Page 18 - 1958-12
P. 18
Pag, 4 VRUMUE SOCIALISMULUI Nr. 123:
L iic M conferinţei de la Geneva juiürrteie şjftrl - jtd&îtteta sllrX
la problema încetării experienţelor
cu arma nucleară
/MOSCOVA 4 (Agerpres)'. — mandările conferinţei de la Ge
TASS a n u n ţă : ba 29 noiembrie, neva a experţilor. Guvernele
în cadrul conferinţei de la Ge U.R.S-S., Marii Britanii şi S.U.A.
neva în problema' încetării ex trebuie sfâ convină asupra insta
perienţelor cu arma atomică şi lării pe teritoriul lor — "iar în Guvernele up. silgarla şi Lichidarea complotului In Comitetul Politic continuă
cu hidrogen,- reprezentantul so ceea ce priveşte S.U.A. şi Mă Coreene sprijină propunerile pus la cale de fostul discutarea problemei cipriote
vietic a dat citire unei declara rea Britanie pe teritoriile pose dictator al Columbiei
ţii a guvernului sovietic. siunilor sau pe teritoriile aflate sovietice în problema Berlinului
sub tutelă — de posturi de con BOGOTA 4 (Agerpres). — NEW YORK Î ('Agerpres)', - tr-o oarecare măsură de proiec-i
In declaraţie se arată că de trol al Căror număr se va sta SOFIA "4 (Agerpres). — Du tează că la 3 'decembrie guvernul tul celor 9 state.
peste trei săptămîni conferinţa bili de comun acord. Sistemul pă cum anunţă agenţia telegra R.P.D. Coreene a dat publicită La 3 decembrie Alberto Lleras, In şedinţa din dimineaţa zilei
de .la Geneva a reprezentanţi de control se instituie în confor fică bulgară, la Sofia a'1fost dată ţii o declaraţie în care sprijină preşedintele Columbiei, a anun de 3 decembrie a Comitetului In încheierea şedinţei de "dimi
lor Uniunii Sovietice, S.U.A. şi mitate cu principalele prevederi publicităţii declaraţia guvernului propunerile guvernului sovietic ţat in cadrul Unui "discurs radio Politic, oare discută problema neaţă a luat cuvîntul delegatul
ale protocolului anexat la acord. Republicii Populare Bulgaria în în problema Berlinului. televizat că a fost’ descoperit un Ciprului, au ltiat fuvîntdî dele Mşxioului, care a propus să se
Marii Britanii în problema în Acordul şl protocolul intră în vi problema Berlinului. comiplot antiguvernamental „sub gaţii Turciei, Angliei, Indiei şi creeze un comitet alcătuit din
goare simultan. Desfiinţarea statutului de ocu conducerea personală'^ a fostu Greciei. Reprezentantul Gresiei delegaţii Columbiei, Iranului şi
cetării experienţelor ou arma Guvernul bulgar, se spune în lui ‘dictator al Columbiei, Rojas a subliniat că aproape toţi "de Belgiei, precum şi din unul sau
nucleară, bate pasul pe loc de Proiectul arată că acordul este declaraţie, exprimînd voinţa po paţie al Berlinului, se spune în Piniilla-, Preşedintele a anunţat legaţii care au partielpat la dis doi 'din coautorii proiectului ce
oarece S.U.A. şi Marea Brita- pe termen nelimitat şi vă intra porului bulgar, sprijină propu declaraţie, transformarea Berli de asemenea că din cauza situa cuţiile în problema Ciprul.ui au lor 9 state. Acest comitet urmea
nie încearcă să se eschiveze de în vigoare îndată după ratifica nerile guvernului sovietic cu nului occidental într-un oraş li ţiei primejdioase create în ţară sprijinit principiul autodetermi ză să elaboreze un text comun
la un acord. privire la transformarea Berli şi a posibilităţii izbucnirii unor nării pentru poporal cipriot şi "de rezoluţie. Reprezentantul Gre
rea sa de către toţi participanţii, nului occidental într-un oraş li ber', demilitarizat ar ajuta ca tulburări, guvernul a decretat s-au pronunţat împotrivă' şdn-i ciei, fără a' obiecta împotriva
In declaraţie se subliniază că în conformitate cu procedura lor ber, într-o unitate politică inde Berlinul —- capitala istorică a introducerea stării de asediu şi dării insulei. fondului acestei propuneri, a fost
formularea de către guvernele constituţională.- pendentă în a cărei viaţă să nu Germaniei — să fie retrocedat a cenzurii.
S.U.A. şi Marii Britanii a unor se amestece nici un stat, in definitiv germanilor, şi ar con Cu aceasta ‘discuţiile genera de părpre da 'acest grup să fie
In legătură cu proiectul de a- clusiv statele germane existente, tribui astfel la lichidarea unuia Rojas Pinilla a fost arestat şi le în problema Ciprului au luat
„condiţii“ şi „rezerve" care nu cord propus, declaraţia guvernu şi care să aibă un guvern pro din cele mai primejdioase focare deportat în sudul ţării. După sfîrşit şi comitetul a' trecut la creat după 'ce măcar o parte din
lui sovietic conţine .următoarea’ priu. Acordarea statutului de de încordare din Europa. "Gu cum anunţă ziarul „Espectador“, discutarea proiectelor "de rezolu delegâţbţ se vor pronunţa asupra
au nimic comun cu rezolvarea menţiune: dacă guvernele S.U.A. oraş liber, demilitarizarea Berli vernul R.P.D. Coreene consideră poliţia _ a mai efectuat şi alte ţie. Au fost prezentate spre exa rezoluţiilor'.
şi Mării Britanii vor consideră nului ocoidentăl, înseamnă un că propunerea guvernului sovie arestări. Cu o zi înainte de'comu minarea comitetului 7 proiecte:’
acestei probleme, nu contribuie mai acceptabil că principalele pas important spre normalizarea tic în problema Berlinului nu nu nicarea preşedintelui, ziarul “El englez, grec, turc, columbian, Discutarea rezoluţiilor în pro
de fel la încetarea cît mai ra prevederi ale controlului să fie situaţiei "din Berlin şi va contri mai ca contribuie lă accelerarea Siglo“ a publicat o relatare des iranian, proiectul a 9 state (In
pidă a experienţelor nucleare. consemnate în însăşi textul a- bui la’ rezolvarea paşnică a în ramificării paşnice a Germaniei, pre ’activitatea subversivă a lui dia, Ceylon, R.A.U. şi alte 6 blema Ciprului a fost continua
cordului, guvernul sovietic nu tregii probleme germane şi la "dar reprezintă de asemene! ’o Pinilla şi a citat ameninţările ţări) şi proiectul belgian. Dele tă în şedinţa din după-'âmiaza'
Tinzînd spre încetarea imedia iniţiativă importantă care aduce cu moartea adresate de el mem gaţia Iranului şi-a revizuit pro aceleiaşi' zile. După discutarea
tă şi pretutindeni a experienţe va avea obiecţiuni în această pri micşorarea’ încordării în Europa. o mare contribuţie lă destinde brilor parlamentului. iectul incluzînd în el un punct rezoluţiilor, Comitetul Politic ur
lor nucleare, Uniunea Sovietică vinţă. Procedînd astfel guvernul PHENIAN "4 (Agerpres). — rea încordării internaţionale, la mează să treacă la "discutarea
a prezentat spre examinare con sovietic porneşte de lă faptul că, întărirea păcii şi securităţii în Generalul Rojas Pinilla a fosi cu privire Ia satisfacerea „re următoarei probleme ‘de pe ordi
ferinţei de la Geneva un proiect în orice caz, hotărîreă cu privire Agenţia centrală coreeană rela Europa şi în întreaga lume. răsturnat In mai 1957 de masele nea sa’ ‘de zi şj Y! reveni la pro
de acord cu privire la încetarea la interzicerea’ experienţelor cu populare din Columbia şi a fu vendicărilor legitime ale ciprio blema' Giprâ’fuî după ce autorii
pentru totdeauna a experienţelor arma atomică şi controlul asu gn preajma alegerilor municipale git în Sp’ainia. P-rofitînd de ati a '4 ’din re'zyfefifîe prezentate vor
cu arma atomică şi cu hidro pra acestei hotărîri vor intra în tudinea indulgentă a guvernului, ţilor“ şi prin aceasta a făcut ca raporta, ’asupra rezultatelor efor
gen. Proiectul de acord sovietie vigoăre simultan. Politia gm Berlins de vest Pinilla s-a înapoiat în Colum turifof for în ce priveşte elabo-'
conţine 6 articole. El prevede ca bia. Citai în faţa parlamentului proiectul său să se apropie în rarea unor propuneri comune. î
guvernele U.R.S.S., Marii Brita GENEVA "4 (Agerpres)’. — intensifică teroarea împotriva pentru a da socoteală "de sama
nii şi S.U.A. să-şi asume în mod TASS anunţă : ba 3 decembrie membrilor P. S. O. G. volniciile pe care le-a săvîrşit LA A CCRA "Tţ~
solemn obligaţia ea, din momen participanţii la conferinţa celor
tul semnării acordului, să nu mai trei puteri în problemă încetării 99
efectueze nici un fel de exeperi- experienţelor cu arma nucleară
enţe cu nici un fel de arme ato au continuat discutarea declara BERLIN 4 (Agerpres)". — atacai pe participanţii Ia o "de in timpul celor 9 ani ai dicta AGCRA 4 '(Agerpres). ~ Du pa la conferinţa popoarelor AfrL
mice şi cu hidrogen. Gele trei TAS-S a n u n ţă : In legătură cu monstraţie de tineret care se des turii sale, Piniilla a refuzat, să pă oum, transmit agenţiile occi oii care se deschide la 5 de-<
guverne trebuie să se oblige să ţiei guvernului sovietic în pro alegerile municipale din Berli făşura sub lozinca electorală a apară. De la. înapoierea sa el a dentale, numeroase delegaţii din cembrie.
depună eforturi pentru ca toate blema încetării experienţelor cu nul occidental, care urmea>ză să P.S.U.G. „Pentru încetarea înar intrai in contact cu "diferite per ţările africane, printre oare de-
celelalte 'state'din lume să-şi ia arma atomică şi cu hidrogen, a aibă loc la 7 decembrie, în sec mărilor atomi.ee“ şi au arestat soane şi grupuri reacţionare pu- iegaţii din R.A.U., Sudan, Tan- Conferinţa popoarelor Africii
aceeaşi obligaţie. toarele occidentale ale oraşului 12 persoane. In alt cartier, poli nînd la cale răsturnarea guver ganica, Uganda, Kenya, au şi "de la Accra este continuarea di
proiectului sovietic', revizuit, de s-a accenţtîaî teroarea poliţie ţişti Ua-u brutalizat un grup de nului. sosit la Acera pentru a partioi- rectă a conferinţelor de Ia Ban
Proiectul de acord prevede nească ' î-mlpotriva membrilor tineri car© lipeau afişe electo dung şi Cairo şi a primei con
instituirea unui' aparat de con acord cu privire la încetarea m- -------- ------------ ferinţe a statelor afrieane înde-<
trol în scopul înfăptuirii supra pendente care a avut loc tn luna
vegherii asupra îndeplinirii obli experienţelor cu arma nucleară K, Malaviya despre ajutorul U.R.S.S. şi R.P.Romîne aprilie a.c. la Accra — «apitala
gaţiei de a nu efectua experien
ţe cu armă atomică. Acest apa şi cu privire la colaborarea cu
rat va dispune de o reţea de
organizaţia pentru controlul a-
posturi de control care să fie
supra experienţelor cu arma nu
create tinîndu-se seama de reco
cleară, propus de S.U.A.
Partidului Socialist Unit din rale ale P.S.U.G. La 2 decembrie pentru dezvoltarea Industriei petrolifere a Indiei tînărului stat independent Gha
na. La această conferinţă au fost
Omniui indonezian a hotărî! să naţionalizeze Germania şi a celorlalte orga in cartierul Spandau o patrulă
DELH1 (Agerpres). La 3 decem subliniat importanţa ajutorului primit invitaţi să participe peste 709
nizaţii progresiste;....... poliţienească a rupt de pe zidu
Ziarele din Berlinul occiden rile caselor lozincile şi afişele brie *-a deschis la Delhi simpozio de India din partea U.R.S.S. şi a Re de reperezentanţi ai tuturor par
toate societăţile de cale ferată olandezo nul în legătură ou dezvoltarea ‘ re publicii Populare Romîne pentru dez tidelor şi grupurilor polit'ce din
tal au publicat recent o decla electorale ale P.S.U.G.
DJAKARTA 4 ("Agerpres)". — derile străine "din Indonezia de raţie semnată de sociail-democra- După cum relatează ziarul surselor petrolifere în ţările Asiei voltarea industriei ei petrolifere. ţările Africii. La conferinţa de
In cursul zilei de luni în par ţinute în comun de olandezi şi tul Henneberg, preşedintele a- „Neues Deutschland“, in Berli şi ale Extremului Orient organizat Cred, a spus K. D. Malaviya, că la Accra vor participa de ase
lamentul indonezian au avut loc alţi supuşi străini vor putea fi de ceea ce am realizat în India este menea observatori "din UJR.S.S.,
discuţii pe marginea celei de-a asemenea naţionalizate în princi dunării orăşeneşti de deputaţi nul occidental se desfăşoară o de Comisia Economi« O.IV.U. pentru in primul rînd rezultatul activi R. P. Chineză, India’ şi din alte
doua citiri a proiectului de lege piu. din Berlinul occidental, şi de catnp'anie "de intimidare a mem Asia şi Extremul Orient. tăţii desfăşurate în comun cu specia ţări, precum şi reprezentanţi af
cu privire la naţionalizarea în alţi reprezentanţi de seamă ai brilor P.S.U.G. care candidează liştii din U.R.S.S. şi Romînia, precum secretariatului permanent al con
treprinderilor olandeze din In 'Ar administraţiei vest-berli-neze. Au în cadrul" apropiatelor alegeri. In cuvîntarea rostită la deschiderea şi al ajutorului primit din partea al ferinţei pentru solidaritatea po-i
donezia. buînd cuvîntul în nu torii acestei declaraţii redactate Astfel, Otto Kohn, candidatul simpozionului, K. D. Malaviya, minis tor ţări. poarelor afro-asiatice.
mele guvernului, Supradjoji. mi DJAKARTA (Agerpres). -— în spiritul propagandei^ antico P.S.U.G. diiin partea cartierului trul Minelor şl Petrolului al Indiei, a
nistrul pentru stabilizarea eco muniste cer să se împiedice pă Tiergarten, a fost ameninţat "de Partioipanţii la conferinţă vor,
nomică, a declarat că guvernul Parlamentul indonezian a apro trunderea membrilor P.S.U.G. în m discuta probleme legate de lăr
bat proiectul de lege cu privire agenţi ai poliţiei. girea şi intensificarea' mişcării
-Indoneziei a hotărit să naţiona la naţionalizarea întreprinderilor organele alese. Arestarea unor fruntaşi ai vieţii de eliberare naţională a' popoa
lizeze toate societăţile de cale olandeze din Indonezia. Repre Poliţia din Berlinul occidental Unele întreprinderi din Berli relor africane aflate încă sub do^
ferată olandeze. El a arătat de zentanţii partidului Maşumi şi publice şi politice din Birmania minaţia imperialismului. Intilnri
asemenea că întreprinderile olan ai partidului catoliG s-ău abţi a trecut imediat la îndeplinirea nul occidental au concediat pe rea de la Accra a reprezentant
deze naţionalizate vor deveni nut de la vot. Guvernul inten ordinului dat de Henneberg. In RANGOON 4 (Agerpres). — cadru legal, constituie o încăl ţilor popoarelor africane are loc
ntreprinderi de stat. întreprin ţionează să treacă la aplicarea cartierul Tiergarten poliţiştii au salariaţii suspectaţi că simpati După cum anunţă agenţia Chi care a drepturilor prevăzute în
acestei legi în următoarele 6 na Nouă, 'din ordinul guvernu constituţie. într-un moment cînd lupta pen
luni. zează cu P.S.U.G.
zW3-
rniiMi»: „S8 începem cu Berlinul“ lui birman au fost arestaţi 9 Declaraţia protestează cu e- tru independenţa „continentu
fruntaşi ai vieţii publice şi poli nergie împotriva acestor arestări lui negru" ia o amploare "tot mai
mare şi zdruncină din temelii
D e zv o lta re a m işcării sin d icale Un articol de fond din ziarui „Neues Deutschland“ tice din Birmania pe baza arti şi cere ca toate partidele politice poziţiile imperialismului. Dacă
colului 5 din „decretul cu pri să aibă dreptul să-şi desfăşoare
înainte "de cel de-al doilea răz
în V e n e z u e la BERLIN 4 (Agerpres). — bombă cu acţiune intîrziată, ca vire la menţinerea' orHinei. pu în mod liber activitatea, iar li boi mondial în Africa nu exista
re trebuie făcută inofensivă pină blice“. Printre cei arestaţi figu derii arestaţi să fie imediat eli decît un 'singur start independent
Propunerile guvernului sovietic nu este prea tîrziu. Noi cerem, rează Bo Mia Tve, secretarul beraţi. In declaraţie se cere de — Liberia — azi există 9 state
scrie in continuare ziarul „Neues asemenea ca guvernul Ne Win independente.-
PARIS 4 (Agerpres). — Frun că monopolurile americane care in legătură cu normalizarea si Deutschland“, retragerea trupe general al Frontului unităţii na să-şi ţină promisiunea de a or
lor de ocupaţie din Berlin, di ganiza alegeri libere în decurs In anii 1956 şi 1957 patru
taşul sindical Laureano Torreal- au fost principalii susţinători ai tuaţiei din Berlin continuă să zolvarea organizaţiilor de spio ţionale din Birmania, U Sau de 6 luni. ţări africane (Marocul, Tunisia,
naj din Berlinul occidental, li Kun, redactor al ziarului „Ka- Sudanul şi Ghana) au devenit
ba, conducătorul sindicatului lui Jimenez încearcă să provoa stea in centrul atenţiei presei chidarea punctului de sprijin al lea“ şi secretar al asociaţiei Declaraţia este semnată de independente, iar în cursul aces
N.A.T.O. din Berlin. pentru prietenia birmano-sovie- partidul muncitoresc din Birma tui an Guineea, fosta colonie
muncitorilor metadurgişti din ce in Venezuela o nouă „opera berlineze. nia, partidul prietenilor poporu franceză, s-a proclamat repu
Venezuela,- publică în revista ţie Guatemala“. Dar aceste mo „Să începem cu Berlinul“ — La Berlin a avut loc o şedin tică, U Aung Min, secretar al a- lui, partidul popular democrat, blică independentă. ’
„Mişcarea sindicală mondială“ nopoluri uită, se spune in în ţă a prezidiului conducerii cen sociaţiei de prietenie dintre Bir partidul progresist naţional şi
cheierea articolului, că masele este întitulat articolul de fond trale a Uniunii creştin-demo- mania şi R. P. Chineză şi re partidul unităţii poporului. Convocarea acestei conferinţe
un articol în care se ocupă de populare din întreaga Americă al ziarului „Neues Deutschland“ crate la care s-au discutat pro dactor al ziarului „Avangard“, demonstrează faptul că mişcarea
mişcarea sindicală din Vene punerile sovietice. In declaraţia Bo On Tin, secretar general al Potrivit relatărilor presei bir- de eliberare naţională "din Afri
Latină, care au tras învăţămin din 3 decembrie. In articol este adoptată la această şedinţă U- Partidului prietenilor poporului, mane, guvernul intenţionează ca s-a intensificat şi a căpătat
zuela. tele necesare din evenimentele niunea creştin-democrată salută să opereze noi arestări în rîndul un caracter organizat şi de
După răsturnarea odioasei dic ultimilor ani, nu vor permite o criticată cu asprime poziţia ne propunerile constructive ale Takin Ba AAaung, lider al parti oamenilor politici şi fruntaşilor masă.
„operaţie Venezuela“ după mo gativă a guvernului faţă de pro U.R.S.S. dului popular democrat, şi U vieţii publice din Birmania.
taturi a lui Perez Jimenez, ara Ko Lai, lider al Uniunii Tinere
tă Torrealba în articolul său, punerile sovietice. Ziarul com tului" din întreaga Birmănie.
comitetul de grevă care a jucat delul guatemalez. pară B erlinul. occidental cu o O serie de partide politice din
un rol esenţial in lupta împotri Birmania au dat publicităţii o
va dictaturii a procedat la reor
ganizarea mişcării sindicale pe
scară naţională. Comitete unita Suvernul englez nu sa nici un
re afiliate la Comitetul sindical de măsuri pentru reducerea şomajului Acţiunea guvernului sovietic declaraţie comună în care arată Lupte înverşunate în Cuba
unificat naţional — C.S.U.N. — a fos salutată de asemenea de că recentele arestări alé "liderilor
au fost constituite in cele 20 de LONDRA 4 (Agerpres). — pentru reducerea şomajului pre- Uniunea persoanelor persecutate partidelor politice şi conducăto Răsculaţii au oeupat încă două oraşe
state federale şi în capitală, As Potrivit dalelor oficiale, numă supunînd probabil că nivelul de nazişti, organizaţie din Ger
tăzi C.S.U.N. grupează peste rul şomerilor din Anglia a ajuns şomajului „controlat“' îi permite mania occidentală. • rilor unor organizaţii de masă HAVANA 4 '(Agerpres). — raşul Rio Frio din apropierea ba
500,000 de muncitori afiliaţi la la peste o jumătate de milion, să ducă o politică economică Forţele fes-urgente din Guba con zei navale a S.U.A. de la Guan
peste 1-300 de sindicafe din ora şi ziarişti, care activau într-un duse de Fidel Castra continuă tanamo.
şe şi sate. iar după părerea unor specia mai „elastică“ în interesul pa să obţină 'succese militare în di Postul de raidio al răsculaţilor
Sarcinile mişcării sindicale lişti, la aproximativ un milion tronilor. Noi succese ale armatei algeriene ferite regiuni. a transmis că trupele insurgen
sirit lupta pentru apărarea liber de oameni. Membri laburişti ai Poziţia industriaşilor englezi de eliberare Potrivit unor ştiri din Hava te a-u respins un atac al forţelor
tăţilor democratice, constituirea parlamentului au cerut in re in această problemă a fost ex na, au avut loc lupte înverşuna guvernamentale in apropiere de
de sindicate unice pe ramuri in petate rinduri guvernului adop primată de preşedintele confede CAIRO 4 (Agerpres). — Re- Patrioţii algerieni au aruncat te în jurul oraşului Santiago, oraşul Holguik, provincia Orien-
tarea unor . măsuri urgente de raţiei britanice a patronilor- ca prezebtantul comandamentului în aer p a tru ' eşaloane militaré al doilea oraş oomercial al -Cu fe. Trupele^ guvernamentale au
dustriale şi realizarea unităţii luptă împotriva şomajului. In re a ideclarat că „în prezent nu suprem al armatei de eliberare de cale ferată şi aii supus tiru- bei, încercuit în prezent de tru suferit pierderi ’grele.
curind o delegaţie a partidului este momentul să se ia măsuri naţională a Republicii Algeria lui de artilerie şi focului de pele răsculaţilor. Forţele 'guver
clasei muncitoare. In anul ce vi laburist se va întîlni cu primul •radicale împotriva şomâjultii“, a declarat la Cairo că în luptele mitralieră 40 de,poziţii milita namentale, sprijinite de- aviaţie In acelaşi timp, potrivit a-
ministru al Angliei, Macmillan cu atit mai mult cii cit, "după pe care unităţile armatei de eli re franceze şi 29 de posturi mi şi artilerie, nu au reuşit să genţiei France Presse, la H ava
ne urmea-ză sa ia fiinţă Confe na circulă insistent zvonul că
deraţia unificată a muncitorilor
din Venezuela. .,
Torrealba subliniază că com pentru a examina situaţia se cum a spus el, masa principală berare naţională le-au dus în litare. Au fost' distruse 27 de spargă încercuirea pentru a în dictatorul B atista' ar fi -hotărit
ploturile anti-g uvern amentale rioasă care s-a creat în legătu a şomerilor o constituie munci tări unităţile lor din La Maya, să renunţe la funcţia sa încă
care a-u avut loc după alungarea ră cu şomajul in regiunile indus torii necalificaţi. Folosirea „e- cursul săptămînii trecute împo camioane militare franceze şi un oraş situai în apropiere de San înainte de, 24 februarie — data
lui Jimenez şi care au fost ză triale Lancashire şi Chestershi-re. xagera-tă“ a braţelor de muncă, triva trupelor franceze din Al tanc, trei'av io an e m ilitare'au tiago. Oraşul La Maya a căzut
dărnicite "datorită acţiunii ener după cum s-a exprimat el, a fost geria au fost ucişi 452 de soldaţi fost doborite şi a fost capturată în mîinile răsculaţilor. la care urmează să fie înlocuit
Totuşi, după cum reiese din o importantă cantitate de ar "de Rivero Aguero, noul preşe
gice a poporului venezuelian in relatările presei, guvernul en cea care „a provocat şi a înso şi ofiţeri francezi, iar alţi 200 mament şi muniţii ale trupe Se anunţă de asemenea că dinte ales — şi să preia perso
frunte cu clasa muncitoare arată glez nu ia nici un fel de măsuri ţit inflaţia din ultimii 12 ani“. au fost răniţi. lor franceze. trupele lui Cast-ro au ocupat o- nal comanda trupelor cuba ne.
Redacţia şl administraţia ziarului slr. 6 Marfie nr. 9, Telefon: 188 î 189 i 75, Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.TST.R. nr. 236.220 din ti noiembrie 1949. Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 MAI” — Deva.