Page 13 - 1958-12

N r 12'-?! d rum u l so G íA iié ú m m r ' Pai?: 3
rw m m nrMxssKmsaastiBmsatiiwiiimwiidKmttss&sm^raB^ 'sanmummsawiatmipamumţp m

Alegeri în organizaţiile de partid de la safe w®m®m 4 ffuccşge ale ceferiştilor F e sflîv a fisS f iîm y lu i
jp en ifiry s a t©
COMITETUL DE PARTID 1 Depăşiri de plan
Ministerul Invăţămintului şi
!Elevi fruntaşili; VA înaintate de mun­ S-au 'trăimporjat astfel 33.706 tone

Sa învăfăiură Folosind

că, muncitorii de ia Staţia C.F.R. Sl- marfă fără cheltuieli suplimentare şi Culturii in colaborare cu Mi­

meria-triaj şi-au îndeplinit planul dq 1Investiţii,\ nisterul Agriculturii şi Silvicul­

i î r É ü i i f a n stilul de muncă producţie pe cele 11 luni care au tre­ SAu evidenţiat în muncă acarul Ni­ turii organizează şi in acest an
cut, în proporţie de 103,25 la sută. colae Dionisie, şeful de manevră Con­ un festival, al filmului . pentru

Cu prilejul alegerii noului comitet co­ cru a influenţat negativ eforturile co­ ceea nu este întîmplătoare lipsa unor Lucrând după metoda formării tre­ stantin Bădulescu şi alţii. sate.

munal de partid, adunarea generală a muniştilor. Să ne oprim asupra cîtor- membri de partid de la adunări, sau nurilor prin descompunere, ei au reu­ In cinstea zilei de 80 Decembrie, Festivalul are scopul ele a

membrilor şi candidaţilor de partid din va aspecte mai importante ale acestei dacă totuşi se prezintă, nu participă şit să reducă timpul de staţionare al muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la populariza,' in primul rînd, cele

comuna Vinţu de Jos a dezbătut prin­ probleme. la discutarea celor mai frecvente pro­ vagoanelor cu 4,2 la sută, economisind staţia C.F.R. Simeria-triaj, s-au anga­ mai înaintate m eto d e de mutică

cipalele probleme legate de transfor­ Este cunoscut faptul cjă una din prin­ bleme, la luarea hotărârilor. Este eloc­ astfel un număr de 126.385 vagoane jat să îndeplinească planul. anual în din .iagricultură> pentru, sporirea

marea socialistă a agriculturii, de întă­ cipalele trăsături ale stilului de muncă ventă din acest punct de vedere chiar ore, ceea ce echivalează cu 2.106 va­ ziua de 16 decembrie, adică cu 15 producţiei agricole, de a face

rirea rolului de conducător al organiza­ al organizaţiilor noastre de partid este şi adunarea de dare de seamă şi ale­ goane recuperate pentru încărcare. zile înainte de termen. cunoscute rezultatele obţinute

ţiilor de bază în comună şl în satele caracterul el de masă. Îndeplinirea cu geri, de la care au lipsit nemotivat nu Reducerea întîrzierilor de către sectorul socialist al
aparţinătoare. Darea de seamă şi dis­ succes a multiplelor sarcini ce stau mai puţin de 15 membri de partid. agriculturii şi de a sprijini pro­
cuţiile au relevat că de la ultima adu­ în faţa organizaţiilor de partid de­ cesul de educaţie culturală şi
nare generală de alegeri, comitetul de pinde în măsură hotărâtoare de capa­ Slab muncesc organizaţiile de bază
partid şi organizaţiile de bază au do- citatea lor de convingere şi mobiliza­ şl cu agitatorii şi activul fără de par­ (ntărindu^se disciplina în muncă, s-ia sută faţă de perioada corespunzătoare patriotică .la sate. .
bîndit succese însemnate în lupta pen­ re a maselor de membri şi nemembri tid. Majoritatea din ele îşi instruiesc
tru transformarea socialistă a agricul­ de partid. Este de la sine înţeles că agitatorii în preajma unor sărbători MAGDALENA BURIAN reuşit ca in acest an întreruperile de a anului trecut, întîrzierlle trenurilor Festivalul filmului pentru sate
turii, pentru întărirea continuă a (rându­ un comitet de partid, format dlntr-un ca 1 Mai, 23 August etc. Se poate clasa Xî-a a şcolii medii mixtei
rilor partidului. Astăzi în comuna Vinţu număr restrâns de tovarăşi, nu va pu­ spune că ele nici n-au reuşit să veri­ circulaţie a trenurilor de persoane din pe aceste linii din cauza tracţiunii. Ac­ se va organiza în 3 etape, cu
de Jos şi în satele aparţinătoare există tea îndeplini niciodată sarcinile ce fice forţa acestora pentru că nu i-au
5 întovărăşiri agricole care cuprind'b revin unei mase largi de membri de folosit. La unele organizaţii de bază cauza neglijenţelor în serviciu a per­ tivitatea celor 20 de locomotive de oare începere de la 13 decembrie
suprafaţă ce reprezintă cca. 11 la sută partid. din raza comunei colectivul de agita­
din întreaga suprafaţă arabilă a cei? tori se confundă cu activul fără de sonalului C.F.R, pe liniile: Ilia-Coşla- dispune depoul C.F.R. Simeria s-a con­ 1958, pînă la 1 aprilie 1959, ru-
munei. Comuniştii s-au declarat nemul­ Adunarea generală a membrilor şl partid. Dacă îl întrebi pe un toVară?
ţumiţi de rezultatele pe care le-au ob­ candidaţilor de partid a scos la Iveală de este agitator îţi răspunde afirma­ riu, Simeria-Subcetate şi Simeria-Hu- format întocmai turnusului înscris pe lîndu-se la fiecare unitate cine­
ţinut pînă acum şi în aceasta stă ga­ faptul că în activitatea sa de zl cu zl, tiv. Tot afirmativ îţi răspunde şi la
ranţia că ei vor munci mai bine. Ei comitetul de paţtld a adoptat un stil întrebarea dacă face parte din activul nedoara să se reducă faţă de perioada diagramă ieşind regulat din depou pen­ matografică sătească unu-două
sînt hotărâţi să la unele măsuri me­ de muncă pe care practica l-a Infir­ fără de partid. Aceasta pentru că mulţi
nite să le facă munca mal spornică, mat. membri de partid nu ştju ce este şi ce corespunzătoare a anului trecut cu pes­ tru remorcarea trenurilor de persoane filme săptămînal.
mai eficace. rol are agitatorul şl cc este şi ce rol
Iată cîteva fapte. O muncă atlt de are activul fără de partid. te 80 la sută. şi de marfă şi respectând întocmai Pentru buna organizare şi
Adunarea de dare de seamă şi ale­ vastă cum este cea pentru convingerea
gere o noului comitet de partid a con­ unor sate întregi de ţărani pentru a Adunarea generală a mal scos în De asejmenea, au scăzut cu 90 la timpul prescris în circulaţia pe linie. desfăşurare a festivalului, se
stituit un bun prilej de a scoate la păşi cu încredere pe drumul agricul­ evidenţă că comitetul de partid s-a
Iveală neajunsurile în muncă şl a găsi turii socialiste necesită o bună or­ preocupat în slabă măsură de condu­ Prin muncă vor constitui comisii raionale şi
căile prin care ele să fie înlăturate. ganizare, mobilizarea unui mare număr cerea organizaţiilor de masă. El ana­ locale de coordonare, din com­
de oameni şl folosirea celor rjţaJ lizează prea rar activitatea or­ ponenţa cărora vor face parte
Una din principalele concluzii care eficace forme de muncă. In condiţiile ganizaţiilor CJ.T.M. In mod cu totul
s-au desprins din adunare a fost a- unui comitet comunal de partid, aces­ nesatlsfacător fac acest lucru organi­ Mărirea volumului de lucru la sta­ Hotărîrea luată zilele trecute a şi reprezentanţi ai sfaturilor popu­
ceea că în activitatea comitetului de ta trebuie să ştie să folosească ca­ zaţiile de bază. De aceea în cea mai
partid şi a organizaţiilor de bază şl-au pacitatea şl forţa tuturor organizaţi­ mare parte din satele aparţinătoare co­ ţia C.F.R. Simeria-triaj, îngreuna din început să fie tradusă în fapte. Mun­ lare, cinematografelor, U.T.M.-
făcut loc unele lipsuri mai ales în ce ilor de bază, a tuturor membrilor de munei Vinţu de Jos organizaţiile de ce în ce mai mult munca la cabina citorii ceferişti au executat deja un ului, A.R.L.U S'.-ului, căminelor
priveşte stilul de muncă. Şi acest lu- partid, a organizaţiilor de masă, a ac­ masă sînt lăsate Ia voia întîmplării,
tivului fără de partid şi a altor forţe sînt scăpate din atenţia organizaţiilor nr. 5 de la cocoaşa de triere a va­ număr de circa 500 ore muncă vo­ culturale, şcolilor, cooperativelor
Cursuri existente în satele respective. de partid.
goanelor. luntară. etc:
de alfabefizare penfru Trebuie spus că comitetul de partid lată cîteva fapte care dovedesc că
din comuna Vinţu de Jos nu a folosit în activitatea sa, comitetul de partid Muncitorii de aci însă, au hotărât ca, Din anteeailculul făcut, la această con­ In scopul reuşitei festivalului,
în anii regimului democrat- aşa cum trebuie toate pîr'ghiile de care a scăpat din vedere multe probleme pentru mărirea capacităţii de formare strucţie se vor face economii în va­ comisia regională de organizare
popular au luat fiinţă grădiniţe dispuhe pentru a-şl îndeplini sarcinile foarte Importante cuini sînt : conduce­ a trenurilor, să construiască prin mun­ loare de 30.000 lei. Pînă la 15 decem­ a festivalului filmului pentru
şi şcoli elementare speciale pen­ ce-i stau în faţă. rea activităţii organizaţiilor de masă, că voluntară o cabină mai mare oare sate a elaborat instrucţiuni co­
tru surdo-muţi, iar absolvenţilor a activului de partid, a agitatorilor ş.a. să creeze condiţii optime de lucru per­ brie, se vor executa 1.500 ore muncă respunzătoare din care rezultă
acestor şcoli li s-au asigurat con­ Un însemnat număr din tovarăşii ca­ sonalului de aci, şi o mai mare sigu­ voluntară. In această zl cabina de la "sarcinile ce revin in niunca de
diţii de a învăţa în şcoli profe­ re au luat cuvîntul au subliniat nece­ Acest liicru se datoreşte stilului de­ ranţă pentru trierea vagoanelor pe cocoaşa de triere din staţia C.F.R. organizare şi popularizare a ac­
sionale speciale, unde îşi însu­ sitatea ca comitetul de partid să-şi fectuos de muncă: lipsă de planificare plan înclinat. Simeria-triaj va fi dată în funcţiune. ţiunii întreprinse.
şesc diferite meserii, devenind îmbunătăţească stilul de muncă. riguroasă a muncii, antrenarea unul
număr redus de oameni la munca Cam a devenit fruntaş
— Noi avem forţe suficiente — a politică de masă, îngustarea sferei de
spus tov. Ordean — care să ducă T» Á . P* Le Petroşani
muncă penfru transformarea socialistă acţiune. In asemenea condiţii este ex­
a agriculturii, dar aceste forţe trebuie MARJA CARPINIŞAN Acum cîteva zile, lucrătorii de Ia desfacere între unităţi, precum şl orga­ stiiuit de asemenea o preocupare a
conduse, îndrumate îndeaproape şl a- plicabil de ce comuniştii nu sînt mul­ sclasa X-a umanistică a şcoliij T.A.P.L. Petroşani au trăit clipe de nizării întrecerii socialiste. S-a reuşit conducerii T.A.P.L. şi a comitetului de
mare bucurie. Unitatea lor a primit ca întrecerea socialistă să cuprindă 85 întreprindere. Pentru rezolvarea fluctu­
medii mixte din Şebeş titlul de evidenţiat pe ramură, pentru la sută din lucrători şi astfel o serie aţiei de cadre s-a trecut la recrutare

cadre calificate pentru industrie. cest lucru trebuie să-I facă tocmai co­ ţumiţi cu rezultatele obţinute pînă a- *©®®®@®©es®@®©©®©©9©8©©" activitatea desfăşurată pe semestrul 1 de unităţi să devină fruntaşe pe între­ şl angajare de ucenici, fii ai muncito­
al acestui an. prindere. De pildă, bufetul nr. 27 Ani- rilor mineri din Valea Jiului.Din aceş­
C. E. C. noasa a obţinut drapelul de fruntaş pe tia 7 au fost trimişi la diferite şcoli
Faptele care au dus Ia obţinerea u- întreprindere în trimestrul I 1958, iar profesionale, iar un număr de 25 tineri
Pentru cei mai vîrstnlcl, aso­ mitetul de partid. nor rezultate bune în activitatea restaurantul nr. 2 „Parângul“ pe tri­ au fost calificaţi la locul de producţie
T.A.P.L. Petroşani sînt multiple. Re­

cum în dezvoltarea sectorului socialist Procuraţi-vă din timp o- ţeaua de desfacere s-a mărit de la 26 mestrul II 1958. Laboratorul de cofe­ sub supravegherea celor mai buni
bligaţiuni. G.E.G. pentru unităţi, cîte au fost în 1951, la 71 u- tărie din Petroşani a obţinut drapelul lucrători, perfecţionîndu-se la cursurile
ciaţia surdo-muţilor a organizat Alţi tovarăşi, printre care Vaslle al agriculturii: azi abia 11 la sută tragdrea la sorţi din 30 nităţl. Au luat fiinţă 6 laboratoare, o pe unitate de producţie fruntaşă pe profesionale din cadrul întreprinderii.
citfsuri de alfabetizare. In pre­ Romoşan, Gheorghe Stanciu şi Ştefan din întreaga suprafaţă arabilă a co­ noiembrie a.c., cind în a- fabrică de sifon proprie. Acestea au ambele trimestre. Cele 9 brigăzi de
zent funcţionează un curs de al­ Bercea au arătat că stilul defectuos al munei este cooperativizată, în timp ce fara cîştigurilor între contribuit la mărirea numărului de bună deservire, din cele mai mari uni­ Munca plină de elan şi conştiincio­
fabetizare pentru surdo-muţi în comitetului de partid s-a făcut simţit 75.000 şi ’1.000 lei, se vor preparate de laborator, l-n ultimii ani tăţi au adus un aport deosebit la îm­ zitate a lucrătorilor a făcut ca T.A.P.L.
acorda şi numeroase oişti- unităţile au fost transformate radical bunătăţirea deservirii consumatorilor. Petroşani să obţină rezultate bune în
oraşul Sebeş. Cursurile se ţin o- şi în activitatea organizaţiilor de bază. multe comune din raionul Alba cu şi au fost dotate cu ustensilele şl uti­ Brigada de la restaurantul nr. 36 „Car­ activitatea sa din semestrul 1 al aces­
guri in obiecte ca: lajul necesar, creînd astfel o serie de paţi" condusă de tov. Paraschiva Cos- tui an. Astfel, planul de desfacere a
dată sau de două ori pe săptă- Unele birouri ale organizaţiilor de bază condiţiuni asemănătoare, au realizat 1 motocicletă de 350 unităţi modei. Printre acestea se nu­ tăchel, distinsă cu insigna de „Fruntaş fost realizat în proporţie de 101,64 ia
mără restaurantele „Cina“ din Lupeni, în comerţul de stat", şi brigada de la sută, ceea ce reprezintă o creştere de
mînă, iar cursanţii au o frecven­ cum sînt cele din Valea Vinţului, mult mai mult în această direcţie. cmc.; 2 ceasuri de aur „Minerul“ şi „Carpaţi" din Petroşani, restaurantul nr. 1 „.Minerul“ din Pe­ 347 la sută, faţă de aceeaşi perioadă
ţă bună, fiind interesaţi în însu­ Slbişeni, Mereteu, nu s-au îngrijit să Important este faptul că adunarea Schaffhausen: 2 garnituri „Straja“ din Vulcan, precum şi o serie troşani, condusă de tov. Iuliu Muntea- a anului 1953, iar producţia proprie
şirea cît mai multor cunoştinţe. asigure o asemenea organizare a acti­ studio „Mioriţa“ ; 2 televi­ de cofetării, bufete etc. nu, au reuşit să facă din toţi membrii a crescut cu 331,1 la sută, faţă de ace­
vităţii îndt fiecare membru şl candi­ generală a găsit şi căile şl resursele zoare „Rubin" ; maşini brigăzii lucrători fruntaşi. Exemplul eaşi perioadă a anului 1953. Producti­
Pentru ca acţiunea de alfabe­ Obţinerea de către T.A.P.L'. Petroşani lor a fost urmat şi de alţi lucrători din vitatea muncii a crescut cu 208 la
aragaz, aparate de radio, a titlului de evidenţiat pe ramură a comerţ. sută, faţă de 1953, prin dotarea locu­
tizare a surdo-muţiior din pro­ dat de partid să aibă în permanenţă necesare înlăturării lipsurilor existen­ maşini de cusut, biciclete, fost posibilă şi datorită unei juste re­ rilor de muncă cu noi utilaje, ridica­
maşini de spălat rufe, co­ partizări a planului de aprovizionare şl Problema stabilizării cadrelor a con- rea calificării profesionale şi a con­
ducţie să dea cele mai bune roa­ sarcini concrete pentru îndeplinirea te în vederea îmbunătăţirii muncii de voare de lină şi altele. ştiinţei morale ridicate imprimate la
5
de, este necesar ca să fie antre­ cărora să se simtă mobilizaţi. Au mun­ partid în satele comunei Vinţu de Jos 5
şi aceasta să se reflecte în rezultate
naţi un număr mai mare de sur­ cit slab şi unii comunişti din organi­ economice şi politice tot mai bune.
Adunarea a elaborat unele măsuri con­
do-muţi la aceste cursuri. Ar tre­ zaţiile de masă, iar birourile organiza­ crete în această direcţie, pentru în­
deplinirea cărora comuniştii s-au an­
bui de asemenea să se organize­ ţiilor de bază nu i-a tras la răspundere gajat să le traducă în viaţă.
ze cursuri şi la sediile grupelor pentru inactivitate. Acest lucru este
de surdo-muţi din oraşe şi co­ valabil şi pentru unii membri din co­
mitet ca Nicole Tomuşca şi Nicolae
mune. majoritatea lucrătorilor. Totodată chel­
Androne care nu au fost traşi Ia răs­
IOSIF MORAR1U tuielile de circulaţie pe semestrul 1

preşedintele asociaţiei surdo-muţilor, ţ pundere pentru slaba activitate desfă­ Indici de utilizare înalţ ¦10QSZSBZT3EZ 1958, au marcat cel mai scăzut nivel
din anul 1953 şi pînă acum, fiind la
filiala regională Hunedoara- şurată ca membri ai comitetului. De a- C. .ARMEAN 30 iunie 1958 cu 1,58 la sută mai mic

R. D. Germană, în ce priveşte de fabrici, uzine, combinate şi cialisţe, să scin’deze colaborarea producţie sporită faţă de nivelul anilor anteriori.
şi bunurile de larg consum, să hidrocentrale. socialistă a popoarelor frăţeşti. Ca urmare a realizării planului de
ajungă din urmă şi să depăşeas­
că consumul pe cap de locuitor Combinatul pentru prelucrarea Ajutorul reciproc frăţesc al ţâ ­ desfacere, a rabatului comercial şi da­
din Germania occidentală. lemnului de la Elbasan, rafină­ rilor socialiste constituie o forţă
uriaşă oare contribuie la ajunge­ torită reducerii cheltuielilor de circula­
Rezolvînd principala sarcină ria de petrol de la Cermik, com­ rea din urmă şi depăşirea — în
economică, oamenii muncii din binatul textil „Stalin“ din Tira­ cele mai scurte termene istorice (Urmare din pag. l-a) nea şarje şi prin această, impli­ Şerban şi alţii, elanul întrecerii, ţie pe primul semestru al anului, şi
R. D. Germană luptă nu numai na, hidrocentrala „Karl Marx“ — a ţârilor capitaliste înaintate cit, la realizarea unui indice de
pentru dezvoltarea continuă a şi altele reprezintă adevărate din punct de vedere economic. ia mărirea capacităţii cuptoare­ utilizare înalt. au dus prin depăşirea indicelui capitolul beneficii vărsate la buget a
principalelor ramuri ale indus­ monumente ale prieteniei veşni­ lor.
triei ci contribuie totodată la ce şi de nezdruncinat dintre ţă ­ De pe acum ne putem imagi­ E suficient a aminti că pînă de utilizare planificat la reali­ fost realizat şi depăşit. In semestrul
dezvoltarea sistemului de cola­ rile socialiste. Industrializarea na clar cum va arăta lumea pes­ In ce priveşte reparaţiile Ia în prezent au fost elaborate pes­
borare şi de diviziune interna­ ţării a devenit o realitate în pri­ te 10-15 ani. Uniunea Sovietică cald, s-a muncit susţinut pentru te 1.300 şarje rapide. Cunoscînd zarea planului anual înainte de I 1958, beneficiile realizate depăşesc
ţională a muncii, la colaborarea mul rînd datorită uriaşului aju­ se vă situa pe primul loc în lu­ îmbunătăţirea tehnologiei aces­ modul în care influenţează asu­
planificată în cadrul întregului tor primit din partea popoarelor me în ce priveşte producţia in­ tora. Un accent deosebit s-a pus pra productivităţii cuptoarelor termen. nivelul atins în anii 1953-1955-1956.
lagăr socialist. Un exemplu în Uniunii Sovietice şi ale celorlal­ dustrială pe cap de locuitor, iar pe respectarea planificării aces­ numărul acestor şarje, ne putem
acest sens îl constituie constru­ te ţări socialiste. în domeniul agriculturii se va tor reparaţii. Totodată, după ter­ face o imagine despre modul în Succesul repurtat de bravii Pentru activitatea desfăşurată au
irea în cursul următorului cinci­ situa pe acelaşi loc mult mai care s-a muncit în această di­
nal, cu ajutorul Uniunii Sovi­ Tnumfiil devreme — în următorii 2-3 minarea fiecărei descărcări, s-a oţelari, faptul că în perioada fost premiaţi un număr de 64 tovarăşi
etice şi al celorlalte ţări socia­ ani. verificat vatra dacă are gropi şi recţie.
m aî'îîism -îen B îiîsm u îo » ' cînd acestea au existat, s-a fă­ 1—25 noiembrie indicele planifi­ din aceste unităţi fruntaşe, dintre care
liste, a unei vaste conducte de Ghină populară va lăsa în cut evacuarea oţelului. şi zgurii Nu lipsită de importanţă în
petrol, între U.R.S.S. şi R. D. Celelalte ţări de democraţie urmă Anglia în ce priveşte volu­ cu aer comprimat. Măsurile direcţia sporirii randamentului cat pe m.p. şi zi calendaristică 52 lucrători operativi.
Germană care va aproviziona cu populară — R. P. Polonă, R.P. mul producţiei industriale şi îşi luate au dus la reducerea tim­ cuptoarelor a fost traducerea în
materie primă petrochimia Ger­ Ungară, R. P. Romînă, R.P. Bul­ va dezvolta în ritm rapid pro­ pului de reparaţie la rece a viaţă a unor propuneri de mă­ a fost depăşit cu mai bine de Colectivul de lucrători de la T.A.P.L.
maniei populare. garia, R. P. D. Coreeană, R.P. ducţia globală pînă la nivelul cuptoarelor cu aproximativ 50 suri tehnico-organizatorice. A-
/Mongolă, R.D. Vietnam obţin de S.U.A. la' sută. mintim în acest sens de auto­ 12 procente, ne îndreptăţeşte să Petroşani esle hotărît să obţină în vi­
In cadrul colaborării frăţeşti matizarea inversării focului, lu­
cu celelalte ţări socialiste R.D. asemenea succese deosebit de In această perioadă vor obţi­ Alt factor care a contribuit în cru efectuat la 3 din cele 5 cup­ credem că oţelarii care deservesc itor rezultate şi mai bune.
Germană a construit în R. P. importante în construirea socia­ ne noi succese R. Cehoslovacă mare măsură la îmbunătăţirea toare. Aceasta a dus la obţine­
Bulgaria un frigorifer cu o su­ lismului. Aceste succese reflectă şi R. D. Germană, care de pe indicilor de utilizare a cuptoa­ rea unui regim termic optim pe cele 5 cuptoare Martin vechi I. CĂRABAŞ
prafaţă de 5.650 tm care permite cu tărie hotărîrea lor de neclin­ acum nu mai sînt în urma ţâri­ relor Martin l-a constituit mo­ şarjă, la mărirea prestaţiei la
conservarea unor cantităţi de tit de a întări coeziunea lagăru­ lor occidentale dezvoltate din dul nou de apreciere a şarjelor cald a cuptoarelor. sînt hotărîţi să muncească la secţia comercială
1.100 tone produse allerabile şi lui socialist, de a dezvolta cola­ punct de vedere industrial, pre­ rapide. Dacă înainte vreme şar­
3.385 tone de produse congelate. borarea şi ajutorul reciproc în­ cum şi R.P. Polonă, al cărei ni­ jă rapidă era considerată aceea Paralel cu activitatea desfăşu­ fel de bine şi în viitor. 1 regională Hunedoara
De asemenea constructorii din tre statele socialiste. vel de produejie pe cap de locu­ care era elaborată într-un timp rată pe linie tehnică, un accent
R. D. Germană au realizat şi itor la principalele produse in­ scurt, aceasta de multe ori în deosebit s-a pus pe antrenarea Alegerea noului con sili
montat în portul bulgar Ruse un In anii de după război vîrfu- dustriale este vădit superior ni dauna cantităţii de oţei, în anul tuturor oţelarilor la campania
ascensor pentru nave care per­ rile capitaliste au încercat şi în­ velului mondial mediu. In acelaşi acesta, paralel cu durata de ela­ de sporire necontenită a produc­ al Uniunii Asociaţiei stud
mite ridicarea unei nave la o cearcă necontenit să submineze borare s-a pus un accent deose­ tivităţii agregatelor. In această
înălţime de peste 12 metri în sau cel puţin să slăbească unita­ timp toate ţările socialiste din bit pe cantitatea şi calitatea oţe­ acţiune un mare rol l-au avut la Institutul de nine din Petroşani
numai 30 minute. tea ţărilor lagărului sociaiist, să lului produs. consfătuirile de producţie sindi­
zdruncine încrederea între ţările Europa vor ajunge din urmă şi cale, pe grupe şi secţie. Prin Duminică 30 noiembrie, în amfitea­ .asociaţia studenţilor din I.M.P. şi-a
!Roabele a ju fc m lu i iV ăfesc de democraţie populară şi Uni­ Prin aceasta s-a reuşit atra­ trul Institutului de mine „Gh. Gheor- propus printre altele: sprijinirea acti­
unea Sovietică, să le abată de chiar vor întrece în dezvoltarea gerea oţelarilor — date fiind ele s-a creat o opinie de masă ghiu-Dej“ djn Petroşani a avut loc vă a bunei desfăşurări a procesului de
Cu ioale Ccă este o ţară mică, pe calea luminoasă a prieteniei stimulentele materiale — în lup­ în favoarea problemelor legate alegerea noului consiliu al Uniunii învăţămînt, îmbunătăţirea muncii pro-
frăţeşti, colaborării şi ajutorului lor economică multe din fările tă pentru continua sporire a pro­ direct de productivitatea agre­ Asociaţiei studenţilor la facultăţile de fesional-ştiinţifice, stimularea în mai
R. P. Albania este membră ega­ reciproc. încercare zadarnică 1 ductivităţii agregatelor. Scurta­ gatelor, lucru ce a dus în final mine şi electromecanică minieră. mare măsură a activităţii originale de
Imperialiştii furibunzi şi slugile capitaliste înaintate din punct de rea timpului de încărcare a fie­ la creşterea conştiinţei oţelari­ cercetări ştiinţifice a studenţilor, ale-
lă în drepturi a familiei statelor lor credincioase — revizioniştii lor, la intensificarea întrecerii Darea de seamă, urmată de discuţii, gîndu-şi teme ştiinţifice, izvorâte din
vedere economic. Aceasta va e- rului vechi şi fontei, dozarea co­ socialiste. a relevat succesele pe care asociaţiile necesităţile concrete ale industriei noa­
socialiste. In anii puterii popu­ — nu au reuşit şi nu vor reuşi rectă a şarjelor, supravegherea studenţeşti le-au obţinut în munca de stre miniere, întărirea legăturilor multi­
nici pe viitor să găsească o fi­ xercita o uriaşă influentă asupra atentă a modului în care se res­ Munca neobosită a oţelarilor. educarea comunistă a studenţilor, pre-, laterale între institut şi exploatările
lare în Albania s-au înăltat sute sură în relaţiile dintre ţările so- pectă procesul tehnologic, au în fruntea cărora au stat prim- cum şi contribuţia adusă la formarea miniere, precum şi mobilizarea unui
dezvoltării istoriei universale, contribuit în mare măsură Ia ela­ topitori ca Alexandru Nojogan. cadrelor de specialişti de înaltă califi­ număr mare de studenţi la munca pa­
care, necesare industriei miniere, pen- triotică etc.
oglindind triumful strălucitor al Traian Bîriea, Dumitru Brujan. Iru a da patriei mai mult cărbune
energetic şi cocsificabii, minereuri şi La 20 decembrie a.c. Institutul de
marxism-leninismului. tot felul de substanţe minerale utile. mine Pciroşani îşi serbează un dece­
niu de existenţă, concomitent şi cu o
Dar dobîndirea acestor succese a fost
strâns legată de îndrumarea şi sprijinul sesiune ştiinţifică afît a cadrelor di­
nemijlocit pe care asociaţiile studen­
ţeşti le-au primit din partea organi­ dactice cit şi a studenţilor, cuprinzînd
zaţiilor de parlid şi U.T.M.
un mare număr de comunicări ştiinţi­

borarea a cît mai multe aseme­ Gonşţanţin Mogonea, Dumitru In planurile de activitate pe 1959, fice originale.