Page 106 - 1958-12

satri de pe Nn 1254

Rîulai Alb La inaugurarea

Boaitii cămin cultural

a pa rialul a venit întotdeauna Pornim Impretlnâ 'ou alţii la dram. Tînăra tehniciană chimistă In sa tu l C o ste şti s-a in au ­ iar al d o ilea ca secretar. Co- •]
Marcela Mărginean lucrează g u ra t du m in ică noul căm in m itetu l a du s o largă m uncă 1
grăbită dinspremunte şi a fre- Lăsăm In urmă căminul cultural, co. la un sector al laborato­ de m o b iliza re a cetă ţen ilo r la 1
rului central din Combi­ cu ltu ral con stru it d e către ce­ to a te m u n cile ce trebu iau fă - ~
a i nestinghertiă pelingă satul Co- tind pe o stradă la stingă, ocolim tă ţen i prin m uncă volu n tară cu te, ei fiin d m ereu in fru n tea
natul siderurgic Hunedoara. şi co n trib u ţie băn ească. S e în­ tu tu ro r acţiu n ilor. A stfel M i- "]
roeşti. domenii aupreţuit-o pentru colţul unei grădini şi ne oprim lingă Analizele executate de ea sînt h ă ilâ C iolocoiu , S a m o ilă B ăroi, 1
exacte. Totodată dă un preţios ţele g e că p en tru să ten ii d e aici V a sile V a p it, M ih ăilă N asta ^
răcoarea el, Iar celelaltevieţuitoare Rîul Alb. sprijin tovarăşilor săi mai a fo st o m are sărbătoare. în că şi a lţii au tra n sp o rta t piatra }
puţin pregătiţi. d in V a le a P la iu lu i, V a s ile C io- ']
s-au înfruptat cu nesaţ. Nimeni, In — Aici a început total — spune d e d im in ea ţă au în cepu t p re­ locoiu , V a sile B u rdu s, A vra m 1
Olişeul nostru o înfăţişează g ă tir ile în ved erea fe stiv ită ţii.
afară de pietrele grele, n-a încercat Albescu şl ne arată un canal din executînd delimitarea fierului A u fo st in v ita ţi oam en i din
din minereul supus spre ana­ to a te sa tele com unei O răştioa-
să schimbe calea pe care Rial Alb piatră şi ciment. Am adunat piatră liză.
ra d e S u s ca să v a d ă roadele
şi-a croitjo cu zeci şi chiar sute de de pe vale şi am construit canalul
m u n cii o b ţin u te la C o ste şti şi
ani în urmă. Mulţi credeau că aşa ăsta care are aproape 200 metri,
să se bu cu re îm p reu n ă d e a-
a fost de clnd lumea şl că aşa va Nu există iînăr sau vlrstnic care cea stă realizare. C iolocoiu , V a sile R om oşan şi ^1
fi. Dar n-aduce ceasul ce aduce să nu fi adus cel puţin o piatră pen- a lţii au cărat p ă m în t pen tru )
D u pă ora prîn zu lu i se strîn - fabricarea că ră m izii, G heor-
omul... tru construcţia uzinei noastre. se se în fa ţa că m in u lu i cu ltu ­

¦ir — Chiar aşa, Victore — compelc- ra l aproape în treg satu l. îm ­
b ră ca ţi în h ain e d e să rb ă to a ­
/ .ntr-o zi, din primăvară anului 1958 iează 'Aurel Comun, secretarul înto- g h e C ostoi şi lo a n V u lsan au
pe marginea Riului Alb s-auvârăşirii. Au trebuii vreo 2.500 de re, strin şi în g ru pu ri, ţă ra n ii
a d u s lem n e. T rebu rile au m ers }
oprii ăţiva oameni. Au pornit de la -?[le-muncă pentru treaba asta. m u n citori discu tau pe la rg
bin e p în ă la un m om en t d a i
m u n ca d ep u să , g re u tă ţile în­
poalele pădurii şi au apucai-o in jo- Pornim in jos pe noua albie a du­ cepu tu lu i, izbîn da. cîn d s-au în treru p t bru sc lu ­
crările. S e p ă rea că n-o să
sul apei plnă dincolo 'de sat. Un ieh- lut In timp ce oamenii povestesc cu A şa i-am g ă sit pe harnicii se m ai term in e n iciodată că­ 0
m in u l. D a r s-a s ta t d in nou 1
riiflhn care venise In mod special de mîndrie. Cu ajutorul canalului apa se 'gospodari din a cest sat. A poi, d e vo rb ă cu oam en ii şi au ie­
1
la Haţeg făcea diverse măsurători şi - ridică pînă la o înălţime de 10—12 sala de fe stiv ită ţi a d even it 1
n eîn căpâtoare. F iecare câ n ta
vorbea cu satisfacţie despre rezulta- metri, apoi cade furioasă prin capcana
un loc c it m a i în fa ţă p en tru
iele cercetărilor. Oare ce doreau oa- construită cu grijă, plnă la turbină, Beailzâri şit cu to ţii la m uncă. Ş i aşa
la Simeria a ascu lta darea de seam ă pre-
menii de la apa cristalină a riului? Auzi poveste1 turbină, dinam la Co- VEŞTI CULTURALE au a ju n s în ziu a in au gu rării.
L z e n ta tă d e p re şe d in te le corni-
Povestea e ceva mai lungă dar inie- roeşti! De uride toate astea? y ţ tetu lu i de in iţia tivă şi apoi a D u p ă term in a rea tu tu ror lu­

resanfă şl plină de învăţăminte. Secretul tiu-i greu de aflat. Hărm- 1 din raionul şi oraşul O răştie ţ a sista la program u l a rtistic crărilor s-a co n sta ta t că au

Viaţa nouă din zilele noastre a pă- da sătenilor şi dorinţa lor au fost ^ p rezen ta t pen tru în tîia d a tă fo st prestaste 1.850 z ile d e
[ pe scena nouă.
¦truns repede şi în satul Coroeşti si. complectate de la bun început cu a- Prin contribuţia în muncă şi Cercul de croitorie populai raional Orăştie a luat o t ...C u c îţiv a a n i în u rm ă , la m uncă volu n tară cu braţele şi 1
voluntară, prin grija statului serie de măsuri. A întocmit şi [ o şedin ţă a o rg a n iza ţiei de
tua/t tăman departe la poalele munte- jutorui comitetului raional de partid, popular, cetăţenii din oraşul Si- îşi trăieşte viaţa prelucrat planul de muncă cu 560 zile cu atelajele.
meria, au executat diferite lu­ directorii de şcoli, directorii de l b a ză to v a ră şu l M ih ă ilă G io-
•lui. înainte, oamenii tăiau lemne în Toate utilajele, s-a-u procurat pe plan crări edilitare şi de înfrumuse­ In oraşul Orăştie s-a deschis cămine oulturale, bibliotecarii şi T oate a cestea erau cunoscu­ 0
ţare. Iată cîteva din aceste rea­ nu de mult un cerc de croitorie alţi factori care răspund de bu­ C. lo c o iu a p r o p u s c o n s t r u i r e a u- te de cetăţen ii satu lu i C os­
.pădure sau păzeau animalele prin iu- local. S-au adunat piesă cu piesă de lizări : unde participă un număr de 58 na desfăşurare a muncii cultu­ teşti. L a in au gu rare n-au u i­ 0
femei muncitoare, funcţionare, rale. Toate activităţile culturale n a i căm in cu ltu ral. V ă zu se el 1
fi-şuri. Acum, ei au alte gînduri: vor acolo de unde zăceau nefotosite, au 0 Primul obiectiv al contribu­ casnice. La cerc, cursantele sub din perioada de iarnă sînt axate T
ţiei voluntare în oraşul Simeria, îndrumarea maistre! croitorese pe transformarea socialistă a a- că tin erii din C o steşti erau
cărţi, radio, cinematograf şi caută să fost închegate în atelierele unor între- a fost electrificarea cartierului Iuliana Biro, învaţă să lucreze griculturii, educarea patriotică a ta t să arate sprijin u l acordat
Uroi. Pentru aceasta, cetăţenii lenjerie de damă, de copii şi oamenilor muncii, combaterea dorn ici să folosească tim pu l d e p a rtid , g rija pen tru rid ica ­
trăiască mai uşor. La o vreme re- prinderi şi instalate. La cîteva zile din Simeria au votat o contri­ bărbaţi, paltonaşe, taioare, fuste, misticismului şi superstiţiilor. liber în tr-u n m od cit m a i p lă ­ rea n ivelu lu i cu ltu ral a l, ţă ­ j
buţie de peste 40.000 (ei. Pînă etc. S-a urmărit cu deosebit interes cut. V ă zu se d e a sem en ea că ran ilor m u n citori. C u vin tele 1
prezentanţii obştei au cerut să se tri- după primele probe reuşite, pe uliţele în prezent au fost procurate o pregătirea şi desfăşurarea în bu­
parte din materiale şi s-au plan­ Lecţiile teoretice şi practice se ne condiţiuni a celui de-al V-lea in a lte s a te e x ista u ech ip e a r­ 1
mită mai des caravana cinematogra- satului au apărut şi stîlpii, drepţi ca tat stîlpii. ţin de două ori pe săptămînă. concurs al formaţiilor artistice
Cele mai interesate în a învă­ de amatori, în care au fost an­ tistice pu tern ice cu care tin e­
[ică la Coroeşti. Parcă a fost un fă- luminarea, uniţi între ei prin cefe Tot prin contribuţia voluntară, ţa meseria de croitoreasă s-au trenate 64 formaţii de cor, dans, rii s e p re ze n ta u n u nurriai in au fo st sim p le, dar plin e de
s-au mai executat Ia Simeria cî­ dovedit a fi tovarăşele Valeria instrumentale şi brigăzi artisti­
cut însă: caravana întîrzia să so- două fire care pornesc de la casa u- teva zeci de metri garduri de Trufaş, Speranţa Bogdan, Maria ce, cu 792 artişti amatori. Pe [ ţa ţa ţăran ilor m u n citori, dar în ţeles. r
beton. Astfel sînt gardurile şco­ Iosif, Maria Cazan, Elena Picu lingă aceştia, mai există 69 [ ch iar şi la con cu rsu ri. P ro p u -
sească. zinei. Microcentrala a fost termi- lii elementare din Săuleşti şi şi altele. corişti vocali, dansatori şi in­ [¦ n e r e a s e c r e t a r u l u i a f o s t b i n e A fo st red a tă , pe scu rt,
strumentali. !- p r i m i t ă i n î n t r e g u l , s a t . E m unca oam en ilor din sa tu l
— Caravana nu rezolvă dorinţa nată... ale şcolii elementare din Simeria La şcoala [ d re p t că unii s-au m a i co d it C o ste şti la co n stru cţia n oului
Faza intercomunală s-a ţinut L n eîn creză to ri, d a r a cest lucru căm in . B u cu ria care se p u tea
noastră — şi-au zis oamenii. ^ Veche. tinerelor talente pînă acum la Cioara, Orăştioara [¦ n - a p u t u t f r i n a e l a n u l ş i b u - citi pe feţele tu tu ror e ste greu
L cu ria celor m ulţi. d e a ră ta t în cu vin te. A m re­
Ei au aflat că alte sate au cine- F } uminică a fost sărbătoare la Co- 0 Eîectuînd peste 2.0ut> zile Cercul literar diin Orăştie, for­ de Sus, Balşa, Homorod, Băcă- [ In tr-o adu n are popu lară, ţin u t cu vin tele unui om ro­
mat din 12 membri, îşi desfă­ C d u p ă ce oam en ii s-au h o tărît bu st, p lin d e să n ă ta te, cu p a l­
matografe proprii, dar acest lucru roeşti. Apa Riului Alb a pus în de muncă, cetăţenii din oraşul şoară din plin activitatea. Din inţi şi Ceru Băeăinţi. m e m ari şi bătătorite.
cerc fac parte muncitori şi inte­ să trea că la acţiu n e, au ales
nu-i posibil fără lumină. In mintea uiişcare 32 de cai. Cu forţa lor ei lectuali talentaţi ca Maria Dia- Cercurile agrozoo­ — In sa tu l n o stru a fo st ridi-
conu, Florian Nirlă, Iosif Marin, tehnice şi de cultură ? co m itetu l de con stru cţie fo r
lor a încolţit o nouă idee: eleciri- Produc Şi trimit sctnteia electrică pe Popa Ion Stănileşti şi alţii p p - [_ m a t d i n n o u ă o a m e n i . M i h ă i l ă cat a c e st că m in cu ltu ral. D ar
re prezintă în cadrul ,cercului generală p rile j de [ C iolocoiu şi A u rel F loran au n oi nu n e v o m o p ri aici. S ă
ficarea satului. Dar acest, lucru nud caFlu. De ziua Republicii ţăranii poezii, lucrări în proză, progra­ | fo st aleşi, prim u l ca p reşed in te v e d e ţi ce tre a b ă bu n ă o să fa-
preţioase învăţăminte cern d e a ici în colo. A v e m ti-
uşor de rezolvai. Au analizai oamenii muncitori din Coroeşti şi-au inaugu- me de brigadă etc. J w • "/U i <— / u. J v n eret a m b iţio s şi pu s pe fapte
Pentru buna desfăşurare a în­ m ari.
.ioaie posibilităţile. Unii s-au gîndii Ta^ microcentrala. Pentru a se prezenta ltîcrări 1
văţământului agrozootehnic de
şi la forţa care se iroseşte înapa La căminul cultural şi la coopera- de calitate şi pentru a stimula -j
masă, secţia de învăţământ şi •)
Rîului 'Alb dar n-au găsit calea prin Uoă s-au aprins becurile. Lampa lui tinerele talente, cercul literar 1
cultură a sfatului popular raio­
care s-o folosească. Nici arde în casele lui Aurel Man şi din Orăştie a organizat un con­
nal Orăştie, de comun acord cu
Alunei un grup de comunişti s-au tdăor Oneasa. Ei silit primii locui- curs de poezie axat pe teme le­
dus la raion să ceară părerea şi aju- ^orl care Şi-au instalat curent electric gate de ziua de 30 Decembrie. secţia agricolă raională, a orga­
nizat 34 cercuri agrozootehnice
torul partidului. Răspunsul nu l-au înainte de inaugurarea microcenira- Simeria au executat în acest an Activitate intensă
pe timp de iarnă cu peste 600 membri şi 28 ci­
primit imediat. Problema era spinoa- lei. Şi becurile luminează puternic, lucrări de reparaţie a drumului D u pă term in a rea 'program u­
comunal pe o distanţă de 7 km, Pentru intensificarea muncii cluri de lecţii. La aceste cercuri
să şi grea, dar comitetul raional de deocamdată slnt puţine. Micro, cultural-educative de masă în lui a rtistic oa m en ii au cin stit
perioada de iarnă, secţia de în- s-au predat plnă acum primele
partid nu putea să treacă uşor peste "centrala satului are forţă să lumineze au săpat 210 m. noi şanţuri, re- vătămint şi cultură a Sfatului 3—4 lecţii. şi s-au veselit. A m cin stit şi

cerinţele maselor. Nu se şiie ce a ur- toate casele 'din Coroeşti şi Vaidei. făcînd alte 3.400 m. Tot in raion a început să-şi eu, bu cu rîn du -m ă îm preu n ă cu
ei.
mat mai Urziţi, dar în ziua aceea de Ea consMuve un succes de seamă La extragerea, transportul şi desfăşoare activitatea cele 60
VASILE ALBU
primăvară tehnicianul trimis de raion pentru locuitorii din Coroeşti, şi un aşternerea celor aproape 2.000
u/u/sj
m.c. balast, au participat peste
şi-a spus cuvtntul. exemplu demn de urmat. Prntru în- Şi-au respectat hotârîrea
4.000 de cetăţeni,
— Aici va fi' microcentrala I făptuirea acestei lucrări au muncit cu
0 In această perioadă la Si­
„^ hărnicie comunistul 'Maţi Coman, de- meria s-au efectuat pentru dife­ Comuniştii din satul Beriu au le zile încă 32 familii cu 31,87
rite lucrări de interes obştesc hotărît într-o adunare generală ha. teren.
/¦§ m poposit zilele trecute la Co- putaţii Maria Btltean, Vasile Boro, un număr de aproape ÎO.QOO ore să sprijine şi mai mult dezvolta­
de muncă voluntară. Printre a- rea sectorului socialist al agri­ De asemenea, îndrumaţi de
roeşti. Sătenii, slobozi la vorbă, ne-ău 'tinerii Albescu Eugen, Emil BUleanu ceste lucrări mai importante sînt: culturii. Cu acest prilej ei s-au comunişti, întovărăşiţii din Be­
amenajarea din zgură a 4.000 angajat să desfăşoare o muncă riu au înţeles sarcinile ce le re­
povestit multe întimplări din ultimii şi mulţi alţii. Cînd întrebi însă des- m.p. trotuare, văruirea a 500.000 politică mai intensă pentru a vin pentru constituirea fondului
m.p. garduri şi faţade, plantarea mări suprafaţa de teren a înto­ central de produse agricole al
ani. Pre cei mai harnici, răspunsul nu cu- a 500 arbori ornamentali şi al­ vărăşirii „Spre socialism“ din statului. Ga urmare, ei au hotă­
tele. localitate, cu încă 20 ha. Anga­ rît să contracteze din recolta a-
— Aii văzut uzina noastră — zise prinde nume: e simplu, jamentul a fost- îndeplinit îna­ nului 1959 cantitatea de 10.900
Numărul participanţilor la a- inte de termen. In întovărăşirea kg. grîu şi 7.300 kg. porumb.
comunistul Victor Albescu. — Comuniştii şi sătenii aii făcut-o. din Beriu s-au înscris în ultime­
GHEORGHE VOJU
— Nu1 Ei au urmat îndemnul partidului.
corespondent
— Atunci haideţi să vedeţi ce arh Cinste lor!

lucrat / *• OLTEANU

ceste acţiuni trece de 3.000.

cercuri de cultură generală la

N-a fost totdeauna asa.. cultural, nîcî şcoală, drumurile care participă peste 1.200 cetă­ Intovăraşifit au ales
erau deteriorate etc. noul comite! de conducere
ţeni. i
jg a cîţiva kilometri de Sîme- cu comuniştii, ţăranii muncitori E drept că au fost puţini la In frunte cu deputaţii lor, ce­ Zilele trecute membrii întovă­ noscut unele realizări frumoa­
iL ria, se întinde alături de din Sîntandrei au înfiinţat a- început. Aşa sînt oamenii. Se tăţenii de aci s-au apucat de Creşte numărul răşirii „Viaţă nouă“ din satul se. Pianul de muncă, apro­
Valea Gsrnei şi dealul Gărpini- tunci un comitet dc cetăţeni al mai gîndesc, mai compară, mai gospodărirea satului. Cu 5 ani cititorilor Bucium, comuna Orăştioara de bat de adunarea generală, pre­
şului, comuna Sîntandrei. Mai cărui prim obiectiv a fost elec­ discută şi numai după aceea iau Sus, raionul Orăştie, s-au adu­ vede o serie de măsuri în legă­
spre Hunedoara, între drumul trificarea comunei. In scurt timp, o hotărîre. în urmă prin contribuţie volun­ îndrumate fiind de biblioteca nat pentru a discuta activitatea tură cu crearea şi dezvoltarea
Gristurului şi cel al Gălanului, prin contribuţie voluntară şi cu tară şi munca voluntară a ţăra­ raională din Orăştie, bibliotecile depusă de la înfiinţarea întovă­ fondului de bază, îngrăşăminte,
pe malul aceleiaşi Cerne se află concursul statului, Sîntandreiul Şi sîntandreienii s-au gîndit săteşti, ale colţurilor roşii, că­ răşirii şi pînă la sfîrşitul anu­ producţie e!tc.
o localitate mai mică, dar tot a fost complect electrificat. S-au intr-adevăr, au comparat, au nilor, la' Bîrcea Mare s-a dat în minelor culturale şi bibliotecile
atît de înfloritoare — Bîrcea pus apoi gratuit la dispoziţia co­ discutat şi, cînd au văzut zecile caselor de citit, atrag pe zi ce lui, prelucrarea planului de La siirşit s-a ales comitetul de
Mare. munei aparatele necesare staţiei de case ce se ridicau în curţile folosinţă un cămin cultural. Apoi trece tot mai mulţi cititori. In
de radioficare. In fiecare casă colectiviştilor, au hotărît. Toţi s-au apucat de şcoală. Tot prin afară de cititorii bibliotecii ra­ muncă pe anul 1959 şi alege­ conducere. Preşedinte al întovă­
împreună, aceste două sate s-au instalat difuzoare. Viaţa s-au înscris în colectivă. întreg muncă voluntară şi contribuţie ionale, în raion există 11.509 ci­
formează comuna Sîntandrei. E sătenilor a devenit de acum mai satul Sîntandrei este astăzi co­ voluntară şcoala elementară de titori, care au împrumutat 13.362 rea noului comitet de conducere. răşirii a fost reales tov. Şofron
o comună tipică zonelor subcar­ frumoasă. In cîţiva ani numai, lectivizat iar numărul curţilor volume. Faţă de anul trecut, nu­
patice. Un neiniţiat însă, poate se realizase cit niciodată pînă în care s-au ridicat în ultimul 4 ani este aproape gata. Valoa­ mărul cititorilor a crescut cu înfiinţată în august 1958, în­ Băroi, iar ca secretar tov. Ion
uşor să se creadă intrat într-un atunci. Ba, fapt de necrezut în timp case noi trece de 80. Case rea lucrării este de peste 100.000 1.568.
orăşel care de abia a dezbrăcat alte timpuri, echipa artistică a mari, frumoase. Fiecare a con­ lei. tovărăşirea „Viaţă nouă“ a cu- Inăsescu.
mantia schelelor de construcţie. satului primeşte ca premiu în struit cu puterile lui, din cîşti-
Ori unde te uiţi, în orice parte, urma unui concurs regional, un gul realizat în colectivă. Poţi să Şi la Bîrcea Măre ca şi la -¦':T .........
vezi case noi, zeci de case noi cinematograf sătesc. nu te bucuri ?. Şi toţi sîntandre­
frumoase, încăpătoare şi trainice ienii se bucură. Se bucură şi fac Sîntandrei a existat o preocupa­ Cortil buci umanilor la concurs
Pe străzile largi, bine îngrijite, Ţăranii muncitori de aici s-au planuri noi de viitor pentru con­ re susţinută din partea comu­
vezi oameni veseli, bine îm­ convins că întreprinderile din solidarea colectivei, pentru mă­ niştilor şi deputaţilor pentru a-
brăcaţi. In fiecare casă lumi­ ţară se consolidează pe zi ce rirea fondului de bază etc.
nează becul electric iar de peste trece tot mai mult şi că acestea tragerea cetăţenilor pe drumul Intr-una din zilele trecute ţă­ La faza intercomunală din O- spectatorii prin interpretarea di­
tot, chiar şi din casele vechi încă corespund întru totul intereselor Printre altele în anul care ranii muncitori din satul Bu­ răştioara de Sus s-au mai pre­ feritelor cîntece.
nereconstruite, răzbate glasul lor. ; .?.f m vine la Sîntandrei se.vă construi transformării socialiste a agri­ cium, raionul Orăştie, s-au scu­ zentat formaţiile artistice din
crainicului de la staţia de raclio- prin contribuţie voluntară, mun­ lat mai de dimineaţă ca de obi­ Ludeşfi, Costeşti, şi bineînţeles Munca tinerilor din Bucium
ficare. La îndemnul comuniştilor,. în că voluntară şi fonduri de stat culturii. De un real sprijin le-a cei. In viaţa satului s-a petrecut gazdele. a fost răsplătită nu numai de
urmă cu 6 ani, 21 de familii cu un cămin cultural în valoare de un eveniment deosebit: corul aplauzele spectatorilor. Juriul a
Totul te îndreptăţeşte să te 80 de hectare s-au unit înir-o peste 400.000 lei. Fundaţia a fost şi secţia din comună a gos­ format din 20 de persoane se Sătenii din Bucium sînt cu­ fost de acord, pe bună dreptate,
crezi într-un orăşel, dacă mergi gospodărie agricolă colectivă. fost deja săpată şi turnată. In prezenta Ia faza intercomunală noscuţi ca oameni harnici şi pri­ ca formaţia corală din Bucium
azi în Sîntandrei. Dar n a fost curînd construcţia va începe să podăriei agricole de stat Călan. din cadrul celui de-al V-Iea cepuţi în lucrarea pămîntului. să se califice pentru faza raio­
mereu aşa'. Au numit-o „Viaţă nouă“ pen­ se înalţe. concurş al formaţiilor artistice Eî au vrut însă să arate că se nală. A fost singurul cor din a-
tru că nouă eră şi viaţă ţărani­ Pe cele 250 hectare ale G.A.S., de amatori. Pentru sătenii din preocupă şi de activitatea cul­ cel concurs care s-a calificat pe
? lor din Sîntandrei. Lingă 'gos­ ir Bucium era un fapt deosebit, turală. Aceasta au demonstrat-o mai departe. Bucuria coriştilor
podărie s-a înfiinţat şi o întovă­ ţăranii au făcut dese schimburi mai ales că, participau pentru chiar pe scena din Orăştioara şi a tuturor sătenilor nu cunoş­
C ea de a doua tinereţe a sa­ răşire agricolă cu 26 de familii La Bîrcea Mare evenimentele prima oară Ia un asemenea con­ unde, au fost aplaudaţi înde­ tea margini. Către seară, cînd
tului sau actul de naştere şi 120 de hectare. s-au perindat aproape Î-- de experienţă convingîndu-se de curs. Oamenii însă îi cunoş­ lung de către cetăţeni. totul luase sîîrşit, s-au întors a-
dentic. Satul n’-a' avut cămin teau pe cei care formaseră corul casă, în bloc, discutînd cu lux
a „orăşelului“ a început cu 11 avantajele muncii în comun. şi aveau încredere în forţele lor. Dirijorul corului, tînărul învă­ de amănunte despre succesul în­
ani în Urmă, în ’47. In frunte Şi nechemaţi de nimeni, sătenii ţător Nicolae Inăşescu, nu s-a registrat. iar cei puţini, care
Primele rezultate au început s-au îmbrăcat în straie de săr­ intimidat în faţa numărului mare n-au putut să se deplaseze din
bătoare şi au însoţit, pe jos, pînă de spectatori. Sigur pe sine, în­ cauza noroiului şi drumului
să apară în ’54 cînd a luat fiin­ la Orăştioara de Sus componen­ crezător în oamenii pe care-i lung, au aflat vestea imediat des­
ţii corului. Nu se ştie dacă cei conducea, a interpretat cu mul­ pre succesul corului din Bucium.
ţă prima întovărăşire „Drumul care mergeau agale spre centrul tă siguranţă cîntecele „Nesîîrşi- S-au bucurat cu toţii. La faza
comunei erau siguri că se vor tă-i ţara mea iubită", „I-auzi va­ raională va participa şi corul
belşugului“, cu 34 de familii şi califica pentru îş.za raională. Ei lea cum răsună", „Dragi mi-s din Bucium. Iar pentru a ieşi
au ţinut totuşi să vină la Orăş­ mărginencele", „Nu-i bai". So­ bine, pregătirile nu încetează
45 de hectare. - <-¦ tioara, cît mai bine pregătiţi. ; liştii Nicolae Inăşescu, Maria nici un moment.
Onescu, Ana Boşorogan şi Va-
Acum, întreg satul este coope- si'Ie Adamescu au entuziasmat V, A.

rativizat. 'Oamenii din satul Bîr-

ceă Mare nu s-au oprit însă aici.

Au cerut ca în satul lor să ia

fiinţă o gospodărie colectivă. Şi

în curînd la Bîrcea Mare va fi

sărbătoare: inaugurarea gospo­

dăriei colective.- v;;'

GIÎ; STOICOVICI •