cu prioritate ramurile
din 26-28 noiembrie 1958. ~ plantat. Din acestea, peste 300.000 de producţie aducătoare de mari veni­ grîu, ’4.900 kg. porumb şi 525 kg. car­ Cele mai bune rezultate au '
Unităţile cooperatiste vor primi în vor fi plantate în unităţile socialist-co- turi, fraducînd în fapt măsurile ce se
Pentru asigurarea unei aprovizionări operatisle. In anul 1959 vor fi altoite preconizează a se lua în noul an, a- tofi, 1.575 ’de lei. Lă dsleă se mai a-' » Tcgtira nopţii se astenie tot 'mai fost obţinute de Eugen Gherman,
anul viitor din partea statului credite abundente â oamenilor muncii cu legume 2.500.000 viţe în vederea plantpţiunilor gricultura regiunii noaslre va deveni, daugă şi produsele luaie înairile 'că I V deasă pesié întinderi. Perechi sau
şi zarzavaturi, se va purie un accent din anul 1960, fără îndoială, mai înflorilparé. de la fabrica-„1 Mai“ Petreşti,
în valoare de 3.000.000 Iei în scopul mai mare pe extinderea suprafeţelor
Sînt prevăzute a se realiza în anul Ioan Iordati, de la Şcoala •me­
cultivate cu legume timpurii, pe extin­ 1959 desecări, îndiguiri şi alte lucrări
de îmbunătăţiri funciare care afectea­ avans. Ştii ’tu l coceni, fîn, trifoi, ţui­ grupuri;- ies 'spiienii la plimbare, pe die Sebeş, Maria Răşinaru, de
derea suprafeţelor irigate şi a culturi­
că, zarzavaturi,.-, rAm avut 'dopr '350 şoseaua, asfaltată, la Uimim zecilor de la sfatul .popular raional, Elena

zfle-muncă f ’ '" i' f * becuri.’ Sunete^ ritmice străbat pînă ‘hăt, Cianu, de la fabrica '„1 Mai“

Şi că ei măi sinf.Tîht mulţi, 'Achim departe. Citită‘ ' -?difuzorul cel mare“; Petreşti. Pe echipe, primul' loc

a ¦revenit organizatiei A.V.S.A.P.

Ripoşdn are 420 zile-muncă, .'Adahi Rulează film 'astă-seară. de la fabrica •„! Mai“ Petreşti.

Muriteanu 348 zile-ţMncă, Colcer Si- — Unde ? — întreb nedumerit, un Concurenţilor clasaţi pe primele
t ';
midii 337, zile/mţtţîcă.e. 4 locuri li s-au decernat premii
trecători -;ív Kí! ' ¦ r \ ' v : î
şi diplome, iar echipei fruntaşe
¦.-..Bucuriă betşiigului . Ş? întrezăreşte, . j. h i Tala festivă d "gospodariéi cd-
o cupă.
pe feţele biciuite dey'vîiddfi şl arse, di, r S. i.UPŞE

lor duble de legume, în aşa fel încît ză o suprafaţă agricolă de peste 7.300 băfXUa s’gqrejui. Sini ¦veseli toţi că aii E. BERGHIAN corespondent