Page 12 - 1958-12
P. 12
Pao 2 DRUMUL SOGIALISMULUI Nr 1231
MHQGaHEGBraav&Qfe2
fe ;.' *'' * ' ' : : f e e f e i l i l l l l Deschiderea cursurilor de pregătire Mai multă afenfie
,.^ v Ä M ; l  H l o
iV ' politico-ideologică ? cadrelor didactice r a t a i preţului de cast
Pregătirea, instruirea şi edu nelor din natură şi societate. şui nostru in cercuri şl cursuri la Trustul 7 Construcţii
carea tinerei generaţii, formarea Studierea marxism-leninismului ale Invăţămintului politic.
de cetăţeni conştienţi, construc dă răspuns la problemele arză Nu de mult a avut Ioc şedinţa nomii au influenţat în mod po
tori activi ai socialismului — toare ale gîndirii umane, ajută Cursurile de Învăţământ poli
După cum s-a mai anunţat, in intîtnpinarea Congresului este o misiune de mare cinste la înţelegerea justă a evenimen tic au fost organizate pe şcoli, de analiză a muncii pe primele zitiv situaţia preţului de cost
[Cooperaţiei de Consum, duminică s-a deschis în oraşul Deva şi răspundere patriotică a ca telor politice interne şi interna iar cursanţii slnt împărţiţi in nouă luni ale anului la Trustul pe trust.
( expoziţia U.R.G.G. cu tema „Schimbul de mărfuri intre oraş şi drelor didactice din învăţămân ţionale, contribuie la ridicarea mai multe grupe de seminar. 7 Construcţii Petroşani. Darea
]sat". Oglindă a realizărilor înfăptuite in regiunea noastră pe tul de toate gradele. Elevii şi nivelului predării cunoştinţelor, Pentru cadrele didactice de la de seamă prezentată, cu acest La baza acestei stări de lu
studenţii trebuie să primească asigurînd totodată o legătură şcolile diin oraşul Deva s-au prilej, a scos în evidenţă o se cruri stau o serie de cauze de
calea satisfacerii nevoilor de trai a oamenilor muncii, expoziţia în şcoli şi facultăţi, pe lingă strînsă a Invăţămintului de toa organizat cercuri de studiere a rie de lipsuri în ce priveşte rea natură mai „mult sau mai pu
ifl fost primită cu mure interes de oamenii muncii din oraşul pregătirea de specialitate şi cul te gradele cu sarcinile măreţe problemelor fundamentale ale lizarea planului, atît a celui va ţin obiectivă. Astfel, lipsa de
turală, o temeinică educaţie pa ale construirii socialismului în marxism-leninismului şi ale po loric, cît şi a celui fizic. Ace materiale, mal ales pe trimes
Deva, Vizitatorii au posibilitatea să vadă cum, prin grija par triotică şi cetăţenească pentru patria noastră. liticii P.M.R. cu durata de .doi laşi lucru se poate spune şi trul III şi aprovizionarea nerit
a face din ei participanţi activi ani. învăţământul politic al ca despre corelaţia indicilor de ba mică a şantierelor, în raport cu
tidului şi guvernului, cooperaţia de consum din regiunea noas- la înfăptuirea politicii partidului Anul acesta — pe baza expe drelor didactice se desfăşoară pe ză. Cert însă este faptul că în procesul dfc producţie, a dus ia
şi statului nostru democrat- rienţei acumulate — trecindu-se bază de expuneri şi seminarii luna octombrie au fost lichi mişcarea forţei de muncă de )a
\tră a obţinut în anii din urmă succese însemnate. popular. la generalizarea invăţămintului lunar. date o serie de rămîneri în urmă un şantier la altul, scăzînd tot
politic pentru toate cadrele di ale planului fizic. Astfel au fost odată şi productivitatea muncii.
In fo to : Un grup de oameni ai muncii vizitînd expoziţia. Pentru a putea răspunde aces dactice, s-au creat condiţiile ne In oraşul Deva, învăţămîntul predate blocul D de la Lupeni Bineînţeles, aceasta a dus şi la
tei sarcini, cadrele didactice din politic aj cadrelor didactice s-a şi căminul nr. 9 din Uricani, nerespectarea graficelor de lu
LA DEVA învăţământul elementar, mediu cesare pentru ca toţi profesorii, deschis iun! după-amiază cînd ceea ce este un fapt lăudabil. crări. Printre materialele care
şi superior, pe lingă pregătirea învăţătorii şi ceilalţi membri aii s-a expus şl prima lecţie cu au lipsit mai mult se numără :
S-a dat în folosinfă corpului didactic să-şi îmbogă te m a : „Marxism-leninfemul, teo Cît despre preţul de cost al ciment, oţel - beton, cărămidă
de specialitate, trebuie să-şi în rie revoluţionară a proletariatu producţiei, situaţia se prezintă găurită şi altele.
suşească concepţia materialist- ţească in permanenţă cunoştin lui. învăţătura marxisţ-leninistă puţin mai altfel. Sarcina de re
ţele politice şi ideologice, să a- — baza teoretică a politicii Par ducere planificată, nu numai că Menţinerea de către şantiere
diatectică despre lume şi viaţă, dîncească studierea marxism-le-; tidului Muncitoresc Român“. n-a fost realizată, dar s-a înre de efective peste necesar Ia exe
să cunoască bazele politicii par niniismului. gistrat în timp de 9 luni şi o cutarea de săpături manuale şi
tidului şi statului nostru. Organizaţiile de partid din creştere a preţului construcţi la manipulări de materiale în
Comitetul orăşenesc de partid şcoli au sarcina de a îndruma şî ilor de 3,37 Ia sută. tranzite şi pe şantiere, la care *e
însuşirea teoriei marxist-le- Deva a luat din timp măsuri conduce în mod permanent în- mai adaugă şi lipsa de utilaje
niniste constituie un ajutor de pentru selecţionarea propagan văţărri'îniul politic al cadrelor De la sine înţeles, că aceste n-au făcut decît să încarce pre
nepreţuit pentru cadrele didac diştilor, instruirea şi pregătirea didactice. Ele trebuie să veghe cifre exprimă situaţia de pe şan ţul de cost.
tice de orice specialitate, o că acestora şi pentru cuprinderea ze şi să ajute ca discuţiile din tiere. Şantierele care au influ
lăuză sigură în. înţelegerea şi tuturor cadrelor didactice de la enţat mai mult nerealizarea In afară de acestea, la încăr
interpretarea legilor şi fenome- şcolile de toate gradele din ora- cercuri să se desfăşoare la un sarcinii de reducere a preţului carea preţului de cost, a mai in
nivel înalt, în spirit combativ, de cost sînt şantierele: 1 Petro tervenit cu un aport însemnat
Cu ocazia deschiderii expozi şubachuri, o garnitură complec învăţămîntul să fie strâns legate de sarcinile şani, V Uricani şi VI Vulcan. şi risipa de materiale de pe şan
ţiei Uniunii regionale a coopera tă pentru tenis de masă, o bi prin cercări de cultură generală puse de partid şi guvern în faţa Astfel, şantierul VI Vulcan, nu tierele menţionate mai sus.
tivelor de consum, a fost dat în bliotecă cu 1.000 volume şi un instituţiilor de Învăţământ, să mai în trimestrul III are o pier
folosinţă şi clubul salariaţilor de aparat de radio. Pentru a răspunde cerinţelor care se vor studia probleme de vegheze la apărarea purităţii i- dere de materiale în valoare de Iată deci, că în faţa conduce
la U.R.G.G. Deva. Clubul, care crescînde ale oamenilor muncii geografie fizică a Republicii dealogioe a lecţiilor şi semina- 506 mii lei, iar şantierul I Pe rilor şantierelor şi a conducerii
cuprinde o sală spaţioasă şi un Noul club oferă condiţii priel de Ia oraşe şi sate în domeniul Populare Romîne, frumuseţile riiilor. troşani şi-a realizat sarcina de Trustului 7 Construcţii se ridică
birou, este înzestrat cu 6 mese nice pentru folosirea timpului cultural, Ministerul invăţămîntu- şi bogăţiile naturale ale patriei, economii abia cu 50 la sută. o serie de probleme care se cer
de şah, 3 mese de remi, două liber de către salariaţii U.R.G.G. lui şi Culturii a luat măsuri rolul hotărîtor al poporului în Cârţi apâruîe Acest fapt dovedeşte că aici nu rezolvate.
Deva. pentru organizarea pe scară lar istoria ţării noastre, lupta clasei există cîtuşi de puţin o preocu
gă a unei forme de activitate muncitoare sub conducerea par LITERATURA POLITICĂ pare pentru realizarea de econo Conducerea trustului trebuie să
j?PROBLEMA BOABELOR“ culturală — învăţămîntul de ma tidului pentru eliberarea ţării V. I. LENIN — Opere — mii Ia materiale. In perioada se îngrijească de aprovizionarea
se prin cercuri de cultură gene şi construirea socialismului etc.; 1 ianuarie—30 octombrie, la a- ritmică a şantierelor cu mate
rală. „Omul descoperă tainele natu voi. I. (1893-1894) ceste şantiere preţul de cost a riale şi utilaje, pentru a se evita
rii“, în cadrul căruia vor fi tra crescut cu 6,25 la sută, la şan deplasarea forţei de muncă de ta
Acest învăţămînt se desfăşoa tate probleme din domeniul retipărire. un şantier la altul şi pentru ca
ră anual între 1 decembrie şi 1 ştiinţelor naturii, astronomiei, 532 pag. — 7,50 lei. aceasta din urmă să se poată
aprilie, făcînd parte integrantă fizicii, chimiei; „Călătorie pe
Vestea că în Rapoltu Mare, raionul cută cu puţin timp în urmă în comuna din activitatea de instruire cul- glob", ciclu la care cursanţii Ed. politică tierul I Petroşani, cu 11,33 la încadra în graficele de lucrări.
Hunedoara, va sosi un aparat de fil Rapoltu Mare. tural-ştiinţiîică desfăşurată în vor căpăta cunoştinţe despre sută la şantierul V Uricani şi Pentru aceasta însă, trebuie lua
mat, s-a răspîndit ou iuţeală pe! la ca cadrul căminelor culturale şi ca geogralia globului pămîntesc, e- * * * — Marxism-leninis- cu 19,06 la sută la şantierul VI te măsuri ca materialele să so
sele tuturor sătenilor. S-au gîndit cu Preşedintele sfatului a anunţat să selor raionale de cultură. conomia şi trecutul istoric al mul despre război şi Vulcan, peste sarcina planifica sească la timp de la furnizori.
toţii unde să fie instalat. In cele din tenii că în acea zi de duminică nu va U.R.S.S. şi al ţărilor lagărului armată. (Biblioteca o- tă. La Vulcan un motiv parţial
urmă au ajuns la concluzia că cel mai mai rula filmul şi că toată lumea să La învăţămîntul de mase prin socialist, lupta popoarelor colo fiţerului“ ). obiectiv ar fi faptul că s-au exe In ce priveşte situaţia de pe
nimerit loc ar fi căminul, cultural. Oa se prezinte la căminul cultural, la o- cercuri de cultură generală se niale pentru eliberare naţională, 416 pag. — 10,50 lei cutat lucrări de productivitate şantiere, trebuie mai întîi evitat
menii se adunau seara pe prispă şi-şi rele 18, unde va avea loc 6 discuţie pot înscrie toţi oamenii muncii, cele mai însemnate văilor! cul- Ed. militară a M.F.A. redusă ca finisaj, etc. Cu toate faptul ca acestea să menţină
povesteau unul altuia cum au văzut pe tema „problema boabelor“. Oamenii fără deosebire de gradul de pre tural-artistice ale popoarelor lu acestea creşterea preţului de efective peste necesar. Conduce
pentru întîi-a oară în viaţă un film şi. interesaţi au început să se strîngă în gătire şcolară,. în mod gratuit. mii etc. Pentru a contribui la * * * — Să cunoaştem po cost este apreciabilă, şi sînt ne rile şantierelor, împreună cu or
ce mult le-a plăcut unele scene. Âoum sala, discutînd în voie despre preocu O atenţie deosebită se va acor reîmprospătarea şi adîncirea, în ganizaţiile de partid de pe şan
erau siguri că noul aparat va sosi în pările lor gospodăreşti de fiecare zi. da atragerii elementelor frunta deosebi în rîndul tinerilor, a cu litica partidului la sate cesare măsuri urgente şi eficace. tiere, trebuie să antreneze întreg
comuna lor şi se şi vedeau instalaţi Era sărbătoare şi oamenii erau dis şe din rîndul muncitorilor, co noştinţelor dobîndite în anii de 80 pag. — 1 leu.
pe scaune, nerăbdători să apară pe puşi să mai schimbe o vorbă. Şi au lectiviştilor şi întovărăşiţilor, ţă şcoală, s-a fixat ciclul de lecţii In cadrul Trustului 7 Con- colectivul de muncitori în lupta
ecran primele imagini. Aşteptarea n-a ranilor muncitori cu gospodării intitulat „Cunoştinţe folositoa Ed. politică
fost zadarnică. Prin luna lui august tot discutat şi aşteptat pînă seara tîr- individuale, salariaţilor din insti re“, în cadrul căruia vor fi stu strucţiî din Petroşani sînt şi pentru înlăturarea risipei de ma
a. c. afişe mari anunţau filmele sosite ziu, căci din partea sfatului popular tuţiile de stat şi cooperatiste şi diate probleme din domeniul LITERATURA ŞTIINŢI
în Rapoltu Mare. S-au stabilit şi zi tineretului. obiectelor şcolare curente: ştiin FICĂ şantiere care au realizat econo teriale şi realizarea de economii.
lele cînd va rula filmul. Numai oă, nici vorbă să vină cineva. Gînd s-a ţele naturii, matematică, litera
înnoptat de-a binelea, cei mai mulţi Lectorii pentru cercurile de FIZICA-CHIMIE mii importante. Astfel, este ca Numai astfel se va ajunge ca
cei de la sfatul popular comunal, spre cultură generală se recrutează tură, istorie, geografie. S-au sta
surprinderea tuturor, nu s-au bucurat au început să plece pe la oasele lor. din rîndul intelectualilor şi teh Alieja Dorabtalska —- L'u- zul şantierului II Petroşani şi în viitor preţul de cost să fie
prea mult de acest succes. Şi acum „Problema boabelor" nu s-a mai nicienilor (cadre didactice, me bilit de asemenea ciclurile de orări practice de chi
pun unele greutăţi. Uneori, chiar sus dici, ingineri, maiştri şi frun mie fizică. III Petrila care, realizând eco redus simţitor.
pendă anumite spectacole. Dar pentru discutat. In acea zi cetăţenii comunei taşi în producţie etc.). lecţii intitulate „Staturi pentru 544 pag. — 27,40 lei
a vedea mai exact atitudinea tov. Ioan Ed. tehnică Noi construcţii îi> colectivă
Filip, preşedintele sfatului popular co Rapoltu Mare au fost lipsiţi însă de a Pentru anul 1958-1959 Direc gospodine“, „îngrijirea şi edu
munal, în legătură cu cinematograful, ţia Generală a aşezămintelor Holland-Merten — Tehnica S1MER1A (de la subredacţia s-a săpat şi s-a turnat fundaţia
să povestim o scurtă întâmplare petre viziona filmul. Şi aceasta din cauza culturale a stabilit nouă cicluri caţia copilului", „Educaţia sani vidului. noastră voluntară). — Grija co grajdului.
de lecţii. Dintre acestea fac parte 878 pag. - 49,80 lei lectiviştilor din comuna Sintan-
tov. Ioan Filip, preşedintele sfatului „Să ne cunoaştem patria“, la tară", „îndeletniciri practice" şi Ed. tehnică drei se concentrează în ultima De asemenea, au fost trans
vrertie asupra construirii unui portate de la Gărplniş şi rîul
popular comunal, care ştie să dea dis „Mîini îndemînatice“. gratjd pentru 100 de vite. Cema însemnate cantităţi de
poziţii „prompte“ şi „utile“. pietriş şi nisip, urgentîndu-se
Printr-un deosebit interes de astfel, darea în folosinţă a graj
V. A. pus de colectivişti, în scurt timp dului.
după o scrisoare primită de
MAR IA MARIŞ
la iov. Ştefan Koroşi
şi Aurel Arsu,.
C o la b o ra i se reciproc în mod dezinteresat, „Să construim socialismul 'după rfoT 'din R. P. Ghineză au fost Partidului Comunist din Ceho
ţările socialiste au realizat în principiul f mai mult, mai repe create 337 catedre, 559 labora slovacia, cît şi a altor partide P ă
Puternicul lagăr socialist se stabilesc relaţiile pe .bazele de it, se află în curs de construire tr-o scurtă perioadă istorică un de, mai bine, mai economic“.- toare şi au fost pregătite nenu ţeşti din ţările de democraţie,
întinde pe o suprafaţă uriaşă de plinei egalităţi în drepturi, res sau proiectare aproximativ 500 salt gigantic în dezvoltarea lor mărate cadre cu înaltă calificare populară o reprezintă prietenia
la Elba pînă la Marea Chinei de pectării integrităţii teritoriale, de întreprinderi. In acelaşi timp economică şi au păşit într-o eta Datorită uriaşului avînt al ma cu U.R.S.S. şi celelalte ţări so
Sud şi de la Oceanul îngheţat independenţei şi suveranităţii de pe baza egalităţii în drepturi şi pă nouă a construcţiei socialiste. selor, R.P. Ghineză va ajunge In prezent, R. P. Ghineză con cialiste. Se întăreşte şi se dezvol
de Nord pînă la ţărmul Adriati- stat, neamestecului reciproc în a avantajului reciproc, ţările de In prezent, o serie de ţări socia din urmă Anglia în ce priveşte tribuie la dezvoltarea altor ţări tă tot mai mult colaborarea din
cii. Acesta cuprinde peste treburile interne. Aceasta nu ex democraţie populară livrează U- liste au trecut la desăvîrşirea extracţia de cărbune nu în 15 şi frăţeşti ca R. D. Vietnam, R; P tre Cehoslovacia şi Uniunea So
950.000.000 de oameni — mai clude, ci dimpotrivă, intensifică niunii Sovietice o serie de pro construirii socialismului. nici în 5 ani — aşa cum fusese Mongolă, R. P. D. Coreeană vietică în domeniul cercetărilor
mult de o treime din populaţia colaborarea frăţească şi ajutorul duse importante. Astfel, R. Ce Astfel, la Unbon, pe fluviul Am ştiinţifice. Anul acesta Academia
întregii lumi. Statelor socialiste reciproc în domeniul .economic, hoslovacă şi R. D. Germană fur înfr-o *5 — cît în stabilit ulterior — ci încă in nokkan (Iaîuţzian), R. P. Chine de Ştiinţe a U.R.S.S., în colabo
le revine în ansamblu aproxima politic şi cultural. nizează statului sovietic utilaj e- cursul acestui an. Astfel, pînă la ză, în colaborare cu R.P.D. Go rare cu oamenii de ştiinţă ce
tiv o treime din producţia indus nergetio, electrotehnic, chimic, de 20 de ani sfârşitul anului 1958 minerii chi reeană construieşte o uriaşă hi hoslovaci efectuează aproximativ
trială mondială. Inlr-un larg front unit forjă şi presă etG. nezi vor extrage de peste două drocentrală cu o putere de
Ritmul accelerat al dezvoltări] ori mai mult cărbune decît anul 600.000 kw. 100 de cercetări importante. Chi-
Pe cafea Marelui Forţa lagărului socialismului Se dezvoltă în permanenţă co economice este o caracteristica trecut. De asemenea anul acesta miştii cehoslovaci şi sovietici e-
constă în coeziunea sa în jurul laborarea frăţească şi ajutorul a tuturor ţărilor socialiste. Ea industria constructoare de ma Calea luminoasă spre xecută o serie de lucrări în co
O cto m b rie Uniunii Sovietice şi al Partidu reciproc între toate ţările siste începutul acestui an producţia
lui Gomunist al Uniunii Sovieti mului mohdial socialist. Astfel, industrială a ţărilor socialiste a şini va produce peste 80.000 ma- socialism mun în domeniul compuşilor
Rodnica colaborare a ţărilor ce. Toate partidele comuniste şi R. P. Bulgaria va construi în crescut de aproximativ 4,5 ori în şini-unelte. macromoleculari ; fizicienii lu
socialiste este o continuare glo muncitoreşti frăţeşti sprijină în- curînd cu ajutorul Cehoslovaciei comparaţie cu perioada antebe Se dezvoltă vertiginos eco crează în domeniul semiconduc-
rioasă a Revoluţiei Socialiste din trutotul poziţia Partidului Gomu o uzină de acumulatoare, o serie lică ; în aceeaşi perioadă produc Anul acesta producţia de oţel nomia naţională a Cehoslovaciei torilor, studiază proprietăţile ra-
Octombrie, un triumf al marxism- nist Ghinez, exprimată de tov. de centrale electrice şi alte obiec ţia industrială a ţărilor capita a R. P. Chineze va atinge
leninismului. Pe calea luminată Mao Tze-dun care accentuează te ; cu ajutorul R. D. Germane liste a crescut de numai două 10.700.000 tone adică va creşte socialiste. In prezent, R. Ceho dioundelor etc. De asemenea co
de făclia Marelui Octombrie, a- că lagărul socialist şi mişcarea — o fabrică de ciment, o fabri ori. Aceasta este o mărturie gră de două ori în comparaţie cu slovacă ocupă locul 3-4 din lume laborează intens geologii, astro
lături de Uniunea Sovietică, pă comunistă mondială nu se pot că de celuloză din paie, o fabri itoare a superiorităţii covârşitoa producţia din 1957. Este semni în ce priveşte extracţia de cărbu nomii, economiştii, istoricii şi
dezvolta cu succes fără un cen că de brichete şi alte întreprin re a orînduirii socialiste faţă de ne pe cap de locuitor şi locul al alţi oameni de ştiinţă din
şesc China populară, Albania, tru, fără un conducător, că în deri. capitalism. ficativ faptul că în decurs de 48 şaptelea la producţia de oţel. In U.R.S.S. şi R. Cehoslovacă.
Bulgaria, Ungaria, R.D. Viet virtutea istoriei rolul de condu de ani, din 1901 pînă în 1948, în domeniul producţiei de maşini-
nam, R. D. Germană, R. P. D. cător al lagărului socialist revi Sub influenţa binefăcătoare a Asiăzi, R. P. Ghineză trece vechea Chină s-au produs în to unelte pentru aşchierea metale In următorii ani Cehoslovacia,
Coreeană, R.P. Mongolă, Polonia ne Marii Uniuni Sovietice, iar ajutorului reciproc socialist se printr-o epocă de dezvoltare ver tal numai 7.600.000 tone oţel. lor şi a utilajului de forjă şi în colaborare cu R. P. Ungară,
Romînia, Cehoslovacia. rolul de conducător al mişcării dezvoltă în mod armonios eco tiginoasă, cînd „într-o zi se rea presă, R. Cehoslovacă se află la
comuniste şi muncitoreşti inter nomia naţională a tuturor ţări lizează cît în 20 de ani“. In R.P. Ghineză socialismul acelaşi nivel cu cele mai dezvol va construi un sistem de hidro
„Proletari din toate ţările u- naţionale — Partidului Gomu lor socialiste; ţările înapoiate izvorăşte din munca intensă a tate ţări occidentale, iar în do centrale pe Dunăre.
niţi-vă 1“ iată deviza de luptă a nist al Uniunii Sovietice. din punct de vedere economic se Partidul Gomunist şi Aduna sutelor de milioane de oameni ai meniul producţiei de turbine hi
popoarelor statelor socialiste, ridică pînă la nivelul ţărilor îna rea Reprezentanţilor Populari muncii conduşi de partidul draulice şi cu abur le-a depăşit. Dezvoltarea continuă
proclamată acum mai bine de Indeplinindu-şi datoria sa in- intate, asigurîndu-se creşterea din întreaga Chină au trasat In ce priveşte producţia de ener
100 de ani de Marx şi Engels în ternaţionalistă, statul sovietic continuă a puterii economice a sarcina ca în decurs de 15 ani, marxist-leninist, din uriaşul aju gie electrică pe cap de locuitor a economiei naţionale
„Manifestul Comunist“. sprijină multilateral pe prietenii sau chiar mai devreme, R.P. Chi tor dezinteresat al Uniunii So R. Cehoslovacă a întrecut de
şi tovarăşii săi de idei. Gu ajuto sistemului mondial socialist în neză să întreacă Anglia, leagă vietice. In prezent U.R.S.S. par mult Italia, Franţa şi alte ţări R.D. Germană constituie o
Statele socialiste unite prin i- rul Uniunii Sovietice, de pildă, nul industriei moderne în ce pri ticipă direct la construirea unui ’capitaliste. parte componentă indivizibilă a
deaiurile comune ale construirii în ţările socialiste, s-au constru ansamblul său. veşte producţia de fontă, oţel şi număr de 211 întreprinderi gi marelui lagăr al ţărilor socia
societăţii socialiste şi principiile alte importante produse indus gantice din Ghina populară. Gel de-al Xl-lea Congres al liste.
internaţionalismului proletar, îşi Acţionînd în comun, ajutîndu- triale. Pentru a rezolva această
sarcină, gloriosul popor chinez In afară de ajutor economic, Partidului Comunist din Ceho Prin munca lor neobosită oa
este ferm hotărît „să mute din Uniunea Sovietică dă o contri slovacia, care a avut loc anul a- menii muncii din R.D. Germană
buţie substanţială la dezvoltarea cesta, a subliniat că socialismul transpun cu succes în viaţă prin
loc pînă şi munţii şi apele“. Co ştiinţei şi tehnicii chineze. Ast cipala sarcină economică trasa
mitetul Central al Partidului Go fel, din anul 1951 specialişti so a repurtat în Gehoslovăciai o tă de Congresul al V-lea al
munist Chinez, sprijinindu-se pe vietici au predat zeci de mii de victorie hotărîtoare, că la' ordi P.S.U.G., ca în cursul cîtorva
entuziasmul revoluţionar cres- cursuri în institutele de învăţă nea zilei se află sarcina desăvîr- ani să se obţină o asemenea dez
cînd al maselor, a lansat lozinca mînt din China, în diferite do şirii, în următorii ani, a constru voltare a economiei naţionale
irii socialismului. îneît consumul pe cap de locui
menii ale ştiinţei. Gu ajutorul tor al populaţiei muncitoare din
specialiştilor sovietici în cadrul Piatra unghiulară ă politicii
institutelor de învăţămînt supe-
