Page 11 - 1958-12

IN CINSTEA ,
CONFERINŢELOR
r a i o n a l e şs regională
DE PARTID
oi succese
AZI, LA LQNEA,
M 1NE R
au începui
să lucreze In contul
anului viitor
La chemarea petri lenilor,
minerii din Lonea au răs­
puns cu angajamente în­
semnate. Astfel, ei au ho-
tărît atunci să sporească
producţia de cărbune cu
5,3 la sută faţă de anul
1957, să ridice productivi­
tatea muncii cu 6,6 la su­
tă faţă de sarcina planifi­
cată şi să obţină econo­
mii la preţul de cost de
1.000.000 lei. Odată cu lua­
rea acestor angajamente,
bravii mineri din Lonea au
intensificat întrecerea so­
cialistă. Drept rezultat, lu­
nă de lună, planul de pro­
ducţie a fost depăşit cu în­
semnate cantităţi de căr­
bune. Aceste succese au
făcut ca în schimbul III
din ziua de 3 decembrie,
în cinstea apropiatei confe­
rinţe raionale de partid,
minerii din Lonea să săr­
bătorească ÎNDEPLINI­
REA PLANULUI ANUAL
CU 28 DE ZfLE MAI RE­
PEDE.
In perioada celor 11 luni
care s-au scurs de la înce­
putul anului, minerii din
Lonea au sporit producţia
de cărbune cu 20,8 la su­
tă faţă de anul trecut, au
ridicat productivitatea mun­
cii cu 7,8 Ia sută şi au rea­ din Braia (cheia unuia 'dintre palpită vinişoarele albăstrii —
lizat economii la preţul de cele mai frumoase apartamente unul dintre cele mai grele fron-
cost în valoare de 3.505.000 se află, de multă vreme, în bu­ tale ale sectorului 4
lei. Tot în această perioa­ zunarul său). Pe drumul acesta ...Gum izbuteşte să înscrie, cu
dă, salariul minerilor a L-am cunoscut. Ducea în braţe precizie ş i ' regularitate de cea­
crescut cu 19 lei pe cap
de muncitor faţă de salariul
mediu planificat.
Succesele amintite se da-
toresc în special minerilor
din sectorul I, IV şi V, ca­
re şi-au realizat pianul a-
nual între 20 noiembrie şi
2 decembrie. De asemenea,
în sectoarele I şi II, pre­
ţul de cost a fost redus cu
11 Iei şi respectiv 19 lei
pe tona de cărbune, iar în
sectoarele I, If şi IV, ran­
damentul pe post a cres­
cut cu 130—190 kg. de
cărbune.
Datorită acestor însem­
nate realizări şi nivelul de
trai al minerilor din Lonea
a crescut corespunzător.
Ei au primit anul acesta
120 apartamente de locuit,
li s-a amenajat un cinema­
tograf nou, li se constru­
ieşte în prezent o sală de
spectacole cu 500 locuri,
etc.
C ufs de instruire a noilor biro u ri
ale organizaţiilor de bază
Tinînd seama de faptul că
noile birouri ale organizaţiilor
de bază au de îndeplinit sarcini
importante în perioada care ur­
mează, Comitetul orăşenesc de
partid Deva a iniţiat şi organi­
zat un curs de instruire a noi­
lor birouri ale organizaţiilor de
bază, cu o durată de 5 zile.
Acest curs s-a deschis marţi
după-amiază. Planul de instru­
ire cuprinde un ciclu de lecţii
privind problemele; lupta de
clasă în etapa actuală, sarcinile
secretarului şi ale celorlalţi
membri din biroul organizaţiei
de bază, lupta împotriva revi­
zionismului contemporan şi apă­
rarea principiilor de bază ale
marxism-ieninismului, organiza­
rea şi îndrumarea muncii de ri­
dicare a nivelului politic şi-ideo­
logic al membrilor şi candidaţi­
lor de partid, exercitarea drep­
tului de control asupra conduce­
rii administrative, îndeplinirea
planului de stat ia toţi indicii,
conducerea şi îndrumarea orga­
nizaţiilor U.T.M. etc.
După fiecare expunere se or­
ganizează discuţii pe grupe de
seminar, separat pentru organi­
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! \
UJK.VlCU'iVLK ® Marele succes repurtat
la Budapesta de Teatrul se­
Joi 4 decembrie 1958 cuiesc de stat din Tg. Mureş.
• In U.R.S.S. se constru­
ieşte prima mină complect au­
tomatizată.
* Situaţia politică din Fin­
landa.
° „Zilele festive ale Berli­
nului.
® „Ajutorul“ american şi
consecinţele sale.
FRUN TAŞI Oamenii muncii din regiunea noasîră aarobă cu căldură Expunerea
to varăşului Qh. Gheorghiu-Dej ia plenara C .C . ai P.M .R. din 2 6 -2 8 noiembrie 1958
d cooperaţiei
de consum I m b o l d în m u n c ă
/\A/VS sAAA/
MINERII VĂII JIULUI Erau toţi 6, strînşi ciorchine în ju­
rul tînărului blond, cu faţa suptă, slă­
au încheiat luna noiembrie buţ. La spatele lor, cuptorul duduia
înfundat, răspîndind o căldură plăcută.
Dumitru Şerban, prim-topitorul, se opri
cu succese deosebite din citit.
entru a întîmpina cu realizări de seamă conferinţele raionale şi re- Hm! Ia auziţi tovarăşi. „In anul
I959 se va asigura creşterea intr-un
' L * gională de partid precum şi cea de-a 11-a aniversare a proclamării ritm mai mare a producţiei de metal.
Considerăm că, din rezervele existente,
Republicii Populare Romîne, minerii Văii Jiului au muncit cu o deosebită Industria siderurgică poate realiza în
anul care urmează o creştere a pro­
însufleţire, dînd zi de zi însemnate cantităţi de cărbune peste prevederile ducţiei de oţel de 38 la sută faţă
de 1958, adică o producţie totală de
planului. In urma eforturilor depuse, planul pe luna noiembrie a fost de­ 1,3 milioane tone. Acest spor poate
fi obţinut prin folosirea mai intensivă
păşit Ia absolut toate exploatările. a cuptoarelor de la oţelăria nouă din
Hunedoara şi prin reconstruirea şi mă­
rirea capacităţii a trei cuptoare la o-
ţelăria din Reşiţa...“.
M E R E U F R U N T A Şr«w GHEORGHE ALBU
La cuptorul 5 al oţelarlel Martin nr.
O lurnele brigăzilor conduse de mineri, ca Vaşile Hriţcan, Dumitru 1 din Hunedoara se citea expunerea
Vascul, Alexandru Eisler au depăşit hotarele Uricaniului, fiind cu­ tovarăşului Gh. Gheorghîu-Dej la şe­
dinţa plenară a C.G. ai PJVt.R. din
noscute în toată Valea Jiului ca brigăzi care lună de lună şi-au îndeplinit preşedintele cooperativei „Dacia“ 26—28 noiembrie. Era acolo vorba şi Ojelairii hunedorenl au orimit cu mare interes expunerea
sarcinile de plan. Ar fi greşit însă să se creadă că la Uricani doar acestea din Geoagiu, cooperativă frun­ tovarăşului Gh. Gheorgluu-Dej la plenara G.G. al P.M.R. din
sint brigăzi bune. 26—28 noiembrie 1958. Iată-l în fotografia noastră pe prim-tppi-
taşă ¦pe regiune, iorul Nojogan Alexandru de la O.S.M. nr. 1, cuptorul nr. 3, ci­
La mina Uricani prin eforturile comune ale întregului colectiv s-a reuşit tind expunerea unui grup de olelari.
ca toate brigăzile de mineri să lucreze peste plan. Datorită acestui fapt, Uri-
canii, prima exploatare cu planul anual îndeplinit, şi-a menţinut şi în luna
trecută întîietatea în întrecerea pe bazin, reuşind să-şi depăşească planul de
producţie cu mai bine de 31 procente.
ÎN T R E C E R E ÎN S U F L E Ţ IT Ă de ei, de munca lor, de sarcinile lor. tone oţel ce pot fi produse de către reducerea consumurilor specifice de ma­
Cînd au ajuns la cifra de 18.500 — oţelăriile din ţară, suplimentar, prin teriale cu numai un procent — Dumi-
(IN T R E E X P L O A T Ă R I 1 tru Şerban a închis ziarul.
itlul de exploatare fruntaşă pe bazin constituie un stimulent deosebit Iniei de utilizare fnaifi - — Ei, ce părere aveţi ? Cu 38 la
în munca colectivelor de mineri. Pentru cucerirea lui, în primele sulă mai mult...
rînduri ale întrecerii, ca pretendenţi serioşi, s-au situat imediat după Uri­
Băieţii se-ndemnau.
cani colectivele exploatărilor miniere Lonea, Petala şi Aninoasa.
Bine a muncit şi colectivul minei Vulcan, reuşind să extragă peste pre­ producţie sporita — Ştiu eu ? — spuse Dumitrică. Am
scos noi din cuptorul ăsta mult mai
vederile planului lunar aproape 700 tone cărbune. Un fapt deosebit de
Ziua de 22 noiembrie a. c. a tică, s-a produs cu 0,20 tone mai mult decît era în plan. Procentul e
îmbucurător prezintă situaţia producţiei la Lupeni. Dacă în intervalul 1—21 constituit pentru colectivul oţe- mare, nimic de zis, da’ cred că par­
lăriei Martin nr. 1 a Combinatu­ mult oţel. Faţă de planificat, tea care ne-o reveni o vom face cu
noiembrie mina rămăsese sub plan, sfîrşitul lunii i-a găsit pe minerii de CONSTANTIN ZERIU lui siderurgic din Hunedoara un creşterea randamentului cuptoa­ siguranţă.
aici cu un plus de producţie de peste 1.500 tone cărbune. membru al consiliului sătesc prilej de trecere în revistă a mo­ relor a fost mult mai mare, vîr-
dului în care a muncit în perioa­ ful fiind atins în luna august, Discuţiile au continuat vii. A vor­
Un răspuns din Ţebea al cooperativei da scursă de la începutul anu­ lună în care productivitatea cup­ bit şi Gheorghe Stînea şi Şerban, prim-
uiutrava". din Baia de Cri?. lui. La această dată echipa con­ toarelor a crescut cu 1,09 tone oţel topitorul şi Andrei Bekeş. Au discutat
dusă de prim-topitorul Gheorghe pe m.p. vatră şi zi calendaristi­ despre şarje rapide, ca mijloc sigur
Ilea de la cuptorul nr. 1, a ela­ că. Rezultate foarte frumoase au de sporire a volumului producţiei, des­
borat' ultima şarjă de oţel în fost obţinute şi în lunile aprilie, pre calitatea materialelor, de aprovi­
contul anului curent, dînd în a- mai, iunie şi septembrie, depăşi­ zionare. Muit s-a vorbit despre cali­
Urca spre -ţiri, prin -transparenţa' —cărora celaşi timp şi primele 35 tone rea cantităţii planificate variind tatea fontei.
de oţel-în contul anului 1959. între 0,53 şi Q,96 tone oţel pe — Dacă n-ar avea atîta siliciu —
m.p. şi zi calendaristică. zise Bekeş — şarjele ar fi' mai scurte
şi totodată mai lungă viaţa cuptorului.
Paralel CU a- ::::::: :::::::: In mod fireSC Furrialiştii să ne'ajute mai mitlt!
!n ce priveşte reducerea /preţului de
un aparat de radio nou-nouţ, a- sornic, importante procente peste cest lucru, în ur­ Din experienţa 1 jj se naşte între-
ma calculelor fă­ cost, continuarea iniţiativei lui Nhjo-
bia scos de sub cristalul vitri­ planul lunar ? II ftarea: cum au gan, de . a economisi la fiecare tonă
de oţel 40,51 lei şi poate chiar niai
nei. Şi-I ocrotea ...Cum izbuteş­ cute, s-a consta­ colectivelor fruntaşe ii' reuşit oţelarii să mult, a fost calea preconizată de oa­
cu braţul şi cu te să se facă as­ li .realizeze a-seme- meni pentru atingerea obiectivului pe
privirile de par- cultat de zecile tat că productivi- 1959.
c-ar fi fost cel de oameni din nea rezultate ?
taltea muncii pe Am lăsat băieţii lui Şerban pe plat­
cap de muncitor în perioada Un prim răspuns se găseşte formă, discutînd. Sus la normare, evi­
denţele mi-au relatat că cele spuse de
brigadă ? Mulţi 1 ianuarie— 1 noiembrie a cres­ ' în reducerea staţionării la rece aceşti tineri entuziaşti pot fi realizate.
cu! cu 7,75 la sută, iar lâ pre­ a cuptoarelor. S-a urmărit în
mai gingaş lu­ sint mai bătrini In lf luni, echipa condusă de Şerban
decît e l ; pe lingă mulţi, greu ţul de cost au fost realizate e- permanenţă reducerea duratei Dumitru a elaborat peste plan 1.855
cru din lume. ţi-ar fi să ghiceşti cine-i şeful. conomii în valoare de 8.500.000 reparaţiilor la rece, aceasta prin tone oţel, dînd totodată şi 124 şarje
De statură mijlocie, slăbuţ, ALEXANDRU GALFi lei. organizarea lucrărilor după gra­ rapide. Şi încă ceva: schimbul tine­
...Găror pricini le datorează preşedintele consiliului sătesc al ţie, prin îmbunătăţirea calităţii retului, schimb din care face parte şi
foarte tînăr, cu ochii mari, lim­ cinstea de-a fi fost trimis, în filialei din Hăşdat aparţinătoare Aceste cifre, deosebit de îm­ acestor reparaţii, prin organiza­ echipa respectivă, a fost recent decla­
pezi, copilăroşi, Alexandru Furo vara trecută, la Festivalul tine­ bucurătoare, stau mărturie a fap­ rea judicioasă a muncii. Prin rat schimb fruntaş pe oţelărie.
pare mai degrabă propriul său retului de la Moscova ? cooperativei „Unirea“ tului că oţelarii au depus de-a aceasta s-a ajuns la o simţi­
fiu... Mărturisesc cinstit că nu Hunedoara. lungul anului neprecupeţite e- toare creştere a timpului de sta­
mi-a fost străină bănuiala a- ...Şi cum de-a izbutit, în sfîr- forturi în vederea ducerii la bun ţionare sub foc, fapt ce a dus
ceasta. O clipă, auzindu-i nu­ şit, să rămînă atîta de tînăr, du­ Echi pă artistică sfîrşit a sarcinilor ce le-au stat
mele, m-am îndoit că m-aş afla pă atîţia ani de minerit, ani în în faţă. A. JURCA
în faţă binecunoscutului fruntaş care n-au lipsit eforturile grele, fruntaşă
al E'upenilor. mistuitoare de energie şi putere? Un factor important în reali­ (Continuare In pag. 3-a) A. J.
HAŢEG (de ia subre'dacţia zarea succeselor amintite, l-a
...Gum a izbutit Alexandru I-am pus toate aceste între­ noastră voluntară). Echipa ar­ constituit productivitatea agrega­ -S8Ş.
Furo să cucerească de atîţia ani bări... Furo m-a ascultat. în tă­ tistică a cooperativei „Ţara
— şi de atunci să nu-1 lase nici cere. Ii urmăream, cu coada Haţegului“, compusă din 20 an­ telor, indicele de utilizare a cup­ IU IE IP U T A T U II
o clipă din mînă — steguleţul ochiului, faţa serioasă, aproape gajaţi ai acestei unităţi, a reu­ toarelor. Analizînd modul în care
de mătase purpurie pe care îl gravă, ochii mari, limpezi şi ne­ şit să cîştige faza regională a
rîvnesc atîţia ? mişcaţi. concursului artistic organizat de a fost dusă la bun sfîrşit sarcina Gheorghe Josan din Brîznic este sufletul acţiunilor întreprinse pentru
către Centrocoop, şi urmează ca
...Gum izbuteşte să ţină în Cînd am sfîrşit, răspunsul a zilele viitoare să se deplaseze la de creştere a acestui indice, con­ un om cam de vreo 40 de ani, cu !aţa împărţirea pământului, cişiigind sim­
mîini — în mîinile astea nu toc­ sunat simplu. Surprinzător de statăm pe de o parte depăşirea înăsprită de eforturile depuse în lupta patia tuturor.
mai vajnice, ci cu degete sub- simplu. Şi totuşi, un răspuns lună de lună a indicelui planifi­ cu greutăţile inttmpinate pînă mai
cai şi pe de altă parte, o depă­ ieri Ia (ot pasul în viaţa sa. E faţa In 1950, la primele >alegeri de depu­
care cuprindea totul. Un răs­ Oraşul Staiin spre a lua parte la şire simţitoare a indicelui mediu unui om dirz, energic. Merge spriţi- taţi în sfaturile populare, a fost ales
realizat în 1957. ninâu-se în două cîrje. Şi-a pierdut un deputat i şi reales apoi de fiecare dată.
puns care lumina — în două faza finală a acestui concurs. picior luptind în războiul antifascist. Activitatea lui neobosită a dat roade.
Căminul 'cultural din sat, cooperativa,
cuvinte — un întreg univers: Dintre componenţii acestei e-
Sînt comunist... chipe s-au remarcat în mod deo­ Spre exemplu, faţă ’de media podul de. balon de peste valea ‘Brîzni-
realizată anul trecut, în primele oului ş i . alte multe obiective , au !ost
zaţiile de bază din întreprin- Şi lesne de ghicit, urmarea : sebit tovarăşii: Ciure'a Tiberiu, 10 luni ale anului curent pe fie­ $ construite în cea mai mare parte prin
deri, instituţii, comerţ - coope- — Şi mă străduiesc să merit care m.p. vatră şi zi calendaris- contribuţia voluntară a cetăţenilor satu­
raţie. înaltul titlu. Buzdugan Octavian, Neidoni In ’45 a fost primit în partid. De lui, antrenaţi !iind de deputatul tor.
I. NEACSU Horterizia, Istvănescu Viorel şi atunci rolul lui in sai a crescut tot
Fistea Adrian. N. SBUCHEA mai mult. La reforma agrară el a !ost
,Jn munca de transformare socialis­
tă d agriculturii, Gheorghe Josan a în­
mm ţeles că exemplul personal este cel mai
puternic. S-a înscris primul şi cu toa­
tă suprajaţa de teren în întovărăşirea
agricolă din sat. După el toţi comu­
niştii şi apoi ceilalţi cetăţeni. Acum s-a
înfiinţat încă o întovărăşire agricolă,
iar alţi ţărani muncitori şi-au făcui
cereri dc Viscriere.
Mult s-a străduit deputatul Gheorghe
.Josan pentru a electrifica satul. S-au
sirius aproape 30.000 lei cu care s-au
cumpărat stîlpii şi transformatorul de
înaltă tensiune. La începutul anului
viilor, în 175 de case se vor aprinde
becurile electrice.
Cînd a fost premiat pentru munca
sa cu un aparat de radio, el l-a dat
căminului cultural, pentru ca toţi să­
tenii să poată asculta emisiunile. Ce
gest măreţ, pliu de semnificaţiei
Fabrica tie fibre sintetice de la Săvineşti, regiunea Bacău eneritlă a blocului poli amici textil Deputatul Gheorghe Josan este om
modest, dar un înflăcărat luptător pen­
tru construirea socialismului în patria
noastră.
GH. STOICOVICI