Page 15 - 1958-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VĂ ! Declaraţia guvernului Republicii

Populare Romîne în problema

normalizării sifuajiei din Berlin

Guvernul şi poporul romîn salută cu toată căldura şi calea apropierii între cele două state germane, în intere

sprijină noua şi importanta iniţiativă a Uniunii Sovie­ sui unificării ţării pe baze paşnice şi democratice. Gu

QR6ANAL COMITETULUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARASI ALSFATULUI POPULAR tice cu privire la normalizarea situaţiei din Berlin — vernul .romin îşi •exprimă întreaga adeziune faţă de pro

problemă oare prezintă pentru toate ţările eliropene, în­ punerea guvernului sovietic privitoare la încheierea ne

tre care şi ţara noastră, un interes deosebit. < întîrziată a Tratatului de pace cu Germania, pentru li
chidarea în acest fel a stărilor de lucruri anormale ge
Vineri 5 decembrie 1958 4 pagini 20 bani De multă vreme atenţia guvernului şl 'poporului ro­ nerate de poziţia obstrucţionistă a puterilor occidentale

Anul X Nr. 1232 mîn este reţinută de evoluţia neliniştitoare a lucrurilor în Cel mai acut aspect al problemei germane şi care re
clamă o soluţionare urgentă îl prezintă însă situaţia ac
Germania occidentală ca urmare a cursului primejdios tuală din Berlin. Este cu totul nefiresc, ca la 13 ani de
la sfîrşitul războiului, în Berlin, situat pe teritoriul şi în
imprimat de S.U.A., Anglia şi Franţa dezvoltării acestei , centrul R. . D. Germane, sectoarele apusene să continue
a fi ocupate de trupele celor trei puteri occidentale.
SPRE NOI SUCCESE iii planii IF IRUU N Y \ § II părţi a Germaniei. Datorită politicii puterilor apusene, Aceasta contravine intereselor poporului german şi inte­
anini Mcpiinif de Ia fabrica „Sebeşul' reselor securităţii europene. Menţinerea Berlinului apusean
în dezvoltarea R. F. Germană este remilitarizată în ritm accelerat, efec­ sub ocupaţia militară a S.U.A., Angliei şi Franţei nu are
Laminatorii nici o justificare. Ea nu numai că împiedică normalizarea
________•________________ ____________ tivele armatei vest-germane sînt sporite continuu, înzes­ situaţiei în Germania, dar a dus la transformarea acestei
hunedoreni părţi a oraşului într-un focar de nelinişte şi încordare.
economiei nationale d in sebeş trate cu arme atomice, iar elementele revanşarde proclamă La adăpostul statutului de ocupaţie, puterile occidentale
raportează au transformat Berlinul apusean într-un avanpost al
pe faţă intenţiile lor agresive. Această stare de lucruri N.A.T.O., într-o bază pentru ducerea războiului rece şi
Laminatorii Combinatului si­ desfăşurarea altor numeroase acţiuni ostile îndreptate îm­
derurgic din Hunedoara au la­ creează o ameninţare nu numai pentru R. D. Germană potriva R. D. Germane şi a celorlalte ţări membre ale
minat joi ultimele lingouri de Tratatului de la Varşoţvia. Este un fapt notoriu că în
oţel din cadrul sarcinilor pla­ şi alte ţări socialiste, dar şi pentru toate ţările! europene. această parte a Berlinului funcţionează numeroase agen­
nului de producţie pe acest an. turi ale spionajului american şi vest-german care folosesc
Secţia laminoare este a şasea Nu odată, popoarele Europei au fost victime ale agre­ organizaţiile de fugari fascişti pentru a desfăşura o acti­
secţie de producţie din cadrul vitate diversionistă de subminare a ţărilor socialiste.
combinatului care şi-a realizat siunii militarismului german, acest vrăjmaş înverşunat al
pînă acum planul anual de pro­
ducţie. libertăţii şi independenţei popoarelor, al culturii şi civiliza­

Folosind mai bine capacita­ ţiei umane. Poporul romîn a avut de suferit î n . două
tea de lucru a utilajelor, redu-
cînd timpul opririlor pentru re­ rînduri mari pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri de
paraţii, laminatorii de la Hune­
doara au laminat în primele bunuri materiale de pe urma militarismului german. Ca şi
11 luni ale anului curent, cu a-
Producţia ¦ Producţia celeaşi agregate, cu 10.900 tone celelalte popoare europene, el este adînc interesat ca
siderurgică de otel oţel mai mult decît au lami­
nat în perioada corespunzătoare primejdia ce o creează pentru cauza păcii refacerea mi­
138% a anului trecut.
litarismului în Germania occidentală să fie înlăturată, ca
Datorită eforturilor depuse de
întregul colectiv, pe lingă faptul întregii Germanii să 1 se asigure o dezvoltare paşnică
că planul anual a fost realizat
cu 27 de zile înainte de termen, şi democratică.
productivitatea muncii a sporit
în acest an faţă de sarcina pla­ Militarismul german n-ar fi constituit astăzi o pro­
nificată cu 7,76 la sută, iar prin
reducerea preţului de cost s-au blemă şl el n-ar mal fl ameninţat pe nimeni dacă S.U.A., S-a creat o astfel de situaţie îneît orice incident ar
realizat economii în valoare de
123% peste 1.000.000 lei în intervalul Anglia şl Franţa, ca părţi semnatare ale acordului de la putea constitui sursa unui conflict cu urmări de neprevăzut¦/
1 ianuarie—1 noiembrie. Cel mai elementar spirit de răspundere faţă de soarta
Potsdam, şi-ar fi respectat ca şl Uniunea Sovietică an­
Cu prilejul realizării planului
anual, laminatorii combinatului gajamentele asumate de a stîrpi din rădăcini militaris­
din Hunedoara şi-au manifestat
dorinţa ca pe viitor să obţină mul şi baza sa economică — marile monopoluri şi carte­ păcii arată c# lichidarea situaţiei anormale din Berlin este
noi succese în acţiunea de spo­
rire a producţiei de laminate. luri, creînd condiţiile pentru dezvoltarea unui stat german imperios necesară în viitorul cel mai. apropiat. De aceea,

Cu 28 de zile unit, paşnic şl democratic, guvernul romîn sprijină cu fermitate propunerea profund

mai devreme Călcînd în picioare prevederile acordului de la Potsdam, realistă şi corespunzătoare intereselor tuturor părţilor fă­

SEBEŞ (de la subredacţia puterile occidentale au provocat în mod délibérait scinda­ cută de U.R.S.S., ca Berlinului occidental să 1 se acorde
noastră voluntară). In ziua de
3 decembrie a.c. fabrica „Simion rea Germaniei, au reînviat forţele militariste şl revanşarde, un statut de oraş liber, demilitarizat, în ale cărui tindulell
BărnuţiU"' din Sebeş şi-a înde­
plinit planul valoric pe anui cu- GHEORGHE KEIN Inoiuzîndu-le ca „forţe de -şoc" în planurile agresive ale interne să nu se amestece nici un stat. -fiiii* '<?- ,?|
rent. In cele 11 luni de activi-' trieoter
tăte, planul valoric al producţiei N.A.T.O. Guvernul romîn se alătură apelului la raţiune şl colai
globale a fost realizat în pro­ Lună de lună îşi depăşeşte
porţie de 108,19 la sută, al pro­ norma cu cca. 14 la’ sută. In prezent, pe teritoriul Géfriianlel există două state cu borare în spiritul coexistenţei paşnice adresat de U.R.S.S.
ducţiei marfă în proporţie de
106,19 la sută, productivitatea J regimuri soclal-politice diferite, Ib contrast cu cele petrecute puterilor occidentale şi îşi exprimă convingerea că apli­
muncii, valoric, a crescut cu
6,22 la sută, iar la preţul de cost In partea apuseană a Germaniei, în partea el răsăriteană a carea soluţie) prezentate de guvernul sovietic va înlătura
s-au realizat economii în valoa­ luat fiinţă şi se dezvoltă continuu primul stat german demo­
cratic şi paşnic, Republica Democrată Germană. Ţara noas­ focarul de tensiune creat la Berlin şi va aduce o contri­
re de 177.000 lei. tră este legată de R. D, Germană prin solidaritatea fră­
buţie de preţ ia menţinerea păcii şi întărirea securităţii

popoarelor. -i- . - 1 f : « y-s • , .,

1958 1959 1958 1959 ţească,. printr-o strlnsă prietenie şi alianţă izvorîte dintr-o Cît despre încercările unor cercuri din Occident de a

deplină identitate de interese in lupta pentru apărarea pă­ trata problema Berlinului de pe poziţii „de forţă“, guver­

cii şi construirea socialismului. nul R. P. Romîne ţine să declare că în cazul unei even­

Documentele recentei plenare a G.G. al P.M.R. au stabilit in actualele condiţii este evident că restabilirea tini-» tuale .încălcări a integrităţii teritoriale a R. D. Gcrprane
creşterea continuă a producţiei siderurgice. Gr'aiicul de mai sus
redă creşterea acestei producţii şi în cadrul ei a producţiei de taţii naţionale a Germaniei poate fi asigurată numai sau a oricărui ait stat membru al Tratatului de la Var­
oţel în anul 1959, faţă de realizările anului 1958.
de germani înşişi, prin contacte direct* între ambele şovia, Republica Populară Romînă, alături de celelalte ţări

state germane. Guvernul romîn susţine în întregime membre ale acestui tratat, îşi va îndeplini obligaţiile ce-i

L u c r u ri re a liz a b ile propunerea realistă a R. D. Germane cu privire'la crea-' revin, apărînd astfel propria sa securitate şi interesele

rea unei confederaţii germane, ca un pa» însemnat p* păcii generale. „„ l . ,IS<I ,

Gerul de-afară nu împiedica — Şi eu am citit că în anul Oii,
cu nimic activitatea dulgherilor viitor construcţia unui bloc cu OOOOOOCiâçXXKXXXKXXXXKXXXXX^OOOOOOOOOOCOOOOCXxac XOOOOOOOO OOO0OO<XXXZOOOOO<OOOOO<
din echipa lui Gheorghe Kreşh 30—40 apartamente nu trebuie
de pe .unul. din şantierele de să dureze mai-mult de 6 luni — Se dezvoltă neîncetat cooperaţia
construcţii de locuinţe din ora­ intervine în discuţie dulgherb 1
şul Deva. Lucrau la schelăria ul­ Mihai Lornecz. Şi sîrit convins de consum din regiunea

timului etaj. Şi, fără să încete­ că acest lucru se 'poate realiza. In tre -5-7 decembrie a.o. are • FRANCISG GASPAR din care cu 142 la sută mai
ze activitatea, discuţiile pe mar- . De fapt ¦tot ceea ce se prevede loc la Bucureşti cel de al III-
ginea expunerii tov. Gh. Gheor­ în expunerea • tov. Gh. 'Gheor­ lea Gongres al cooperaţiei de preşedintele Uniunii regionale mult porumb, cu 233 la sută mai
ghiu-Dej la plenara C. C. al ghiu-Dej sînt lucruri realizabile. consum din R.P.R.
P.M.R. din 26—28 noiembrie Pe şantierul nostru, de' exem­ a cooperativelor de consum mult grîu, cu 1.840 la sută mai
In urma condiţiilor create de
partidul şi guvernul nostru, de rănim ii. noa'stre pentru realiza­ mulţi cartofi şi de peste 22 de
la cel de al II-lea Gongres, ce rea de noi construcţii, vinzîndu-
a.c., se desfăşurau destul de a- plu, lucrările au început abia în a avut loo în 1954, şi pînă în le în acest an cu 230 la sută ori mai multe fructe. ,.j
nimait. Printre altele şeful de luna august şi totuşi datorită prezent, cooperaţia dé consum mai multă cherestea, cu 582 la
echipă a amintit şi de, problema bunei organizări a muncii, mul­ a obţinut succeSe remarcabile la sută mai mult ciment şi cu Frumoasă activitate au depus
construcţiilor. te din cele 64 de apartamente în toate sectoarele de activitate. 723 la sută mai multă ţiglă şi
au şi intrat in faza' ‘de finisaj. cărămidă decît în anul 1954. unităţile cooperatiste în aceşti
— Asta . ne interesează mai In această perioadă şi în re­
mult pe noi — spune dulgherul giunea ' noastră cooperaţia de Sortimentele de produse des­ ani şi pentru ridicarea unor for­
consum a înregistrat rezultate făcute prin unităţile cooperatiste
frumoase,- antrenînd tot mai s-au mărit considerabil şi dato­ me cooperatiste simple la o tor*
mulţi membri în munca coope­ rită mărfurilor obţinute prin uni­
rativelor. Numărul membrilor a tăţile de producţie ale coopera­ mă cooperatistă mai superioară.
crescut în ultimii 4 ani cu ţiei de consum, mărfuri ce au
Ioan Dinu. Am citit de pildă că Asemenea discuţii, se. purtau 25.000. A fost extinsă şi reţeaua depăşit în acest an cu 57,6 la Acest fapt se relevă şi prin bu­
unită|ilor cooperatiste, pînă în sută volumul celor produse în
în anul viitor va trebui să se cele mai depărtate sate din re­ 1954. na organizare a stînelor coopera­
construiască mai multe locuinţe, giune. De la 36 magazine pen­
mai ieftine şi de bună .calitate. de către toţi constructorii de pe Din ce în ce mai bine tru desfacerea mărfurilor - ali­ Numai produsele vegetale ale tiste şi prin îndrumarea concre­
Aceasta o considerăm ca o sar­ şantier. Fiecare dintre ei îşi ex­ iată cheia succesului mentare, cîte erau în H1954, s-a unităţilor cooperatiste, faţă de
cină a noastră a tuturor con­ prima încrederea in realizarea ajuns astăzi la 75, magazinele aceeaşi perioadă, au crescut mai tă a asociaţilor acestora.
tuturor obiectivelor expuse de specializate au crescut de la' 77 bine de -trei ori şi jumătâje, ce­
la 92, iar unităţile de alimenta­ le mai bune centre do semiin­ Aşa se tace că în ultimii ani
ţie publică au crescut cu încă dustrializare fiind organizate de
56. Au luat fiinţă de asemenea către U.R.G.Q. Orăştie. unii ţărani muncitori 'din raioa­
încă 12 magazine universale. :’
structorilor. tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Paralel eu desfacerea acestor nele Haţeg, Ilia, Sebeş şi Alba',
Demnă de remarcat este ini­ mărfuri prin cooperative, cu
ţiativa membrilor cooperativei sprijinul organelor şi organiza­ care şi-’au dat oile stînelor co­
clin Ighiel, raionul Alba, care, ţiilor de partid din regiune,
E firesc ca ihuifi să-şl pună între­ mai birte, vor cîştiga mai bine. tn a- sprijiniţi de organele de par­ mulţi ţărani muncitori au fost operatiste, conviifşi de marile
tid şi de stat, au construit prin atraşi în munca' cooperativelor
UN GHID PREŢIOS barea : Cum a reuşit sectorul 11 al celaşi timp, fiind un tehnician bun, contribuţie proprie şi muncă vo­ şi ca producători. Din totalul beneficii ale creşterii animalelor
luntară un nou magazin. Toi membrilor cooperativelor 'de'con­
Exploatării miniere Petrila să-şi rea­ a ştiut să-şi organizeze bine brigada, pe această Gale, în regiune s-au sum din regiune cca. 90 la sută în comun au format întovărăşiri
mai construit alte 20 de maga'- au încheiat contracte şi au vaj
lizeze planul anual cu două luni îna­ a ştiut să se adapteze condiţiilor locale zine, printre care cele din sa­ lorificat prin cooperative diferite' zootehnice. Numai în comuna
tele Ampoiţa şi Lunca Ampoiţdi, produse agroalimentare. Aşa se
m viaja i inte de termen î Spunem că-i firesc de lucru. raionul Albă, Peştera, raionul face că în comparaţie cu 1954, 'Jina din raionul Sebeş cei 160
Brad, Brîznio şi Valea Lungă, în acest an s-au achiziţionat cu
să fie pusă o astfel de întrebare căci Rezultatele au întrecut aşteptările. raionul Iliă etc. Sînt în curs de 104 la’ sută mai multe produse, ţărani, care au avut 1.030 4Oi
construire ălte ‘două magazine lă
Am citit cu Ing. T. SALĂJAN oricine îşi dă seama că nu-i deloc uşor Brigada a devenit fruntaşă, oamenii Benic, raionul Alba, şi Zam, în stînele cooperatiste, au tor-:
raionul Ili'a.
cost pe 1959 poa să faci în 10 luni ceea ce ar trebui obţinînd un cîştig de peste 90 lei pe mat nu de mult o ‘puternică în­
Dezvoltarea reţelei cooperatis­
multă atenţie şefii! serviciului planificare ai te fi ' redus cu făcut în 12, bineînţeles în aceleaşi post. te la sate ă permis creşterea tovărăşire zootehnică.
considerabilă a volumului măr­
expunerea făcută Atelierelor C.F.R. Simeria 400.000 lei mai condiţii de lucru. Dar să lăsăm fap­ Acesta a fost începutul, dar de fapt furilor desfăcute ţăranilor mun­ Prin sprijinul concret ăl or­
citori. '" '
de tov.- Gh. —— mult decît-preve­ tele să vorbească. a fost totul. Mai departe a fost uşor. ganelor şi organizaţiilor de par­
In acest ân’ '(preliminat)', faţă
Gheorghiu-Dej la şedinţa plena­ dea proiectul de plan. In decursul celor 10 luni — cît a ţi­ S-a trecut Ia reorganizarea tuturor bri­ de anul 1954, s-au vîndut la tid din regiune s-au întărit co­
nut anul 1958 la sectorul II Petrila găzilor. In locul Iui Gheorghe Bîrză- sate mai multe mărfuri cu 61
ră a G.G. bl P.M.R. din 26-28 ha definitivarea planului pe — planul sectorului a fost realizat lafoi — a cărui brigadă a fost mereu la sută, din care cu 54 la sută operativele noastre şi din punct
mai mult orez, 135,6 la sută mai
f noiembrie 1958. M-a interesat în 1959 vom ţine seama de sarcini­ mult zahăr, cu 108 la sută mai de vedere financiar, îneît la sfîr­
multe confecţii, cu 98,2 la sută
mod deosebit ă'ceastă expunere le trasate de partid şi guvern, că- lunar în proporţie sub plan — a fost mai multă încălţăminte de pie­ şitul trimestrului III al a.c. toate
le etc.- ¦••• ' *r ' ’• 1 • ¦
atît ca membru de partid cit şi utînd să ne prevedem în plan fo­ de 118,8-132,9 la || t Ij pus tînărul miner cooperativele din regiune şi-au
Concomitent cu creşterea ni­
ca lucrător în domeniul planifi­ losirea tuturor rezervelor interne, sută; preţui de cost :: Din experienţa |j Nicolşe Păsărică, ca­ velului de trai al ţărănimii .noas­ încheiat activitatea cu beneficii.
tre, la sate saU vîndut cu 218
cării. cu scopul de a repara locomoti­ a scăzut în zece | c 0 | e c j j v e l© r fruntaşe ii re, după o lună s-a la sută mai multă mobilă, cu Acest lucru a fost posibil şi prin
2.465 bucăţi mai multe aparate
Analiza pe care o face parti­ ve şi vagoane cît mai ieftin şi luni cu 8,03 lei pe ;• jj şi situat în frun- creşterea iată de 1954 cu 29,3 la
de radío cu 950 mai multe bi­
dul în ceea ce priveşte posibili­ a contribui? la reducerea preţu­ tona de cărbune, »sas»:::«««»....«ta««" :.i!a::ast!s:«»s»ss::s!i:aV: tea întrecerii dintre ciclete «decît în 1954. sută a fondului social încasat

tăţile de producţie şi economiile lui de cost în transporturile pe iar randamentul a oscilat între brigăzile sectorului. Apoi s-a îmbrăţi­ Gooperabvele de consum din 'de la membri. Prin întărirea fi­
115,2-134,3 la sută. Aletoda „asalturi­ şat iniţiativa minerilor de la Aninoa- regiune au venit în ajutorul ţă-
pentru reducerea preţului de calea ferată. lor" de sfîrşlt de lună pe care o mal sa şi randamentele au crescut de la 2,6 nanciară a cooperativelor s-a a-
întîlnlm pe ici colo,' a fost definitiv tone pe post la 4,6 tone pe post, la
cost, dovedeşte că ia întocmirea Sînt convins că dacă toate u- juns că astăzi 15 cooperative, ca

proiectului de plan pe 1959 s-au nităţile economice vor ţine sea­ . (Continuare în pag. 3-a)

avut în vedere rezervele interne mă de, aceste sarcini şi vor de­ uitată de petrileni. Pentru ei prima abatajele cameră.
tonă de cărbune dată pe 1958, a în­ Trebuie precizat că şefii de brigăzi
de care dispun majoritatea între­ pune eforturi pentru traducerea im .

prinderilor. lor în viaţă, se vor obţine pro­ semnat primul pas spre realizarea’ în­ şi şefii de schimburi au fost aleşi din-

Şi în atelierele noastre, Ateli­ grese însemnate în dezvoltarea ainte de termen a planului anual. Ire minerii cei mai buni, cunoscuţi şl

erele C.F.R. Simeria, analizîn- economiei naţionale, ridicarea Dar cifrele acestea nu pot explica stimaţi, membri şi candidaţi de partid.

du-se proiectul de plan pe 1959 nivelului de trai şi în grăbirea lotul. Să vedem cum s-a reuşit să se De exemplu, Iuliu Borca, Gheorghe

împreună cu organele de partid construcţiei socialismului în ţara ajungă la aceste rezultate. Michiev, Nicolae Cristea, Nicolae Ham-

locale, s-a dovedit că preţul de noastră. S-a observat la începutul aedstui an po sînt nume cunoscute azi nu numai

’ «¦¦¦« »¦*¦¦¦¦**»¦»¦¦*«««»« că erau brigăzi foarte bune şi bri­ de sectorul II, ci de toţi minerii petri­

NOI CONSTKttJCirilll ¦¦¦¦¦ găzi slabe. In timp ce prima categorie leni.
¦¦¦
»¦¦ îşi depăşea cu regularitate planul, cea In aceste condiţii hol de muncă, şi
»
In vederea lărgirii capacităţii lemnului şi 'ca perfecte 'instala­ ** de a doua era sub plan. In faţa aces­ maistrul a început să-şi îndeplinească
'atelierelor, la întreprinderea „Ho- ţii de proiecţia muncii. ¦¦*¦
ria“ din Alba lulia s-au execu­ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ tei situaţii, !conducerea sectorului a! dis­ adevăratul, lui rol şi anume să fie in­
tat sau sînt în carşŞde execuţie De asemenea, s-a terminat ¦¦ cutat cu biroul organizaţiei de partid structorul şi coordonatorul muncii bri­
mai multe conslrucţii. construcţia transformatorului de
înaltă tensiune.. Lucrarea este ¦¦¦¦ şi s-a ajtîns la concluzia să trebuie re­ găzilor.
‘Astfel, la 30 decembrie va in­ executată în regia înre.prinderii organizata brigăzile. Comuniştii au ve­ Pentru ridicarea nivelului profesio­
tra în funcţiune noul complex de şi are o valoare de peste 80.000 nit în ajutor, Pamfil Crainic—tehni-
iîmplărie, construit anul acesta. lei. nal, inginerii şi tehnicienii sectorului au
Printr-o bună organizare a mun­
cii şi printr-un regim sever de In anul 1959 va intra în func­ cian — a cerut conducerii sectorului să-i' • f°st repartizaţi pe locuri de muncă,
economii, s-a realizai la acest ţiune şi noua uscăiorie pentru
obiectiv o economie de 33.000 lemnul destinat fabricării mobi­ dea 6 brigadă alcătuită din . oamenii la locurile cele mai. grele — unde erau Di jcuţlfâ s-iu ’dat tn folosinţă inuTicUofUor de la uzirele „lanoş Per-
‘Uri. Noua secţie este dotată cil lei. Lucrarea este terminată în „slabi“ ai sectorului. Conducerea secto­ necesare îndrumări speciale — au fost bak“ "din Cluj două blocuri cu 14 apartamente fiecare. Piecafe apartament e,
utilaj modern de prelucrare a roşu şi are o valoare de peste rului, împreună cu organizaţia de pariid, repartizaţi cei mai capabili tehnicieni format din 2 canare, bucătărie, cămară şi baie.
60.000 lei. au hotărît să sprijine această iniţiativă. şl maiştri.
Dacă aceasta va deveni una din bri­ JN CLIŞEU: Unul clin blocuri.
găzile fruntaşe, atunci problema atît Biroul organizaţiei de partid a discu­
tat adesea problemele grele ivite pe

de dificilă va fi rezolvată. Şi comunis­ N. ANDRONACIIE

tul Crainic s-a apucat de treabă. El

'¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦«¦¦¦¦¦¦»¦Ml li a arătat oamenilor că dacă vor lucra (Continuare in pag. 3-a)