Page 107 - 1958-12

Wr t Dpnrm*. soW A U SM nrrrr _____ ____ Pafr: 3

tomţwvkito**)»t>irowiy?ww^irv,»w^’m»rw«o«^tvdj^AJ'-<-iic->'gai,ff,-aJpb'*^ -;-JaYZ-imxt!>Jv'iivi)!Sm!ami!ZiUyiM,iiiJlMU*llUMt»<ij‘*j!UMA**w.aou*ia!*e*aamwiimaat^CT.Ta’fcBzaeaaiXBlHai1l^ágiájfall(aBaiáBWÍ^MaBÉKaWBtWBaBMBtH8HIWHWEB8>i?nBBHWPBMBIIIg»81rwwwiw«1

S p r e noi s u c c e s e in anul viitor

* + * & $ + * + * * * + Q Q W rt*

Mai mult cărbune cocsificabil, Vom da patriei
productivitate înaltă
mai mult metal
şi preţ de cost redus
In vederea reali­ transformarea bateri­

Succesul obţinut — nul viitor, numai zării însemnatelor ADOLF DRUCKER ei a doua de semicocs,
creşteri de producţie directorul Uzinei „Victoria Ab-der-Halden, în

de minerii Văii VILIAM szu d er de la Lupeni vor preconizate de ex­ Călan carboflulid, termina­
punerea tovarăşului rea lucrărilor de
Jiului în anul director general al Combinatului trebui să plece

1958 — înde- carbonifer „ Valea Jiului" CU 80.000 tone Gh. Gheorghiu-Dej construcţie Ia noua

plinirea planului __ cărbune cocsifi- în şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. turnătorie de iingotiere, precum şi ter­

?mual ou 15 cabil maii mult din 26-28 noiembrie 1958, sub îndru­ minarea lucrărilor de reparaţie capi­

zile înainte de termen — ne fa­ decit în anul acesta. Multe tone marea comitetului de partid, conduce­ tală la vechea turnătorie, punerea în

ce să pornim încrezători în anul de cărbune cocsificabil vor ex­ rea administrativă a uzinei împreună funcţiune a benzii de turnat fontă, re-

viitor. Sarcinile sînt sporite * va trage şi minerii de la Vulcan. cu organizaţia sindicală şi organizaţia zidirea cauperului nr. 3 de la furna­

(tehui să dăm mai mult cărbune Ei s-au angajat să trimită slde- U.T.M. a analizat cifrele de control pe lul 1, şi altele.

cocsificabil, necesar industriei rurgjştilor, peste plan, cantita­ anul 1959 şi a făcut o seamă de Pentru asigurarea unor condiţii de

noastre siderurgice; productivi­ tea de 10.000 tone de cărbune propuneri în vederea îmbunătăţirii a- trai din ce în ce mai bune muncitori­

tatea muncii va trebui să creas­ cocsificabil. ccstora. Totodată, planurile de pro­ lor uzinei, e prevăzută începerea con­

că, iar la preţul de cost trebuie Şi, minerii se ţin de cuvînt. ducţie au fost analizate şi în secţiile strucţiei locuinţelor la noua aşezare La Combinatul side-1
rurgic din Hunedoara'
să obţinem economii însemnate. Nu se vor face de ruşine în faţa direct productive, dîndu-se prin aceas­ muncitorească, Călan. Sperăm ca sfîr- au intrat anul acesta i
în funcţiune cele trei
Minerii noştri sînt hotărîţi să siderurgiştilor. In anul 1959, dis­ ta tuturor muncitorilor posibilitatea de şîtul lui 1959 să ne găsească cu 60 Colectiviştii din Spini cuptoare de mare capa- j
citate din cadrul oţelăriei Martin |
obţină rezultate frumoase. De punem de un nucleu de cadre a contribui la discutarea sarcinilor de apartamente predate muncitorilor. noi. Prin aceasta, centrul siderurgic!

curînd, colectivul minei Anirnoa- stabile, lichidînd in acest fel lip­ respective. Paralel cu acestea, eforturile noastre Hunedoara a devenit principala]

sa a chemat, la întrecere toate surile anului trecut. Fiecare ex­ Colectivului uzinei îi revin în anul vor fi îndreptate spre întărirea disci­ © viaţă nouă producătoare de oţel din ţară.
1959 sarcini de mare răspundere pri­ plinei în muncă, a spiritului de răs­
colectivele exploatărilor miniere ploatare minieră dispune de per­ vind sporirea necontenită a producţiei pundere, spre stimularea iniţiativelor IN CLIŞEU: Vedere generală a<
de metal. Bunăoară, se prevede creş­ izvorîte din masa colectivului. interiorului halei cuptoarelor. In I
din Valea Jiului. Minerii de la sonalul necesar aşa că vor fi terea valorii producţiei globale şi mar­ P atru ani de-a rîndul, obţinuseră reuşii prin munca lor însufleţită să ri­
fă, faţă de 1958, cu 16,6 la sută, creş­ Dezbaterea sarcinilor de plan pe a- recolte bogate in întovărăşire. dice gospodăria colectivă La un nivel ^ prim plan cuptorul nr. 3.
Aninoasa s-au angajat să depă­ eliminate definitiv fluctuaţiile. terea producţiei de semicocs cu 73,7 nul 1959, modul în care au fost primi­ 'Ideea, a fost sugerată de întovărăşi­ înalt, să ridice şi valoarea unei zi'c.
la sută, a producţiei de piese turnate te aceste sarcini, realizările din anul tă loan Popa, Igna Joan, Petre P. muncă la peste 45 lei.
şească planul anual, să măreas­ Iată de ce credem că rezultatele din fontă cu 58,6 la sută. Concomi­ 1958, dovedesc că stă în putinţa noa­ Ripoşdn, Viorel Ripoşan, loan Sîrbu şi
tent cu aceste creşteri, faţă de 1958, stră să muncim mai bine. Obiectivele încă cîţiva: De unde realizează
că productivitatea muncii la obţinute in anul viitor vor între­ în 1959 productivitatea muncii va de plan pe 1959. nu sînt uşor de reali­ spmenii bani?
spori cu 12 la sută, iar la preţul de zat. Organizarea muncii însă, investi­ — Să facem colectivă şi la noi, la
1,130 tone pe post şi să reducă ce cu mult pe cele din anul a- cost vom realiza economii în valoare ţiile ce le vom face, precum şi hotărî- Spini/ ¦ C uriozitatea mă îndemnă să intru
de aproximativ 5.000.000 lei. rea de a învinge, stau garanţie suc­ în vorbă ou preşedintele gospodă­
preţul de cost cu 1 leu pe tonă. cesta. De asemenea, toate ex­ ceselor noastre de viitor. Construcţia Zis şi făcut. Peste 50 de îrdovără- riei :
Pentru atingerea acestor însemnate socialismului are nevoie de tot mai şiţi şi-au înaintat cereri, şi-n 1956, în­
Chemarea a fost primită ou bucu- ploatările au condiţiile necesare mult metal. Conştient de acest lucru, tr-o zi de mai, s-a inaugurat la Spini — Tovarăşe Candroi, dar toate con­
obiective de plan avem prevăzută efec­ colectivul Uzinei „Victoria" e hotărît gospodăria colectivă „Griviţa roşie“. strucţiile, animalele, din ce fonduri
rie de toate colectivele minelor. pentru îndeplinirea planului a- să facă cu cinsle faţă sarcinilor. Şi va le-aţi cumpărat 7 Om munca brigăzilor
tuarea a o serie de investiţii cum ar Multe greutăţi au întimpinat colecti­
"La rîndul lor acestea şi-au luat nuail la toţi indicii. Există deci viştii... N-aveau construcţii, nici pentru — Ne-o afulai statul, tovarăşe — de tineret din oraşul
sediu, nici pentru adăpostirea animale­ îmi spune ferm preşedintele.
angajamente asemănătoare. posibilităţi ca toate exploatările lor, rdci pentru depozitarea cerealelor\ Sebeş
Aflu că ti s-au acordat împrumuturi
Recenta plenară a C. C. al bazinului nostru să fie fruntaşe. Acum, au un sediu spaţios, şi-au pe termen lung. îndrumaţi 'de Somitetul orăşe­
construit în acest an o magqzie pentru nesc U.T.M., tinerii din între­
P.M.R. trasează ca sarcină siide- Muncitorii, inginerii şi tehni­ cereale, un pătai, grajd modem, cocină — Cum şi cînd le restituiţi, din ce? prinderile oraşului Sebeş an fost
pentru porci şi saivan pentru oi. Şi-au — insist eu. organizaţi în brigăzi de produc­
rurgiştilor să sporească produc­ cienii bazinului nostru carboni­ cumpărat şi animale: 155 de oi, 7 vaci ţie în vederea ridicării producti­
şi î l purcei, de care îngrijesc ca de — Ei tovarăşe, dacă eşti aşa cu­ vităţii muncii.
ţia de fontă şi oţel. Minerii Văii fer. sînt hotărîţi să depună noi lumina ochilor. Producţia de lină şi rios, află că bani avem şi vom avea
lapte obţinută în acest an, ca şi cele mereu. Uite, am îngrăşat şi am vîndiit In prezent cele 45 de brigăzi
Jiului îşi dau seairrîa că şi ei tre­ eforturi, să muncească cu toată 5 capete tineret bovin, le-a întregit statului 3 perechi de boi pe care în de tineret existente in toaite în­
bucuria. prealabil i-am contractat. Pe ei am treprinderile din oraş, funcţio­
buie să-şi aducă aportul la reali­ forţa lor pentru a realiza obiec­ fi, spre exemplu refacerea furnalului 1, face. luat 42.900 lei. Mai avem contractat nează pe zone de deservire, pe
Cu tocite necazurile atiulai — secetă, un reproducător care cîntăreşte peste schimburi şi faze de lucru, după
zarea măreţelor sarcini. E nevoie tivele trasate de Congresul al ploi torenţiale — colectiviştii au obţi­ 1.200 kg. Ii vom livra Ia sfîrşillil lunii specificul locului de' muncă. La
nut recolte bune. Ei au recoltat în me­ ăsteia. De la oi am obţinut cca.
d e ' mult cărbune cocsificabil şi IHea al partidului în ceea ce pri­ U n an cu şi die, 1.350 kg. gria şi 4.500 kg. po­ 466,550 kg. liriă. Am contractat-o şi am fel, în fiecare întreprindere şi
rumb ştiuleţi la hectar. Cartofi au livrat-o statului. De la fiecare oaie am chiar pe secţii există colţul bri­
de bună calitate. Aici, un cuvînt veşte creşterea productivităţii reaUzat cca. 35.000 kg. de pe fiecare obţinut 5 kg. .briază pe care am vtn- găzilor unde se afişează progra­
hectar. dtil-o stalului. Iată dinlr.o dată 25.000 mele de lucru, precum şi grafi­
greu de spus il au minele din rhuncii pe bazin şi reducerea lei. Sume însemnaie am obţinut şi din cele de urmărire a realizărilor
Toţi colectiviştii ştiu că peste 20 recolta de porumb, şi grîu. Am avut obţinute.
partea vestică a bazinului. In a- preţului de cost. rezultate hectare cultivate cu grîu au fost dis­ contractate cu întreprinderea „Recolta",
truse de revărsările pîriului Lăturoi, 3.000 kg. grîu şi 3.000 kg. porumb
Importante măsuri Revoluţia culturală EUGEN GHIŞ01U mentale, 78 brigăzi altfel s-ar fi obţinut o producţie medie
de peste 1.600 kg. grîu la hectar. pe care le-am livrat în întregime. Re­
pentru îndeplinirea planului pe 1959 din ţara noastră, vicepreşedinte al Sfatului popular artistice de agita- cent, într-o adunare generată, colecti­
Tare s-au necăjit colectiviştii almei. viştii au .cerut să contractăm acum
desfăşurată sub con- regional. ţie şi aproape 1.000 Au apelat Ia partid. ’Acum, albia Lătu- mai multe produse decit în anul tre­
roiului s-a adincit.- S-a înlăturat peri­ cut. 'Astfel, am contractat 10.000 kg.
ducerea partidului, ^; solişti vocali, dan- colul inundaţiilor. grîu, 9.000 kg porumb şi 500 kg.
floarea-soarelui.
Cifrele de plan timp cu utilajele constituie un eveniment crucial în via- satori şi instrumentişti. Şi, încet dar sigur, G.A.C. Spini s-a
dezvoltat multilateral. In anul acesta Nici cu cele peste 20 hectare inun­
pe anul viitor pun SABIN BOTICI necesare exploatării ţa poporului romîn şi are valoare de La opera de culturalizare a maselor şi-a dublat foiidul de bază şi numără date — urmă preşedintele — n-am
simbol pentru propăşirea oamenilor 72 familii cu peste 200 hectare de te­ rămas tocmai în pagubă, căci ne-am a-
în faţa colectivului directorul Trustului minier respective, pentru muncii în lupta lor nestăvilită spre au contribuit în mod substanţial, pe ren. sigurat culturile la A.D.A.S. şi am fost.
lumină şi progres. despăgubiţi cu 31.000 lei.
Trustului minier De­ Deva îndeplinirea la timp lîngă căminele culturale, cluburile, şi
va sarcini deosebi- v _ a planului. S-au împlinit în aceste zile 11 ani rAm livrat statului şi 3.700 kg. tu­
te. Aceste cifre de de la proclamarea R.P.R. şi faţa pa­ coifurile roşii din întreprinderi, cele tun, recoltat de pe cele 4,7 hectare
triei noastre s-a schimbat radical. La cultivate cu tutun. Am luat şi de aici
tot pasul te întîmpină noul, umplînd două muzee regionale din Deva şi vreo 45.000 lei. Anul acesta vom cul­ La fabrica de ciorapi şi trico­
peisajul patriarhal al ţării cu uzine tiva 5 hectare cu tutun. 'Avantajele taje „Sebeşul“ au luat fiinţă 28
plan au fost deja defalcate şi discutate De asemenea, pentru asigurarea creş­ noi şl fabrici, magistrale, termo Alba lulia, muzeele raionale din Sebeş vedem că-s mari. Noi, colectiviştii, ci­ brigăzi de tineret care muncesc
şi hidrocentrale. Mase mari de tind expunerea tovarăşului Gh. Gheor­ cu mult elan pentru îndeplinirea
începînd cu conducerea trustului şi ter- terii producţiei la minereuri neferoase şi Orăştie, teatrul de stat din Petro­ ghiu-Dej la recenta plenară a C.C. al şi depăşirea sarcinilor de plan.
P.M.R., am hotărît să cultivăm în 1959 In tot cursul anului, brigada
minînd cu cel mai îndepărtat loc de se preconizează schimbarea metodei de şani, teatrul de estradă din Deva,, cele condusă de iov. Maria Popa de
şi 5 hectare cu sfeclă de zahăr. la secţia circulare a fost frunta­
muncă. Prelucrarea a avut ca efect exploatare la mina Deva, schimbare ce două teatre de păpuşi din Alba lulia şă. Trimestrial, această brigadă
In felul acesta vom• putea să ne şi-a realizat, în medie, planul in
luarea unor angajamente a căror în­ va duce l i o simţitoare sporire a pro­ şi Petroşani, cinematografele şi biblio­ proporţie de 220 la sută.
restituim curînd împrumuturile.
deplinire, va duce cu siguranţă la de­ ductivităţii. tecile. r 1 ( • <• -Ar ‘V

păşirea planului de producţie pe anul Odată cu creşterea producţiei este ţărani muncitori au intrat în gospo­ Formele variate de activitate cultura­ In ultimul timp la fabrica
dăriile agricole colective şi întovără­ lă s-au bucurat şi în anul care a trecut „Sebeşul“ s-au angajat 200 de
viitor. Astfel, angajamentele prevăd necesară şi mărirea capacităţii instala­ şiri agricole, conştiente fiind de re­ de un larg sprijin material şi o per­ tinere, care, după ce s-au califi­
zultatele şi veniturile mari pfe care a- manentă îndrumare din partea organe­ cat, au intrat in brigăzile de ti­
sporirea producţiei la minereuri nefe­ ţiilor de preparaţie. Pentru aceasta cestea le aduc în casele ţăranilor mun­ lor de partid şi de sfat, ilustrînd po­ neret. Ca un rezultat al acestui
citori. litica justă a partidului şi guvernului, fapt s-a ajuns ca o tînără, care
roase în medie cu 2 la sută. Este vom mări timpul efeotiv de funcţio­ menită să jaloneze liniile de perspecti­ la început producea 7 duzini de
Au crescut în aceşti ani cerinţele vă ale acestei măreţe activităţi de fă­ oioralpi, să producă în prezent
demnă de remarcat cerereaminerilor nare ă instalaţiilor de preparare, prin culturale ale oamenilor muncii, inte­ urire a omului nou, constructor ăl so­ 10— 14 duzini şi să lucreze la
resul şi preocupările acestora faţă de cialismului în patria noastră. 2—3 maşini. Astfel, s-a ajuns ca
de la exploatarea minieră Ţebea care, reducerea opririlor pentru reparaţii tot ce e nou şi avansat. Bucuria de zona de deservire a ajutorilor de
a trăi într-o ţară liberă şi mereu pros­ Noul an în care intrăm trebuie să maiştri să se extindă de la 20
cunoscând posibilităţile de care dis­ (prlntr-d mai bună întreţinere a utila­ peră, o cîntă azi muncitorii şi ţăranii fie pentru toţi activiştii de pe tărîmul la 30—40 de maşini.
muncitori, ridicînd imn de slavă şi cre­ muncii culturale un an cu şi mai bo­
pune mina, au cerut ca planul de pro­ jelor). Această măsură, precum şi al­ dinţă nestrămutată partidului călăuzi­ gate rezultate, pe care să Ie punem,
tor şi îndrumător. Aproape 12.000 de în primul rînd, în sprijinul transfor­
ducţie să fie sporit cu încă 10.000 tone tele preconizate ă se lua, vor duce con­ mării socialiste a agriculturii.
artişti amatori din oraşele şi satele
cărbune. Şi colectivul minei Deva a comitent şi la reducerea preţului de regiunii noastre îşi fac cunoscută bu­ In anul 1959, instituţiile şi unităţile
curia de viaţă şi talentul lor, inspirîn- cultural-artistice din regiunea noastră
cerut suplimentarea planului anual. cost. dti-sp din tezaurul artei populare şi re­ vor obţine succese mai frumoase şi Afunci cînd se mimărc
alitatea vieţii noi. Prezenţa lor a fost
Conducerea Trustului a luat măsuri Tot în vederea reducerii preţului de permanentă în anul care a trecut şi pe mai rodnice, făcînd în aşa fel ca lu­ bobocii
pentru oa cifrele de plan şi angajamen­ cost, ne-am propus pentru anul 1959 scenele celor aproape 500 de cămine • e •• ‘
tele colectivelor de mineri să poată fi utilizarea Ia mina Ţebea a bolţarilor mina culturii noi, socialiste, să ardă
Îndeplinite. In acest scop, un grup de de beton armat, care sînt mult mai ief­ S jîrşît de ’decembrie, neexplicat
tini decit bolţarii de andezit. prin nimic de către iwiură.

ingineri din partea trustului, a început Colectivele noastre de muncitori au Decembrie se face totuşi simţit co­

lectiviştilor prin ceva deosebiţ i, „se

să facă deplasări la fiecare exploatare ferma convingere că în anul viitor vor numără bobocii“.

miniera pentru a studia posibilităţile de obţine noi şi importante succese, con­ In straie sărbătoreşti, ei umplu
realizare a cifrelor de plan şi necesită­ tribuind în acest fel la traducerea în
ţile exploatărilor, Pe baza unor note viaţă a sarcinilor ce reies din docu­ curtea spaţioasă a gospodăriei. Au adus Cele 6 brigăzi de tineret de
de serviciu întocmite la faţa locului, se mentele Congresului al U-lea a! parti­
iau măsuri pentru aprovizionarea la dului şi ale plenarei C.C. al P.M.R. căruţele, saci, vase, lăzi. Dojnneşle la U.I.L. Sebeş au contribuit din
din 26—28 noiembrie a. c.
culturale, prin cele 144 echipe de cor, şi mai puternic în slujba celor ce voia bună. . . . ,' plin la realizarea , planului a-

370 echipe de dans, 71 formaţii instru- muncesc. Prin zumzetul d’ e voci, se aude gla­ nuat al unităţii, i
sul brigadierului
Muncind cu simţ de răspun­

3000cooooocxx>oooocxxxxxxxxx>a>oooooo x3<xx>o<xxxoo^x>ooooG coc«cs5ç>occo xx3or/occ z ^’ x o o o o o o c v q o q (X í o o q o o o o k — Să vină. altul... dere şi organizindu-şi bine mun­
Un om potrivit de statură, se cano­
Bgpicultiipa regiunii noastre m i r a i s a Mioritoare Aici locuiesc colectiviştii ca, cele 6 brigăzi au reuşit să

/neşte să urce nişte saci în virful ca­ .ntreg satul Spini s-a transformat facă economii in valoare de
radical, mai ales în ultimii doi
rului încărcat. * ' '>' 217.000 lei.

GH. RĂDĂCINĂ

Directivele celui de-al II-lea Congres — Răpi buiiătdle de car, Petrei ani. Clădiri noi, impunătoare, au răsă­ corespondent
al P.M.R. prevăd creşterea şi conso­
lidarea sectorului socialist-cooperatist cumpărării de ani­ în anul 1959 să a- ha. faţă de cca. 2.000 ha. îmbunătăţite îl ¦face atent, 'Anghduş Cândroi, preşe­ rit peste ¦tot î sînt ale 'colectiviştilor.
din agricultură astfel ca în anul 1960 în anui 1958.
acest sector să fie preponderent atît male şi mai ales Ing. 10AN LASCU ducem din alte regi- dintele colectivei. Nu-i de glumit..; Printre cei care; şi-au clădit case noi -Ö -
ca suprafaţă cît şi ca producţie-marfă. pentru construcţii. vicepreşedinte al Sfatului il,ar uni sub 20 la sulă Un accent deosebit se va pune în sînt şi colectiviştii Petre Mertu şi Vio­
anul viitor pe creşterea numărului de Şi-ntr-aăevăr, iui-'i de şagă cu ătitea Concurs de tir
Avînd ia baza întregii lor activităţi Pentru obţinerea regional din necesarul de animale, mai ales al vacilor pentru bucate. Colectivistul Petre P. Ripoşan rel Sîrbu. 'Achlm 'Ripoşan, Iustin Pop,
preţioasele indicaţii şi sarcini trasate unei producţii spo­ producţie-marfă faţă lapte şi al oilor şi pe îmbunătăţirea a efectuat' cil familia, peste 500 zile-
de congres, organele de partid şi de de 35-40 la sulă raselor de animale. Prin măsurile de niuncă în gospodărie. Pentru aceasta, Dumitru Rusu, Teodor Cîmpeanu, loan In cinstea zilei de 30 Decem­
stat, ţărănimea muncitoare din regi­ îmbunătăţire a bazei furajere, producţia primeşte 1.800 kg. grîu, 8.400 kg. po.
unea noastră, au înregistrat succese rite de cereale, în anul 1959, peste 30 cît aduceam în fiecare an. de lapte de vacă va trebui să ajungă Roman şi mulţi alţii şi-au renovat şi brie, Comitetul organizatoric
de seamă pe linia transformării socia­ la 1.600 litri în sectorul individual iar
liste a agriculturii. la sută din suprafaţa planificată a se In scopul refacerii patrimoniului în G.A.C. la cel puţin 1.800 litri pe modernizat casele. ?. # . A.V.S.A.P. Sebeş, a organizat un
cap de vacă furajată.
Sectorul cooperatist al agriculturii cultiva cu porumb va fi însămînţată pomi-vilicol din cuprinsul regiunii şi nimb ştiuleţi, 900 kg. cartofi, fără. să — Să se vadă:că aici locuiesc colec­ concurs de tir.. La concurs.au
din regiunea noastră numără astăzi Prin dezvoltarea ramurilor de pro­
746 unităţi socialiste în care au intrat cu porumb hibrid. pentru a asigura creşierea consumului ducţie în G.A.C.-, veniturile în bani mai socotim tuieß, furajele şi multe tiviştii — exclamă ei :cu mîndrie. participat un număr de 12 echi­
57.078 familii cu 105.708 ha. teren ale acestor unităţi vor trebui să crească altele.
ceea ce reprezintă 31,91 la sută din Paralel cu sporirea producţiei de c!e fructe; încîtînanul 1965 acesta să la 100 ha. cu cel puţin 25 la sută faţă ' . .' . .1 Şi, pe bună dreptate. pe, reprezentante ale oiganizaţi- ;
întreaga suprafaţă cooperatlvîzabilă. cereale se vor extinde suprafeţele cul­ ajungă la 75 kilograme pe cap de lo­ de cele realizate în anul 1958. Fondul
tivate cu sfeclă de zahăr. In anul ce cuitor, prin pepinierele pomicole ra­ de bază va trebui să crească şi ei cu — Mai liiaşl.ş i , bdni,,Petrp ? îl în­ In sătul. lor, majoritatea colectivişti­ ilor A.V.S.A.P. din raion. Echi­
Pentru anul 1959 sînt prevăzute a urmează, această plantă va fi cultivată ionale de la Orăştie şi Haţeg se vor cel puţin 12 la sută, socotit la supra­ trebă înlr-o.'doară colectivistul Ar.on lor şi-au mai cumpărat mobile idxoa'se,
se lua unele măsuri menite să asigure pe 1.900 ha. faţă de 638 ha. cît a livra, în primăvară, 75.000 bucăţi pomi faţa existentă Ia 31 decembrie 1958. Susan. şi aparate de radio. Printre aceştia se pele au fost formate din doi :bă-
înfăptuirea cu succes a directivelor existat în anul 1958. Suprafaţa cul­ iar în toamna anului viitor alţi 180.000.
congresului. Aşa de pildă, parcul de tivată cu floarea-soarelul în cultură Cu acest material săditor se vor plan­ In ce priveşte gospodăriile agricole ieţi şi o fată. . - f ; ...
maşini al S.M.T.-urilor noastre va fi pură va ajunge în anul 1959 la 1.400 ta aproximativ 250 ha. şi se vor face de stat, acestea vor primi noi terenuri
complectat cu încă 25 de tractoare ha. Prin amplasarea acestor culturi pe cca. 100.000 complectări de goluri în şi îşi vor îndrepta activitatea spre un — ’AM luai, ¦vrdo dMă mii şi ceva numără •rAron Susan, Ripoşan P. . Pe­ Proba de tir a constat in
U.T.O.S. şi 6 rutiere. Acest lucru va cele mai indicate terenuri şi prin apli­ livezile existente şi în grădinile fami­ profil zootehnic, viticol şi pomicol.
contribui la creşterea capacităţii de carea cu stricteţe a 'măsurilor agroteh­ liale. In pepinierele viticole din cadrul peste patru sule. Ddr tu ? tre, Petra Ghiriea, loan Pîrod şi alţi 3+10 focuri, cu lcat. nerezemat,
lucru a S.M.T.-urilor, care va ajunge nice, regiunea noastră va aduce' o con­ unităţilor cooperatiste au fost altoite îmbunătăţind întreaga muncă politi­
la 60.320 ha. arături normale anual. tribuţie însemnată Ia realizarea sarci­ 2.200.000 viţe din care au rezultat peste că pentru atragerea de cît mai multe —< Luai şi ¦ea pe lîngă 1.050 kg. vreo 30 colectivişti. i de la 50 m. , '
nilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. 900.000 viţe înrădăcinate, bune de familii pe făgaşul agriculturii socia­
Unităţile cooperatiste vor primi în din 26-28 noiembrie 1958. ~ plantat. Din acestea, peste 300.000 liste, dezvoltînd cu prioritate ramurile grîu, 4.900 kg. porumb şi 525 kg. car­ Cele mai bune rezultate au '
vor fi plantate în unităţile socialist-co- de producţie aducăioare de mari veni­ fost obţinute de Eugen Gherman,
anul viitor din partea statului credite Pentru asigurarea unei aprovizionări operatisle. In anul 1959 vor fi altoite turi, traducînd în fapt măsurile ce se tofi, 1.575 de lei. Lă dslţţâ se mai a-' » r cgiira nopţii se aşterne tot mai de la fabrica „ l Mai“ Petreşti,
abundente a oamenilor muncii cu legume 2.500.000 viţe în vederea plantjţiuniior preconizează a se lua în noul an, a- danga şi produsele Male înainte ca I V deasă peste întinderi. Perechi sau loan Iordah, de la Şcoala •me­
în valoare de 3.000.000 lei în scopul şi zarzavaturi, se va pune un accent din anul 1960. gricultura regiunii noastre va deveni, die Sebeş, Maria Răşinaru, de
mai mare pe extinderea suprafeţelor fără îndoială, mai înflo'riloaré. avans. Ştii tu l coceni, fin, trifoi, ţiii- grupări; "ies 'spltienii la plimbare, pe la sfatul .popular raional, Elena
Sînt prevăzute a se realiza în anul Cianu, de la fabrica „1 Mai“
cultivate cu legume timpurii, pe extin­ 1959 desecări, îndiguiri, şi alte lucrări că, zarzavaturi,.-. fArn avut' 'dotşr '350 şoseaua, asfaltată, la lumina zecilor 'de Petreşti. Pe echipe, primul' loc
de îmbunătăţiri funciare care afectea­ a revenit organizaţiei A.V.S.A.P.
derea suprafeţelor irigate şi a culturi­ zTle-miincăl ' ' J ' becurt.. Sunete, ritmice străbat pună hăt, de la fabrica ,-„1 .Mai“ Petreşti.

Şi ca ei mai sînt, "sirii inülti. 'Achiih departe. Citită' 1 -„difuzorul ¦cel mare";

Ripoşan are 420 zile-mitncă, .’Adam Rulează film'astă-seară.

Muhteanu 348 zile-jniincă, Colcer Si- — Unde? — întreb nedumerit, an Concurenţilor clasaţi pe primele

midii 337, zile-mitiică..; trecător: ' hv!'' r . ¦• 4 locuri li s-au decernai premii

¦.¦..Bucuria belşUgălui . 'se întrezăreşte, ’In "scila festivă d ’gospodăriei cp- şi diplome, iar echipei fruntaşe
pe feţele biciuite deyvînhiri şi arse, di, *.1L¦'!
o cupă. r s. i.UPŞE

lor duble de legume, în aşa fel îricît ză o suprafaţă agricolă de peste.7.300 băgata soarelui. Sini-veseli toţi că aii E. BERGHIAN corespondent

i