Page 109 - 1958-12
P. 109
Nf. 1254 'drumul s m iA m m m i x' w jy m m & m m w jm x n
! LUCRĂRILE SESIUNII
MARII ADUNĂRI
Discuiţi asupra proiectului bugetului de stat pe anul 1959
Raportul comisiei economice financiare prezentat de deputatul
Constantin Scarlat
(regiunea Bacău)
In urma analizei proiectului conomiei naţionale şi al îmbu gului popor. In acest scop, ra dezvoltarea industriei locale şi Muncitorii uzinei Baltica din Leningrad (U.R.S.S.) şi-au îndeplinit angajamentele luate
de buget pe anul 1959, a arătat nătăţirii condiţiilor de viaţă a portul cere ca Ministerul Finan unităţilor de deservire a popu în cinstea Congresului al XXI-Iea al P.C.U.S. lansînd la apă înainte de termen nava petroliferă
raportorul, Comisia economică celor ce muncesc. ţelor şi băncile să ia.măsuri pen laţiei, să folosească cit mai ra „Pekin" de 40.000 de tone. Tancul petrolifer „Pekin" va face curse între porturile Mării Negre
financiară a Marii Adunări Na tru întărirea controlului prin leu ţional fondurile importante de şi Orientul îndepărtai
ţionale consideră că bugetul pre Raportul a analizat apoi prin şi sprijinirea unităţilor econo care dispun pentru dezvoltarea
zentat de Consiliul de Miniştri cipalele prevederi ale bugetului. mice în reducerea preţului de economică şi sociâl-cuilturâlă a
asigură mijloacele financiare ne Subliniind importanţa acumulă cost al produselor şi mat buna regiunilor, atrăgînid oamenii
cesare îndeplinirii cu succes a rilor socialiste, raportul arată că folosire a mijloacelor circulante. muncii la realizarea lucrărilor de
planului economic de stat. cu ocazia elaborării planului şi interes obştesc.
a bugetului de stat pe 1959 au Comisia economică financia
Bugetul este elaborat în lu fost identificate numeroase re ră subliniază posibilităţile mari Comisia economică financiară
mina indicaţiilor Plenarei C.C. zerve în toate ramurile econo care există pentru reducerea
al P.M.R. din 26-28 noiembrie miei naţionale. Totodată rapor cheltuielilor de circulaţie în co a propus Mărit Adunări Naţio
1958, care orientează eforturile tul arată că in economia naţio merţul socialist.
oamenilor muncii spre principa nală mai există importante re nale să aprobe bugetul de stat
lele sarcini ce se cer rezolvate, zerve care pot şi trebuie să fie Raportul cere sfaturilor popu
în scopul înfloririi continue a e- valorificate in interesul între lare să asigure lărgirea bazei de pe 1959 cit şi datele definitive
venituri a bugetelor locale prin
asupra execuţiei bugetului de
stat pe 1957.
IN CLIŞEU : Lansarea la apă a vasului petrolifer „Pekin".
Cuvîntul deputatului Nicolae Catană
(regiunea Hunedoara)
In regiunea Hunedoara, a ă- şi bateriS a treia de cocs. Pen materialului refractar, precum organele Ministerului de Finan MARI1
rătat printre altele vorbitorul, tru îmbunătăţirea indiciilor Cali
oamenii muncii aU adus o con tativi ai agregatelor, va trebui şi mecanizarea operaţiilor de în- ţe a dus la îmbunătăţirea si r i a ş s e a p r o p i e d in c e în c e ml
tribuţie de seamă la realizarea să se acorde mai multă impor m ult..."
prevederilor bugetare. Combina tanţă unor probleme tehnice ca cărcare-descărcare. tuaţiei economice a combinatu
tul siderurgic „Gh. Gheorghiu- pregătirea minereurilor şi insu- ...Ş i a cestea nu -s decît prim e
DejH, care şi-a îndeplinit pla flarea aerului cu umiditate con Referindu-se în continuare la lui şi a contribuit la elaborarea Isto ria m arin ei... O p o v e ste c a ţiile v rem ii i-au d e sc ris cu lux zile din ju rn alu l în d ră zn eţu l
nul anual de la 26 decembrie, stantă etc. Interesele economiei noile construcţii ridicate anul măsurilor practice în vederea eli pasion an tă, p resă ra tă din belşu g d e am ăn u n te fiecare detaliu , de ex p lo ra to r. T rei an i a d u ra t od
a eliberat şi vărsat la buget în naţionale cer cît mai multă chib acesta la Hunedoara, deputatul berării unor sume din fondul de cu ep iso a d e d ra m a tice, „tari". O seea lu i „F ram " în im părăţi
cursul trimestrului acesta, 14 zuinţă în folosirea mijloacelor Nicolae Gatană a criticat orga rulment. Ar fi de dorit ca şi alte la d ia m etru l elicei (p e ste 7 m e ză p ezilo r veşn ice. V asu l s-a h
milioane de lei din fondul de alocate din bugetul de stat dez nele de resort din Ministerul In organe centrale — Comitetul de p o v e s te care — d e la p rim e le fl- tors du pă ce stă p în ii săi atin s
rulment şi 27 de milioane lei voltării industriei. Este nevoie dustriei Grele, Departamentul de Stat al Planificării, Gomitetul 1le, d e la că lă to ria legen daru lu i tr i) şi pîn ă la p e rip e ţiile la n să seră 86° 14’ la titu d in e nordică.
din economiile realizate prin re ca numeroasele rezerve interne, arhitectură şi urbanism din de Muncă şi Salarii etc. să vină rii, m u lt prea p reten ţio a se p en
ducerea preţului de cost. Preo capabile să aducă economii şi Ministerul Construcţiilor şi în întreprinderi, să dea un aju U lysse spre Itaca stră m o şilo r tru p o s ib ilită ţile te h n ic ii d e a- Aurora
cuparea pentru reducerea costu să sporească acumulările, să îie IPROMET pentru slaba lor tor concret la îmbunătăţirea ac să i, ş i p în ă a zi, în ep o ca sp ă r tu n ci, iar n u m ele lui V in e H ali,
rilor şi a fondului de- rulment mai bine valorificate, ha Com preocupare în ieftinirea construc tivităţii acestora. com an dan tu l pach ebotu lu i, a d e P u ţin e v a s e d in Iu n ie ocuj.
va' continua în cursul anului binatul siderurgio Hunedoara', g ătoru lu i de g h ea ţă atom ic — v e n it m ai popu lar ca al unei în isto rie un loc a tît d e im po
1959 ou şi mai multă perseve de exemplu, reducerea cu numai ţiilor şi urmărirea şi respecta In anul viitor, în oraşul Hu v e d e te d e cin em a... ta n t ca celebru l „A urora", va s
renţă. cinci zecimi de procent a coefi face să p ă lea scă cele m ai pa l al căru i n u m e a d even it sin on i
cienţilor de rebut admis ar da' rea termenelor de dare în folo nedoara se vor da în folosinţă p ita n te rom an e d e aven tu ri. D ar g lo ria lui „ G rea t E a s
Combinatului siderurgic de la o economie de peste 5 milioane tern" s-a stin s m ai rep ed e ca o c u î n s u ş i c u v î n t u l „r e v o l u ţ i e ".
Hunedoara îi revin importante de lei 'anual. sinţă a obiectivelor prevăzute în peste 600 de apartamente, un V ă p rezen tă m , în cele ce ur stea căzătoare. P rofitu rile adu se
sarcini. El va produce în anul de el erau sub n ivelu l ch eltu ie P o v e ste a lu i e cu n oscu tă a
viitor 82 la sută din întreaga Vorbitorul a enunţat de ase plan. Vorbitorul 1 criticat de a- stadion de mare capacitate şl o m ează, citev a vapoare vestite — lilo r pe care le incum ba. N icio tă z i în to a tă lu m ea. V a s de râ
producţie de cocs a ţării, 70 la menea şi alte măsuri menite a d evă ra te celeb rită ţi a le m ării — d a tă n-au p u tu t fi o cu p a te cele boi d in m a rin a ţa ristă , el a tr
să îmbunătăţească activitatea semenea Ministerul Industriei sală de spectacole cu 1.800 de 5.000 d e locu ri p en tru p a sa g e ri. cut d e p a rte a revo lu ţiei. V oinu
sută din întreaga producţie de tehnico-economică a combinatu îm p reu n ă cu b io g ra fiile lor. D upă 12 vo ia ju ri la N ew York,
Grele pentru faptul că nu urmă locuri. ''¦* gigan tu l prea devrem e născut cu berete şi tricou ri v ă rg a te i
tontă şi aproape 60 la sută din lui, printre care reducerea con Santa Maria (v a se de sta tu ra lui se vo r fău ri
reşte îndeajuns livrările de uti Economia noastră garantează abia p este o ju m ă ta te d e vea c) căror im a g in e va u m ple, pes
producţia de oţel. Din planul şi sumurilor specifice prin îmbu laje fabricate în unele din uzi sursele de venituri capabile să L a 3 au g u st 1492, trei cara- a fo st fo lo sit pen tru în tin derea ani, co p ertele a su te d e că rţi i
nele sale, din care cauză terme asigure executarea' întocmai S ve le părăseau portu l span iol P a 'prim ului ca b lu su b m a rin d in tre ch in ate d ra m a ticelo r even im en
bugetul de stat pe anul 1959 sînt nătăţirea tehnologiei de fabrica nele contractuale nu sînt res prevederilor bugetului de stat pe loş : „S an ta M aria“, „P in ta “ şi A m erica şi E uropa. A fo st pen a le lu i O cto m b rie P o şu ) i-au a
pectate. „N ina". P leca u , sub co m a n d a lui tru u ltim a oară cîn d s-a m ai v îrlit p e ste bord pe ofiţerii ţ
alocate construcţiei Hunedoarei ţie, sporirea preocupării pentru G ristofor G olum b, să desco p ere v o rb it cu a d m ira ţie şi fior de rişti, p e tră d ă to rii sn cial-dem
Experienţa arătă, 'S subliniat anul 1959, a încheiat vorbito un dru m m ai scu rt că tre In dii, pu terea „M arelu i E astern " . F oar eraţi, p e to ţi cei ce-ncercau
aproape 500 milioane de lei. Vor redarea subproduselor în circui ţara au ru lu i şi a m iroden iilor, te curînd, „oraşu l plu titor" a
vorbitorul, oă studierea proble rul. Pentru sprijinirea Irealizării pe care fa n tezia vrem ii o prefă fo st v în d u t ca fier vech i... ză g ă zu ia sc ă ocean u l revolu ţi
fi date în funcţiune aici un la tul economio, păstrarea, folosi cu se in tr-o nouă colchidă. V a popu lare.
melor întreprinderii de către or acestui buget siderurgiştîi h'une- sul am iral al ex p ed iţiei era Fram
minor de profile grele, cu o ca rea judicioasă şi recuperarea „ S a n ta M aria". P e b ordu l lui se Ş i, la 7 n o ie m b rie 1917, tun
ganele centrale — direct la faţa doreni, trecîndu-şi în revistă afla şi în d ră zn eţu l n a v ig a to r ge-
pacitate de 550.000 tone pe an novez. r ile „ A u r o r e i“ , în d r e p ta te sţ.
locului şi nu numai după dările forţele, s-au angajat să dea e-
33 d e zile a d u rat călătoria. P a la tu l d e ia rn ă , au v e s tit lui\
de seamă şi cifrele statistice —< . conomiei naţionale peste preve Z ile În ca re v ia tu l n -a fo st to t în cep u tu l u n ei ere noi, rivn
d ea u n a p rieln ic. Z ile în care, a- d e veacu ri de to ţi tru ditorii: t
are. un efect pozitiv. Astfel,.veri derile planului 15.000 de tone m en in ţa ţi d e foam e, în spăim în - R evolu ţiei S ocialiste.
ta ţi d e g in d u l că s-au ră tă cit,
ficarea făcută Combinatului si de fontă, 20.000 tone de oţel şi oa m en ii ech ip a ju lu i au fo st la Spărgătorul
un p ă s > de răscoală. In în su şi de gheafă atomic
derurgic Hunedoara de către 15.000 tone laminate.
ju rn alu l com an dan tu lu i — prin La 5 decem b rie sovii
Cuvîntul deputatului Adalbert Lapşanschi In lim ba n orvegian ă, „Fram "
tre rin du rile în creză to a re şi ho- în seam n ă „ în a in te“. Gu n u m ele cii au la n sa t la a p ă /
(regiunea Hunedoara) tă rîie — p îlp iie u n eori, ca un a c e sta şi-a b o te z a t Fr. N a n sen m a n a vă cu propu lsie I
fu lger de-o clipă, spaim a. D e ce corabia cu ca re a p o rn it, la
Vorbitorul a arătat că în a- suri luate pe linia ridicării nive frontale. Se Impune, de aseme le şantiere de constricţie)’ au 24 iu n ie 1893, sp re P olu l N ord, clea ră d in lum e: sp ă rg ă to ru l
cest an minerii din Valea Jiului lului de trai al minerilor au dus nea, să se folosească din plin contribuit proasta gospodărire nu apare in su la A n tilia ? P o tri sp re m isterio su l ţin u t al tăcerilor g h e a ţă „V . I. L en in " . D rui
au adus o contribuţie mai mare la rezolvarea uneia dintre cele capacitatea de lucru a maşini a şantierelor, aducerea de balast, a lb e . spre p o li a in tra t defin itiv
decît în anii trecuţi la îndepli mai spinoase probleme din in lor şi utilajelor. var şi alte materiale de construc v it h ărţilor ea ar fi treb u it să stă p în irea om ului. G h eţarii, (
nirea planului de extracţie a dustria noastră carboniferă : sta ţie de la mari distanţe, fără să se iv e a sc ă d e m u lt. D a r în z a A ven tu rile lui „F ram “ ? d in m ărul a tîto r g en eraţii de w
cărbunelui. Pînă la 25 decembrie bilitatea cadrelor de mineri. Vorbitorul a arătat aipoi că se folosească resursele existente dar scru tau cu to ţii d ep ă rtă rile. A scu lta ţi citeva spicu iri g a to r i polari., îş i v o r p le c a fi
minerii din acest important ba în anul viitor în ansamblul dez în Valea Jiului. In anul viitor, L in ia im p eca b il d rea p tă a ori ju rn alu l d e b o r d : file în fa ţa n a v e i a to m ice.
zin oarbonifer al ţării au extras Deputatul Lapşanschi Adal voltării industriale a regiunii cînd ritmul construcţiilor de lo zo n tu lu i nu se frin g ea n icăieri.
peste sarcinile de plan aproape bert s-a referit la unele defici Hunedoara, Valea Jiului va adu cuinţe destinate minerilor va fi „9 octom brie. In iţia presiu n e V asu l e lu n g d e 134 m
150.000 tone de cărbune. Mina enţe principale care mai frî- ce o contribuţie importantă. şl mai intens, colectivele între Ş i z ile le trec..-. a gh eţu rilor. P e cîn d stă m de pu terea m aşin ilor sa le e d e
nează bunul mers al muncii de Conştienţi de acest fapt, minerii, prinderilor de construcţii din v o rb ă în sa la d e m în ca re a v a 4 4 .000 C .P ., ia r v ite z a m edii
Lonea, unde lucrez ca şef de extracţie a cărbunelui. Vorbind dînd dovadă de înalt patriotism, Valea Jiului s-au angajat să la tă p rim ele păsări. M aleloţii poru lu i, au zim d eo d a tă o p îrîi- 18 n odu ri pe oră. E l oferă
brigadă, şi-a îndeplinit sarcinile despre rezervele încă nefolosite s-au angajat să extragă peste construiască apartamente bune le u rm ăresc cu răsu flarea oprită. tu ră în g ro zito a re şi corabia e xim ufn d e con fort person a
de plan la 4 decembrie. S-a îm care ar putea influenţă în mare prevederile planului anului viitor la un preţ de cost de 30.000— E le se ro tesc o vrem e deasu p ra zg u d u ită din to a te părţile" . şi d isp u n e d e club, sa lă d i
bunătăţit simţitor activitatea e- măsură creşterea productivităţii 77.000 tone de cărbune, din care 40.000 lei.’ c a t a r g u l u i , ~pe u r m ă î ş i ia u z b o tu ră şi o b ibliotecă volu m in
conomică a fiecărei exploatări. muncii, vorbitorul a arătat că aproape jumătate cărbune coc- rul, lip in d a scu ţit, sp re su d- „11 o cto m b rie. P re siu n i noi, în căperi special am en ajate
Deşi cheltuielile de producţie în minele din Valea Jiului mai siiicabil. Productivitatea muncii Bugetul pe anul 1959 — a vest. „ S a n ta M aria“ le u rm ează. care în cep cu un p îrîit u şor şi cu tru m u zică , sa lă d e sp o rt, o
n-au fost reduse in proporţie di stau încă nefolosite un impor va creşte cu 7 la sută şi se va spus în încheiere vorbitorul — L a 11 octom brie, ju rn alu l de tro zn itu ri în fla n cu rile va su lu i. tin ă u ltra m o d ern ă , băi, ba
rectă cu posibilităţile existente, tant număr de maşini, că nu se realiza o economie la preţul de este un buget al înfloririi econo bord co n sem n ea ză cu em oţie: Z gom otu l creşte apoi trep ta t, tre- şi cin em a to g ra f şi cabin ete
desfăşoară satisfăcător acţiunea cost de 11 milioane lei. miei naţionale, un buget al mun „A m pescu it o ram ură de arbo cîn d prin în trea g a g a m ă ; rin d d ic ale.
tuşi în exploatările carboniîe- de calificare a tinerilor mineri. cii paşnice creatoare. Minerii pe rind, a u zi o p lîn g ere m ai ta
¦> din Valea Jiului s-au obţinut Sînt rezerve importante pentru Vorbitorul a făcut apoi unele din Valea Jiului se angajează, re, în că verde, aco p erită cu bo- re, apoi un trozn et u rm at de o D ar p rin cip a la lu i călite
economii la cheltuielile de pro reducerea continuă a preţului observaţii în legătură cu preţul prin mine, să lupte pentru înde bubuitură. Z g o m o tu l se d u b lea c o n stitu ie con su m u l extren
ducţie de 15 milioane lei, ceea de cost. Trebuie ca în viitor să de cost ridicat al construcţiilor plinirea înainte de termen a sar b iţe roşii". In zo ri m arin aru l de ză ; parcă ar fi larm a produ să m ic d e co m b u stib il. D atorii
ce reprezintă valoarea, a peste se reducă consumul exagerat de din Valea Jiului şi cu executa cinilor de plan pe anul viitor cart strig ă fren etic :
420 de apartamente cu cîte două material lemnos folosit la ar rea bugetului Sfatului popular puse în faţa întregului popor de de jocu l sim u ltan al tu tu ror ţe cestu i fapt, sp ă rg ă to ru l al
camere şi dependinţe. mare şi să se treacă cu curaj raional Petroşani. La scumpirea partid şi guvern. P ăm in t 1
Aplicarea sistemului îmbună la armarea cu fier în abatajele construcţiilor (peste 100.000 lei vilo r unei orge. V asu l trem u ră p o a te cu treiera un an in tre
tăţit de salarizare şi alte mă- costul unui apartament pe une A m erica fu sese descoperită, a lb a stru l apelor, fără ca m
şi tresare..." ap ro vizio n ă rii cu com bu r
Ş i se făcuse, pen tru prim a oa
„13 octom brie, lată-n e expu şi să -l o b lig e la p o p a su ri în
ră, d o va d a rotu n jirii păm în tu lu i.
D e pe va lu rile A tlan ticu lu i, d e-a b in elea la a cele g r o za v e iu ri. S e p o a te p a rcu rg e —
n ici un fel de escală —
„ S a n ta M a ria “ in tra in isto rie. p r e s i u n i c a r e a r fi. u r m a t s ă n e
ta n ţa din tre P olu l N ord şi
Great Eastern om oare, după cum p reziseseră Iul Sud.
In 1854 — doar la cîţiva ani proroci de rele prevestiri. Îm pre In prezen t, pe bordul va\
d e la n ă sco cirea elicei — doi s e fa c u ltim e le p r e g ă tir i în
ju ru l corăbiei, g h ea ţa se în g ră
en g lezi, desen atoru l vizio n a r derea prim ei călătorii spre
lucrările ccld le-a f-t sesiuni i nani Militări Nationale I. K . B ru n e i ş i in g in e ru l John m ădeşte, se îm pin ge şi alcătu tu rile p o la re . S e e x e c u tă cele
u rm ă o p e ra ţii d e fin isa j, se
o 1. 1®. HobiIbc § lia i sursit S co tt R u ssel, au con cepu t un va ieşte m o vile am en in ţătoare. P e
rifică aparatele, sîn t supus
por de dim en siu n i u lu itoare, ca reţii în a lţi de sloiu ri se ridică p ro b e m aşin ile... Ş i, p este
re d epăşea cele m ai în d ră zn eţe p în ă d ea su p ra b a stin g a ju lu i, îni- fin, p e tre c u t d e p r iv ir ile înt\
(U rm a re din pag. l-a ). a contribui la în lă. irea păcii Partidului Muncitoresc Romîn de noi succese în construirea so visu ri în m a terie de con stru cţii p re su rin d „F ra m " -a l, ca 'pentru lu m i, g ig a n tu l a to m ic se m
între popoare. cu privire la planul de dezvol cialismului în patria noastră. E- v în ta în m a re d c ă lă to rie , ci
niştri al Republicii Populare Ro- tare a economiei şi culturii na conomia şi cultura patriei noa n avale: un pach ebot ¦ lu n g de a-l strîn g e în tr o su prem ă îm d u -şi d ru m 'printre g h e ţa r ii
mîne, această dată memorabilă Marea Adunare Naţională a ţionale pe anul 1959 şi de ridi stre vor cunoaşte o nouă înflori
va fi aniversată în întreaga ţară votat convocarea în şedinţă so care neîncetată pe această bază re, va creşte bunăstarea celor ce 210,916 m etri, la t d e 25,119 m e brăţişare" . l-au o p rit a ltă d a tă p e N a n ss
ca o mare sărbătoare naţională. lemnă a Marii Adunări Naţiona a nivelului de trai al oamenilor muncesc.
le în ziua de 24 ianuarie 1959. muncii. tri şi în alt de aproape 18! Aşa „ U ria şii firii se p re g ă te sc de a d ă u g in d o p a g in ă n o u ă in
In numele Biroului Acarii A- Succesele noastre vor consti
lunări Naţionale tovarăşul C. Rostind apoi cuvîntul de închi Cuvîntările pe care le-aţi ros tui un aport însemnat al popo s-a n ăscu t „G reat E astern “ lu ptă... P rin sem i-în lu n eric, v e zi to ria celeb rită ţilo r m ării;
Pîrvuîescu a propus ca în cin dere a sesiunii, tovarăşul Con tit aci, izvorîte dintr-o cunoaşte rului nostru la întărirea continuă
stea centenarului Unirii, Marea stantin Pîrvuîescu, preşedintele re adîncă a realităţilor noastre a lagărului socialist, a forţelor („ M a rele E astern " ). slo iu rile în călecîn du -se unele
Adunare Naţională să se întru Marii Adunări Naţionale, a spus socialiste, oglindesc entuziasmul păcii şi progresului.
nească în şedinţă festivă în ziua printre a ltele: oamenilor muncii din patria Ş a se ani a du rat con stru cţia p e ste a lte le şi a p ro p iin d u -se în
de 24 ianuarie 1959 pentru a noastră care, uniţi şi solidari, Permiteţi-mi, dragi tovarăşi,
marca astfel importanţa istorică Lucrările sesiunii au fost rod urmează şi înfăptuiesc cu hotă- să vă felicit Cu ocazia împlinirii g ig a n tu lu i. O b o sea la lu cru lu i l-a valu ri a m en in ţătoare. In cioc
a acestei aniversări şi a exprima nice. Marea Adunare Naţio rîre politica partidului nostru. a 11 ani de Ia proclamarea Re
în numele întregului popor hotă- nală a dezbătut pe larg şi mul publicii Populare Romîne şi să u cis p e B runei. V a su l a fost n iri, slo iu ri g ro a se d e 4-5 m etri
rîrea de a întări tot mai mult o- tilateral şi a adoptat bugetul de Sîntem datori să folosim cu vă adresez cu prilejul noului an,
rînduirea democrat-populară, de stat al Republicii Populare Ro- chibzuinţă fiecare leu, să reali din toată inima, cele mai calde la n sa t în se p te m b rie 1859. sîn t rid ica te in aer, se p ră v ă le sc
a face ţara noastră tot mai în mîne pe anul 1959. zăm economii, să înfăptuim pla urări de sănătate. Spor la mun
floritoare, de a apăra indepen nul de investiţii pe anul 1959, că, tovarăşi! E ven im en tu l a ştirn it o vîlvă u n ele p e ste a ltele sau cad pul
denţa şi securitatea patriei şi de Bugetul de stat pe care l-am să mobilizăm prin toate mijloa
cele masele Ia înfăptuirea în în Lucrările celei de-a V-a sesi d e o se b ită . lu le s V e rn e — unul' veriza te... V rei să fu g i în a ltă
votat cu toţii asigură pe deplin tregime a prevederilor bugetului. uni a Marii Adunări Naţionale
au luat apoi sfîrşit. d in tre p rim ii 'pasageri a i „M are parte; prin în tu n eric, d eo seb eşti
traducerea în viaţă a sarcinilor Anul care vine va fi un an
(Agerpres). lu i E a stern “ — i-a în ch in at ro o nouă crea stă de sloiu ri îndrep-
trasate de plenara din 26-28 no
m an u l „U n oraş plu titor" ; p u b li tin du -se sp re tin e. C au ţi a ltă ca
iembrie a Comitetului Central al
le, d a r orice ieşire e în ch isă. U n
m u get d e tu n et n eîn cetat, sem ă-
n în d cu zg o m o tu l unei cascade
pu tern ice, stră b ă tu t d e bu bu itu l
unei can onade. A cest m u g et u-