Page 17 - 1958-12

N t. T232
Zeci de comunişti de pe meleagurile'
bogate ale Ţelnei, Şardului, din Ighiel
şi Ighiu s-au întrunit înlr-una din zi­
lele trecute în sala de festivităţi a că­
minului' cultural- din Ighiu pentru a
analiza activitatea desfăşurată de or­
ganizaţia comunală de partid în peri­
oada de la alegerile ce au avut loc cu
un an în urmă şi pînă în prezent.
Gu acest prilej, participanţii la adu­
narea generală au trecut în revista
realizările înfăptuite în comuna Ighiu
şi contribuţia comuniştilor la obţine-:
rea- acestora.
De la un an la allul
Cu deosebită- mândrie au vorbit mem­
brii de partid prezenţi' la- adunarea ge­
nerală despre succesele remarcabile ob­
ţinute în acest an pe linia transformării
socialiste a agriculturii. In satele Bu-
cerdea şi Şard au luat fiinţă, îri! acest
interval d'e timp,- două întovărăşiri a-:
gricole în care s-au înscris peste 240
familii cu mai. mult de 330 hă. teferi-
şi o întovărăşire agrozootehnică! îri'. sa­
tul Ighiel care cuprinde 67 familii cu
133 ha. şi 99 oi fond de bază. Vechile
unităţii au crescut şi ele simţitor. Atra­
gerea unui număr cît mai mare de fa­
milii îri întovărăşiri şi în gospodăriile
agfieotd colective, mar ales fo cele di»
Bucerdeă, Ighiu- şi: Ighiel a făcut po­
sibil ea suprafa\. coopera.!vizată să
reprezinte in momentul de faţă 42 pro­
cente faţă de suprafaţa cooperativiza-
fcrlă a comunei.
— Succesele rioastfe sirii rezultatul'
firesc al muncii politice desfăşurate de
comunişti a spus- tov. Dionisi® Hada";
Pe lingă faptul că ei au constituit în
majoritatea cazurilor exemplu demn de
urmat, au lămurit cu răbdare şi pe cei:.
lălţi ţăfanr muncitori din satele cd:
nîuriei noastre să păşească-, cu încredere
pe calea' agriculturii socialiste. Am ob­
ţinut succese şi datorită faptului că,
sub îndrumarea comitetului comunal
de partid, organizaţiile de bază au,
folosit- cu succes în activitatea lor agi;
taiorii, deputaţii sfatului popular şi cele la întovărăşirea din Ighiu, unde s-au
mai. variate forme ale agitaţiei politice
de ma-să- prin intermediul cărora au
fpst- popularizate succesele1dobândite de
colectivişti, întovărăşiţi, precum şi- me­
todele înaintate de muncă folosite de
aceştia.
Darea de seamă şi discuţiile purta­
te au relevat că şi în direcţia întăririi
eoenomlco-ofgariîzafotîce a unităţilor
socialiste existente s-au obţinut reali-'
zări. Gospodăria agricolă colectivă diri
Ighiel şjt-a construit în acest an un:
grajd pentru adăpostirea; animalelor
eâr’e valorează circa. 50:000 lei, pentru
construirea căruia, s-au cheltuit 25.000'
lei folosindu-se multe materiale de
construcţie din resurse Îocaie şi un
fiurriăr mare de zile de muncă volun­
tara efectuate de către colectivişti. Mc-'
fit« subliniat şi faptul că în alte uni­
tăţi sociahsfe, cufft' ar fi de pildă
G.A.G. Ţelna, s-au realizat venituri în­
semnate prin dezvoltarea diferitelor
ramuri de producţie. La gospodăria
respectivă s-aU realizat venituri de
peste 216.000 lei numai din pepiniera
de' viţă de vie. Alte unităţi,
cum ar fi G.A.G. Şard şi-au dezvoltat
fermele de animale. In acest an- co­
lectiviştii din Şard şi-au cumpărat 7
vaci pentru lapte. Rău este însă că
rieacbrdînd atenţia cuvenită îngrijirii
|||llllllllllllllllllllliîii)illlllllllllllllilllllllllillllllllllllllllllllHllllllltllllll)ltllllllliillMllllll|IW
!J — De unde vii? IN
—• De la Cimpul
lui Neagl
| — Lucrezi undeva?
— Dai Pe ,.Valea P e ş t i î n hala
gaterelor...
După ce chestionarul a fost com­
plectat, doctorul Qheorglie guSu con­
sultă cu atenţie pe noul său pacient.
II cheamă- Francisc Fdbian şi este
muncilor forestier la gaterul de la poa­
lele Retezatului. De 15 ani m a lipsit
de la lucru, lntt-o bună zi a simţit o
durere in piept în dreptul inimii, dar
n-a luat-o in seamă. A doua oară, cind
durerea i-a revenit, s-a dus acasă şi
babele din sat au început să-l oblo­
jească.
Una cu frunze fierte-n oţet, alia i-a
dai să bea, zeamă de varză acră stro-
pilă cu- aghiazmă. Cea de-a treia, îi
deşănţa în fiecare seară. Dar degea­
ba. Durerea îl ţinea mereu.
Necăjit pe babe, omul s-a hotărît în
cele din urmă să ia drumul spre spi­
talul din Lupeni. „Fie ce-o -fi- şi-a
zis — merg şi Ia spital“. Pus sub ob­
servaţii, medicul de spital i-a 'stabilit
diagnosticul: insuficienţă cardiacă. I-a
fost prescris tratamentul corespunzător
şi omul după scurt iimp a răsuflat uşu­
rai. Inima îşi. recapătă pulsul normal
şi durerile. încetară.
—' Da-r-ar/ dracu în boscoroădele lor
"de babe, te-a spus Fabiari doctorilor
mmm sowalimuwî Pr$rr; $
Alegeri rn érgartizájnie de partid- de la salé Dio ce in ce m at bine - au deschss
(Urmare din pag. l-a) succesului auursuriiSe
lor, fiu s-â obţinut o producţie de lap­ giul de candidatură de riîaî bine de 10" giieultufii ar fi fdst: antrenate şi mai parcurs. S-a dat întotdeauna ajutor e- ia 70 lei pe post la 120 lei pe post şi agp©z®©feSiraise
te pe măsura posibilităţilor existente. luni, fără a fi discutată cererea lui de mult toate forţele existente în- comună, fecflv Iâ locurile grele de muncă şi de reducerea preţului de cost.
primire în rîndul membrilor de partid, dacă organizaţiile de partid ar fi luptat obicei acolo se trimiteau să lucreze co­ Din iniţiativa Ministerului Ă~
Numeroşi vorbitori au subliniat faptul muniştii din sector, oamenii cei mai Merită a fi arătată iniţiativa ţomu- gridulturii în colaborare cu Mi­
că în acest domeniu de activitate mai ^ cu mai multă perseverenţă pentru a-şi capabili. niştilor sectorului de a se realiza o con­ nisterul Invăţămîntului, au luat
persistă încă unele lipsuri. Se mar îri- întări rândurile du cei mai bun*i colee- cordanţă înire lucrările de pregătire şi fiinţă în întreaga ţară cursuri de
tîmplă da" fă unele' gospodării agricole Fără îndoiala că membrii de partid hMŞfi1 întovărăşiţi, care, odată deve- Aşa s-a ajuns ca —- după aplicarea cele de abataj. De exemplu, mi­ specializare agrozootehnice.
colective, şi mai ales la- cea din Şard, prez-enţ/i- liaa- admunva-rea g„•e-n- era1la- au dj ez­ acestei iniţiative — nici o brigadă să nerul Adalbert Kibedy a propus con­
să nu se ţină 8 evidenţă strictă- a zi- bătut şi alte probleme importante ale rfiembri sau candidaţi de partid, nu rămînă sub plan. Un mare merit ducerii sectorului ca împreună cu bri­ Secţia agricolă regională a
lelor-muncă. Unele organizaţii de bază ar fi luptat cu şi mai mult elan pen­ revine îri treaba aceasta organizaţiei gada sa să pregătească un panou de luat măsurile necesare, organi-
din unităţile agricole socialiste, şî mai muncii de partid. Ei n-ău trecut însă de partid, care prin agitatori, a ştiut figuri cu toate lucrările miniere nece­ zînd şi în regiunea noastră 489
ales din întovărăşiri; nu se preocupă cu vederea peste faptul că îri activita­ tru traducerea- în -fapt- a-hotărârilor par­ să prezinte oamenilor situaţia existen­ sare, iar după aceasta să rămînă în de asemenea cursuri, ce funcţio­
Îndeajuns" de problema creşterii fon­ tea cofnltetului de" partid rnaisîrit unele tă. Prin calcule asupra normelor, prin continuare — împreună, cu încă o bri­ nează în perioada 1 decembrie
dului de bază, principala sursă diri lipsuri în conducerea îrijvăţămîntului tidului şi guvernului. exemple practice luate chiar din sec­ gadă — pentru a excava tot cărbunele. — 15 martie. Din acestea, 59
care colectiviştii' şi întovărăşiţi! pot de partid, a muncii cu activul fără dei torul lor, aceştia au ştiut să trezească Nu mai încape discuţie că-i bine ve­ funcţionează pe lîngă gospodă­
să-şi cumpere' animale, unelte" agricole, partid, a urmăririi felului cum este Iri muriSă politico-educativă, organi­ în oameni dorinţa de-a lucra mai bine nită iniţiativa căci, pe lîngă alte avan­ riile colective, 255 pe lîngă în­
să-şi creeze' ramuri de producţie anexe asigurată aprovizionarea ţăranilor mun­ de-a câştiga mai bine. E suficient să taje, se îmbunătăţeşte calitatea lucră­ tovărăşirile agricole şi zootehni­
etc'. citori prin cooperativă etc. Gomba-tivi- zaţiile de partid trebuie să muncească Se arate că s-au primit salarii îri jurul rilor de pregătire; ea a fost îmbrăţi­ ce din regiune, iar 175 în cadrul
tateă de care au- dat dovadă Comuniştii' a 3.600 lei lunar. Premierea muncito­ şată şi de alte brigăzi. G.A.S., S.M.T. şi pe lîngă cămi­
S-a apreciat că nu s-a muncit cti prezenţi ia adunarea generală, nivelul cu mai mult simţ de răspundere. Fie­ rilor, fiind bine făcută, a constituit ceea nele culturale săteşti.
destulă răspundere pentru crearea- unei critici şî autocritic al discuţiilor purtate ce trebuia să constituie, adică un sti­ Din cele arătate mal sus, ar părea
gospodării agricole colective în satul au făcut ca adunarea de alegeri să se care memb'rtî şi candidat de partid să mulent; că nu mai era nevoie de nimic pentru Pentru însuşirea de către ţă ­
Ighiu curioscînd că- posibilităţile de desfăşoare la un- nivel ridicat, sa se realizarea planului şi la ceilalţi, indici. ranii muncitori a celor mai bune
aici sînt deosebit de mari-. r.\. ’ facă propuneri care să ducă fără îri- cunoască tezele de bază ale marxisrn- Cu toate acestea, erau necesare şi Şi totuşi, conducerea sectorului II Pe- metode de muncă care duc la
tîţziere la înlăturarea- lipsurilor con­ măsuri de ordin tehnic, care să con­ trila şi organizaţia de bază P.M.R. a sporirea producţiei la hectar şi
Munca de primire în partid statate; leninismului, să înţeleagă politica par­ tribuie la realizarea înainte de- termen sectorului, au găsit că nu-i suficient creşterea şeptelului de animale,
a planului- anual. cît au făcut. Pentru a obţine cărbune au fost mobilizaţi să predea la
trebuie îmbunătăţită In comună exîsfâ mari tidului nostru de construire a socialis­ de o calitate cît mai bună şi deci pen­ aceste cursuri cei mai buni ingi­
Pentru1 eliminarea discontinuităţii tru a nu plăti penalizări, Ia fiecare neri, tehnicieni, profesori de
Printre problemele viu dezbătute în posibiliiăil de creşîere a mului. Pentru aceasta- trebuie desfă- producţiei şi pentru eliminarea perico­ consfătuire de producţie s-a pus şliinţe naturale şi învăţători. Ei
adunarea generală a fost şi aceda a lului de prăbuşire, s-a trecut la crea­ problema calităţii cărbunelui, eviden- vor preda cca. 16-18 lecţii celor,
felului cum organizaţiile de partid: s-aii sectarului socialist şurată & munca politică de Informare rea fronturilor de rezervă. De aici au ţiindu-se cu acest prilej brigăzile care peste 12.000 ţărani colectivişti,
preocupat de întărirea rândurilor par­ rezultat o serie de avantaje, printre alegeau cea mai mare cantitate de ste­ întovărăşiţi şi individuali înscrişi
tidului şi a compoziţiei sale sociale. S -a La adunarea generală pentru darea asupra"1 celor mai importante eveni­ care creşterea productivităţii muncii cu ril. In afară de .aceasta, zilnic s-au lă aceste cursuri.-
desprins cu acest prilej faptul că şi îri de seamă şi alegeri au participat to­ cca. 15 la sulă, avansări de front de făcut şi se fac controale la locul de
. unea de primire în partid s-ău obţi­ varăşii Aurel Bulgărea, secretar al Go- mente ce' se succed pe plan intern şi peste 50 îri. la o plasare de 5 mun­ muncă şi sondaje în vagonete. De
nut unele rezultate.; In perioada de uri mitetului regional al P.M.R. şi tov. Gri. citori pe schimb etc. asemenea, se pune încă mare accent
an au fost primiţi în rîndul candidaţii Crişan, secretar al Gomitetului raional internaţional, de- asigurarea unui conţi­ pe alegerea manuală a sterilului.
lor de partid un număr, de 19 tovarăşi,; al P.M.R. Alba; A existat tendinţa de a; folosi mun­
din care 6 sînt colectivişti, 10 întovără­ nut bogat al învăţământului de partid, citori măi- îri vîrstă Şi slab' calificaţi la Acestea şînt doar cîteva din măsu­
şiţi, un muncitor, uri tehnician" agricol In cuvîntul sau tov. A. Bulgare® a, lucrările de întreţinere, cortsiderîndu-se rile luate de conducerea sectorului II
şi un învăţător. Gu rezultate mulţumit apreciat că, privită îri ansamblu, munca de întărire 3 muncii culturai-educative că-i un lucru mai uşor. Rezultatul Petrila, în urma cărora a înregistrat
toare ă muncit în această direcţie or­ organizaţiei de partid diri comuna însă n-a fost cel dorit. Atunci s-a tre­
ganizaţia de bază de la întovărăşirea Ighiu s-a îmbunătăţit mult faţă- de tre­ în cadrul căreia se mai m*•aAn*i.f-es-t*1ă încă cut la înlocuirea unora dintre aceştia. succesul mai sus amintit. Meritele însă, ti
din Ţelna şi Şard, precum şi cele de cut. A crescut combativitatea şi' simţul Rezultatele au fost bune. Lucrările mi­
la G.A.G. Ighiel şi Ţelna- care ău pri­ de răspundere al membrilor şi candi­ unele lipsuri; ."*• niere fiind bine întreţinute, au atras aparţin în cea mai mare parte bravii Astăzi este ultima zi cînd>>
mit în rîndul candidaţilor de partid pe daţilor de partid. 7-='¦¦¦>-:¦ ¦ liiŞ după sine: respectarea normelor de
cei mai buni întovărăşiţi şi colectivişti.' In comuna Ighiu există posibilităţi tehnica securităţii, o mai mare viteză lor mineri, celor din fronturile de
Aceasta este de fapt şi ufi'a 'din- ex­ de înaintare a fronturilor de lucru
Mulţi mernbri de partid au criticat plicaţiile succeselor înregistrate aicb reale de îmbunătăţirea muncii în toa­ (30-40 metri faţă de 15-25 metri cît se lucru. Fără aportul lor nu se putea ^vă mai puteţi depune buleti-A
însă cu tărie organizaţia de partid de realiza înainte)1, creşterea salariului de
la întovărăşirea l-a din Bucerdeă care Dacă în' urttîă cu cîţiva ani procentul te domeniile de activitate. Noul comitet ajunge niciodată aici. inele la concursul special Pro-p
n-a primit în tot eursul anului decît de cooperativizare a comunei riu repre­
un singur candidat de partid; 0 situ­ zenta. mai mult de 3-4 la sută, acum; ales trebuie să muncească în aşa fel Şi oamenii aceştia — minunaţi mineri (jnosport. k
aţie asemănătoare poate fi întîlnită şi comuna este cooperativizată în propor­
ţie de aproape 50 Ta sută. Vorbitorul — vor face şi mai mult în viitor. Acum La acest concurs, cu aceeaşi |
primit doar doi candidaţi, cu toate că a arătat că în această direcţie comi­
numărul tinerilor şi al celor" vârstnici tetul comunal dd partid şi organizaţiile îneît sarcinile de viitor ce stau în faţa dau cărbune în contul anului 1959, Itaxă de participare aveţi şan -f
care merită să facă parte din rîndul de bază au un merit deosebit. Faptul
membrilor şi candidaţilor' de partid că numărul unităţilor socialiste, a eres-, sa să le îndeplinească, cu- succes şi în muncesc cu multă dragoste, închinînd tsă dublă.
este destul de mare. cut, în acest an, că tot mai mulţi ţă­ timpul stabilit.
rani muncitori, pe baza liberului con- rezultatele lor apropiatei conferinţe ra­ în afara premiilor î, O şij
— Gă activitatea noastră în ce pri­ simţătriîrit, păşesc cu încredere pe ca­
veşte primirea în partid s-a desfăşu­ lea agriculturii socialiste, este uri suc­ ionale de partid şi zilei de 30 Decem­ Hll, pentru pronosticurile fi-
rat slab, â spus tov. Dănilă Gărăbeţ, ces oare nu poate fi tăgăduit de ni­ brie.
secretarul organizaţiei de bază de la meni. Este pozitiv şi faptul că majori­ In prim a. sa plenară, comitetul co­ maie mai puteţi obţine unul|>
întovărăşirea diri Ighiu- — o dovedeşte tatea gospodăriilor agricole colective munal de partid a ales ca secretar pe
şi faptul eă în tot anul, organizaţiile dc pe raza comunei Ighiu s-au întărit tov. Ioan Muriieariu care primeşte a- |sau mai multe premii la cele?
noastre de, bază n-au primit în rîndul din punct de vedere economic şi orga­ ceastă sarcină pentru a treia oară.
candidaţilor de partid nici o femeie. nizatoric; ;3 categorii de premii pentrim
Şi doar, numărul colectivistelor şi al V. PITAN
întovărăşitelor fruntaşe este aproape Dar, aşa, cum. sublimaseră în cuvîntul ^pronosticurile Ia pauză. Estet
egal cu cel al bărbaţilor care muncesc lor comuniştii prezenţi la adunarea ge­
aici. Acest lucru demonstrează cu pri­ nerală", în comuna' Ighiu există posibi­ ^preferabil ca la acest concurs;
sosinţă că ara privit munca de primire lităţi pentru obţinerea uîîor succese şi
în partid cu uşurinţă. mai mari, mai' cu seamă pe linia întă­ >să jucaţi pe buletine coîecti-|
ririi şi lărgirii Unităţilor socialiste exis­
Vorbitorii au apreciat că lipsurile tente. In prea mică rnăsură s-au ocu­ >ve, mărindu-vă astfel şanseîef
existente în această direcţie se dato- pat însă organizaţiile de partid de spri­
rcsc în- mare măsură şi comitetului co­ jinirea conducerilor gospodăriilor colec­ Ide cîştig.
munal de partid. Faptul că într-un an tive şi a întovărăşirilor agricole de a-şi
dc; zile nu a fost analizat felul cum se dezvolta şeptelul de animale şi de a-şi Pe urmele materialelor publicate Depuneţi chiar acum bule-j
desfăşoară munca de primire în partid, construi cît mai multe ramuri de pro­
vorbeşte de la sine, despre „preocupa­ ducţie, aducătoare de mari venituri. finele.
rea“, faţă de această sarcină importan­ Se puteau obţine, fără îndoială, rezul­
tă. De fapt, lipsa de preocupare mani­ tate măi bune şi în ce priveşte con­ „ Vagonul prinderii de gospodărie orăşe­ Sc dczrollA icficclif €®®icraff«
festată- în acest domeniu poate fi oglin­ struirea de adăposturi pentru animale fantomă“ nească Hunedoara, fiind sezisătă
dită şi prin aceea că unor candidaţi (grajduri, saivane, cocini etc.) dacă se declară de acord cu cele re­ ic consun i i i rcglvnernonstrA
de partid, deşi le-a expirat stagiul de organizaţiile de bază ar fi studiat şi In numărul 1221 al -ziarului latate de ziar şi- arată că şofe­ tractări la grâu şi cartofi înainte
candidatură de multă vreme n-au fost aplicat experienţa dobîndită de unele „Drumul- socialismului-“, la rub­ rul în cauză a fost analizat în (Urmare din pag. l-a).
discutaţi nici pînă astăzi- pentru a fi organizaţii de bază şi conduceri aid rica- „Note şi- comentarii“, a iost cadrul întreprinderii şi tras la
primiţi în rîndul membrilor de par-tid; întovărăşirilor agrozootehnice diri raio­ criticată conducerea I.F.E.T. O- răspundere pentru comportarea de termen. Unele cooperative, ca
Un exemplu! grăitor în această privinţă nul Haţeg, care, folosind multe mate­ răşt'ie, pentru lipsa de interes în sa necorespunzătoare.
îl constituie caz-nl candidatului de par­ riale din resurse locale, au realizat ce priveşte felul cum călătoresc cele din Vinerea, raionul Orăş­ cele din .l.lia şi Gîrbova — ra­
tid Ioan Popa, căruia i-a expirat sta­ muncitorii forestieri pe linia O- „Un frizer între
construcţii ieftine. răştie — Grădişte. Gonducereă frizeriu tie, şi „30 Decembrie“ din Alba ionul Sebeş, şi-au depăşit pia­
Cu totul altele ar fi1 fost- rezultatele I.F.E.T. Orăştie, răspunzînd cri­
ticii ziarului, arată dă s-au înce­ In unul din numerele trecute ale Iulia, să se autofinanţeze, elibe- nul la achiziţii pe cele 11 luni
dacă la munca de cooperativizare a. av­ put lucrările de documentaţie ziarului nostru-, a fost criticat
care vor fi prezentate organelor sub t-itl-ul de mai sus frizerul rînd din circuitul de credite ban­ precedente ale anului în curs în­
G.F.R. pentru autorizarea liniei Constantin Gorneă de la frize­
Orăştie — Grădişte şi în ce pri­ ria „Crişa n a“ din Brad, pentru care suma de aproape 5 mili­ tre 10 şi 50 la sută.
veşte transportul de călători, atitudinea lui incorectă faţă de
Pînă în prezent această linie a cei doi băieţi care învaţă mese­ oane lei, iar din dobînzile afe­ Tot în cinstea Congresului, au
fost autorizată numai pentru ria în aceeaşi frizerie, cît şi pen­
transportul de marfă. Din infor­ tru atitudinea sa arogantă. Con­ rente acestei sume s-au realizat fost organîzâte frumoase expozi-
marea- organelor superioare chiar ducerea cooperativei, analizînd
în trimestrul I 1959 se vor in­ cele relatate de articol, răspunde economii anuale în valoare de ţii alît la Orăştie cît şi ia Deva,
troduce trenuri mixte. ziarului că frizerul- Constantin
Cornea a fost aspru criticat şi peste 140.000 lei. Economii în care grăiesc oame'niior muncii
„Aşa-i sancţionat pentru atitudinile
/egulamentul ?(( sale nesănătoase. .... ...lîisE; • valoare de cca. 11 milioane lei despre avîntul luat de coopera-
s-au realizat şi prin reducerea ţia de consum din regiunea Hu-
cheltuielilor de circulaţie a măr­ nedoara între cele două Con­
furilor. grese.
Mobilizate şi îndrumate de Succesele obţinute în ultimul
partid, conducerile unităţilor co­ timp trebuie să mobilizeze şi
operatiste din regiunea Hune­ mai mult pe toţi lucrătorii co­
operaţiei de consum din regiu­
doara şi-au intensificat activita­ nea noastră în aşa fel ca pînă
tea în vederea întîmpinării Con­ la sfîrşitul anului sarcinile de
gresului cooperaţiei de consum plan să fie îndeplinite, să se în­
cu noi realizări. U.R.G.G. Sebeş, ceapă cu însufleţire acţiunea con­
de pildă, a reuşit să îndeplinea­ tractărilor pentru ca sarcinile
de pian pe anul 1959 să fie nu
scă sarcina preluării din c o n - n u m a i realizate ci şi depăşite.
Sub t-it-lnl de mai. sus în zia­ - ... ... ¦
L A El, A P E L E M U R Erul nostru a fost criticat şoferul
de pe autobusul nr. 50.946 Dv.
din cadrul întreprinderii I.G.O.
Hunedoara. Conducerea între­ NU SE VOR MA
SL UJBA — Dragul meu Aproape de I'lia-, între apa Mu- sat pe o distanţă de 3 km. Piuă pe Iosif Pescar în vîrstă de 81
nici n-am fost pe
Rusii şi Aldica care-l îngrijeau. Dacă reşulbi şi plaiurile Muncelului, acum au participat la muncă vo­ de ani şi pe Ion Olaru de peste
iui eraţi dumneavoastră medicii, mi se la ei. O îngrijeşte
oprea intr-o bună zi inima de iot. se întind pe multe sute de hec­ luntară un număr de 400 ţă­ 70. de ani.
— Să fii sănătos şi după 7 zile să nevasta. tare ogoarele ţăranilor muncitori rani muncitori executînd peste — Sînt eu mai slab, dar nu
treci Iar pe- la noi să te vedem, i-a din comuna Lăpuşnîc. Cînd în­ 3.500 ore muncă voluntară. A- mă las — zice moş Olaru, tre-
spus din nou doctorul Gheorghe Rusu. Sitigele îi- curgea şiroaie fără gînd să -N u -i biné ce faci. Du-lé cu încre­ cep ploile, în unii arii', apele proape jumătate din lucrare este cînd mina peste mustaţa albă.
M ureşuM se revarsă acoperind gata. Apoi zimbind larg, cu bunătate,
— Aşa oi face tovarăşe doctor. se mai oprească. O hemoragie. dere la spital să-fi salvezi fata. mari întinderi de teren însămîn- adăugă mai departe sfă to s:
ţat. Printre primii care şi-au exe­ Doar pentru noi îl facem. Să
¦k Viaţa iînănilui a fost încredinţată — Oi încerca şi lucrul ăsta fecio­ cutat partea ce le revenea au nu se mai ducă bucatele pe Mu­
Ui casă cu toţii . erau trişti. Gu mulţi ani în urmă, lati­ fost comuniştii şi candidaţii de reş. Ehei — să fi fost uniţi in
Mama era bolnavă. Un picior ii rămă­ doctorului1 Dumitru Pasat, rule. fundiarul Lazăr Lăszlo a ridi­ partid. Ioan Negrită, secretarul întovărăşirea asta mai de mult,
sese aproape paralizat. Era nevoie de cat un dig cu care şi-a protejat organizaţiei de bază din întovă­
intervenţia urgentă a- medictilüt. — Fă- tot ce şti şi slăvează-l, i-a — Aşa să faci / moşia. Mai precis, digul l-au răşire, a- făcut împreună cu fa­ nu ne mai temeam noi de Mu­
— A loi Spitalul? ridicat prizonierii de război şi milia sa 60 m. .de dig. De ase­ reş. Ei dar acum, să poftească
— Da spitalul I Ce s-a intimplat? spus directorul spitalului. Păcat de' ti­ Salvarea spitalului trecu. din nou pe sătenii. Peste ogoarele ţăranilor menea, comunistul Anton Popa să-şi mai adune apele de pe
— Pe slrăda Gh. Gheorghiu-Dej nr. apa a continuat să facă ravagii a însufleţit prin exemplul său, cimpul nostru. Ne-a făcut des­
16 m caz grav, rog ajutor... nereţea lui. o stradă.
După cîieoa minute claxonul salvării
se făcu auzit. Doi medici au exami- După cîteva clips operaţia grea în­ Fata bălrinului miner a fost dusă de
nat-o pe mamă.
— O boală¦cronică, neiraiată, cons- cepu. Doctorul Pascu, înarmat cu o urgenţă la spital. Diagnosticul: ne­
ială doctdrul Ioan Pop'escu.
Bolnava a fost transportată urgent bogată experienţă, lucră cu încredere frită Gronică.
la spital, unde după ce i s-au făcut
analizele, i s-a stabilit diagnosticul şi pe Imput Mărului pînă cînd singele îngrijită şi tratată cu atenţie, nu du­
trâiamentiil necesar.
...A Irecilt o săplăfnînă, două şi ma­ Ineelă să mai curgă. Apoi ridică satis­ pă mult timp, ea işi îmbrăţişâ însă­
ma s-a făeid'bine. ¦
făcut capul şi spuse ajutoarelor sale nătoşită,. în poarta casei, părinţii dragi. aproape în fiecare an. terminînd printre primii partea tulă pagubă anul trecut. Ei fi-
k In ultimui timp apa nu s-a
...24 septembrie, ora IV dimineaţa. plin de satisfacţie: Cînd iri-ani îniilnit din nou cil bă- sa de dig. r-ar să fie, că multe se' mai pot
Aceeaşi salvare a adus la spital pe ii- mai revărsat. Oamenii au cre­
nărtil Vasile Cirlină in virslă ¦de 20 — Va irăil trînul miner mi-a spus: zut că nu vor mai fi inundaţii. Acolo unde Mureşul e lat, de face cînd sînt oamenii uniţi...-
S-au autofiniştit. Anul trecut
‘ani. ...Tinănil Ctriînă munceşte astăzi şt — Mare şi puternică-i şi ştiinţa asia insă, apele Mureşului s-au re­ peste 300 metri, lucrează candi­ Şi digul de pămînt se întinde
V id ă acestuia se, număra în minţile. vărsat de cîteva ori peste ogoa­
se plimbă ca şi cum nimic ruţ, s-a r. medicală. Şi mai tare-i atunci cirul o rele lăpuşnicenilor. Aproape în­ datul de partid Furdui Alexan­ mereu urmînd proteguitor ogoa­
treaga recoltă de grîu a fost
fi petrecut. Dacă se înlimplă să fie cil stăpinesc oameni pricepuţi. compromisă. dru. L-am auzit spunind lui Jo- rele; la câţiva metri de firul a-'
cineva pe stradă şi zăreşte pe. docto­ Şi lóate acestea se daloresc vredni­ La 2 martie, in cadrul îritîl- san Petrică, referentul agricol pei. Lat la bază de 3 metri şi
nirilor dintre alegători şi candi­
rul Dumitru Pasca, iihăr.ul Cîrtină nu cilor medici de la Spitalul din lupeni daţii de deputaţi în sfaturile al sfatului popular pe coamă de un metru, el atinge
populare, cetăţenii au pus pro­
se poate răbda să nu spună: „Omul în a căror activitate, mai presus de blema construirii unui dig pe — Eu am terminat partea aci statura unui om, apoi scade
malurile Mureşului.
acesta m-a salvat de la moarte, li mul­ orice, este grija pentru sănătatea oa­ mea, şi aş vrea să mai lucrez. într-un loc unde malul e mai
La jumătatea lunii noiembrie,
ţumesc din suflet“. menilor muncii. după ce ţăranii au terminat cu Tot n-am eu ce face, iar vlagă ferit pentru a creşte din nou la
recoltările, au şi început lucră­
? k rile. Digul va împrejmui peri­ am destulă, ce naiiba... doar sînt un stat de om" unde terenul co­
Bălrinut miner, şef de brigadă, Cînd scrin aceste rînduri, poaté sal­
tînăr. boară aproape la nivelul apei.
Avram Dofiu mi-a fost vecin. Acum varea străbate din nou cartierele cil
Zeci de oameni trc-băluiesc pe
şi-a făcut casă nouă şi. s-a mulat de foătă vileza pentru a aduce la spital II văd apoi- înfigînd- vesel lîngă el, fiecare cu lucrul său.
casm ana in noua parcelă repar­ Toţi se grăbesc pentru a termi­
pe strada noastră. Cină' l-am îniilnit alţi oameni ai muncii care simt ne­ tizată. U ngă el lucrează ulemis- na înainte de îngheţ. Numai Mu­
tul Nicolae Crişan, S-au şi luat reşul curge liniştit pe alături,
insă ultima dată era tare posomorii. voia să fie îngrijiţi şi însănătoşiţi de la întrecere. neştilnd ce i se pregăteşte.
De alunei a irecui anul. cei care cu multă abnegaţie stau de Nici cei mai vîrstnici nu stau
— Mi-i tare bolnavă copilă, şi nu strajă zi şi noapte sănătăţii celor ce
şliti zău 'dacă mai scapă cu zile. muncesc.
— Doclorii ce spini, Dofiu-baci? . VAS1LE DUGA metrul întovărăşirii agricole din cu miinile în sin. II văd iucrînd GH. STOICOVICI