Page 19 - 1958-12

iDi eMschidlieireaal McoopioerarţieiÜdQeRcposnnsulomiPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢÎ-VĂ!
Anul X Nr. 1233
N O I S U C C E S E IN ÎN T R E C E R E A S O C I A L I S T A
In cinstea conferinţeIor
raionale şi regională de partid
Succesul minerilor
de la Jebea
Ieri, în cel de-al treilea schimb, mi­
nerii de la exploatarea minieră din
Ţehea au repurtat un succes de seamă.
La terminarea şutului s-a constatat
că planul anual la extracţia de căr­
bune a fost îndeplinit.
Pină la data respectivă planul va­
loric la producţia globală a !ost în­
deplinit In proporţie de 108,76 la su­
tă, iar ta producţia marfă In propor­ şi-au depăşit planul anual cu 9,6 procente. Dintre brigăzile frun­
ţie de 10720 la sută. Trebuie aminilt
că in perioada 1 ianuarie — 1 decem­
brie a.c., productivitatea muncii a cres­
cut faţă de planificat cu 18 la sută,
iar prin reducerea preţului de cost s-aa
realizat economii in valoare de 252.000
lei.
Ş i - a u realizat valoarea
producţiei globale
pe anul 1958
Ieri, 5 decembrie, la ora 6 diminea­
ţa, uzinele Zlatna şi-au realizai va­
loarea producţiei globale amaie. Pină
la sflrşitul anului, colectivul de mun­
citori, tehnicieni şi ingineri 'al acestei
uzine, s-a angajat să mai producă bu­
nuri în valoare de peste 3 milioane lei.
La obţinerea acestui succes au con-
iribuil îndeosebi sectoarele I şl II.
S-au evidenţiat de asemenea muncitorii
Ion Novocean, Petru Tomolaş, Ludo­
vic Somogy, Ştefan Zaharle, Nicolae
Tătar şi alţii.
PETRE PAPADOPOL'
:nginer
La cel mai bun schimb
de laminatori
— Ai venit bine, tovarăşe. E cam dificilă treaba, ce-i drept, bre. Lingă el se mai aflau vreo
Tocmai acum lucrează cel mai mai ales că lingourile trebuie 8 laminatori cu rângile în mină,
bun schimb — îmi spune tov. încălzite bine, ca să nu aibă ne­ care uşurau înaintarea ţaglei
Munteanu, secretarul organiza­ cazuri cu ele cei de la laminoa­ pe role.
ţiei de bază a secţiei. Este aici re. Nu degeaba verificăm noi Mă îndrept spre platformă.
şi tov. Gheorghe Andrăşescu, injectoarele, scocurile... şi toată Intre timp este strigat de tov.
maistru de schimb, prim-lamina-
torul Francisc Tamaş şi... — fa­
ce o pauză pentru a-şi aduna
glndurile — mă gîndesc la fo-
chişti. Lor li se datorează in
mare măsură rezultatele bune
ale secţiei. Şi toţi lucrează bine.
N-aş putea să precizez care din
ei este mai bun.
...In hala laminoarelor ne în-
tînipină o căldură plăcută. Toc­
mai atunci, de pe gura cuptoru­
lui din care flăcările se înălţau
p ameninţător, cleştele uriaş al
macaralei scoate un lingou în­
roşit. După ce a fost ridicat la
o înălţime oarecare, a început să
să se depărteze în direcţia lami­
norului.
Coborîm pe nişte scări cam
întortochiate şi deodată ne tre­
zim in faţa unei încăperi îngus­
tă şi lungă, ce semăna cu un
culoar. Deoparte şi de alta, se
vedeau oale cu zgură, scocuri
şi uşi metalice prin care cite o
flacără subţire şi singuratică în­
cerca să emigreze.
Ciţiva tineri, majoritatea nu­
mai. în cămăşi, umblau de co-
lo-colo, aranjind oalele la scoc,
sau reglînd cite un infector. Prin­
tre ei se afla şi tânărul Dragalin
Pop. zuit că dacă fiecare este atent
Tov. Munteanu îi face semn la intrarea oţelului în calibre
să se apropie.
— Cum merge astăzi, tova­ imposibil să mai avem aceleaşi
răşe P o p ?
— Bine, ca de obicei...
Intre timp se apropie şi cei­
lalţi.
— Aţi ars vreun lingou in
luna asta?
— N-am ars nimica, răspun­
de unul dintre ei.
— Şi nici in luna trecută! natorul Francisc Tamaş supra­
— intervine tânărul Dragalin. veghea intrarea oţelului în cali­
Sîmbătă 6 decembrie 1958
M inerii din G helar
Azi dimineaţă la ora 6 colectivul exploatării miniere Ghe­
lar a raportat un succes de seamă : extragerea primelor 105
tone minereu de fier în contul anului 1959.
La acest rezultat s-a ajuns datorită traducerii în viaţă a
planului de măsuri tehnico-organizatorice întocmit cu prilejul
angajamentului minerilor de aici de a da pînă ia stîrşitul anului
lumatiştilor din Hunedoara 2.900 tone minereu peste plan, or­
ganizării judicioase a transportului în subteran şi în afară, în­
trecerii socialiste avîntate între brigăzile de mineri.
O contribuţie de seamă !a această realizare au adus-o mi­
nerii din orizontul 111, condus de inginer Frederic Mera, care
taşe amintim pe cele conduse de minerii Teodor Bucureştean, Si-
mion Nicula, A. Tămaş.
Cu planul anual îndeplinit
HAŢEG (de la subredacţia
noastră voluntară) — Membrii
cooperativei meşteşugăreşti „Re­
tezatul" din Haţeg a obţinut în
cursul lunii noiembrie succese
importante în muncă. Astfel, ei
au reuşit să îndeplinească pla­
nul, pe această lună, la produc­
ţia globală în proporţie de 117,36
Ia sută, Ia lucrări cu caracter
industrial, pentru populaţie, în
proporţie de 126,44 ia sută, la
încasări numerar — în proporţie
de 108,45 la sută, iar la pres­
tări servicii neindustriale — în
proporţie de 109,55 la sută.
Deiinn de remarcat este faptul
In contul anului viitor
La Combinatul siderurgic din Hune­
doara, 6 mari colective produc în con­ rat, cei de la uzina cocsochimicâ
tul anului viitor. Pină In ziua de 4
decembrie, muncitorii de la fabrica de lectivul de oţelari, a produs pesle 5.300
aglomerare aa produs peste planul a- ione de oţel Martin.
instalaţia la începutul fiecărui
schimb, iar in rest nu ne miş­
căm de aici...
Maistrul de schimb
Urcăm din nou în hală şi ne
apropiem de laminoare, prin ca­
re intrau şi ieşeau, mlădioase ca
nişte şerpi uriaşi, ţaglele de o-
ţel înroşit.
Pe platforma de Ungă lami­
nor, maistrul de schimb Gheor­
ghe Andrăşescu explica ceva u-
nui grup de muncitori. Ne ob­
servă şi se apropie de noi, cu
un zîmbet ce pare a-i fi carac­
teristic.
— Bun venit pe la n o i! Cu
ce vă putem fi de folos ?
— Tovarăşul ar vrea să ştie
cum aţi lucrat de aţi reuşit să
reduceţi rebutul cu 50,18 la su­
tă în luna noiembrie.
— Apoi, asta nu-i mare lucru.
Numai că 'pină am ajuns aici,
a fost cam greu. .Lunile trecute
nu prea ieşeam la socoteală din
cauza rebuturilor, care ne cam
micşorau salariile. Aşa că la în­
ceputul lunii noiembrie, am
strins toţi muncitorii şi am chib­
şi nu-şi părăseşte postul, este
rebuturi. . Zis şi făcut! De a-
tunci treaba merge strună. Dar
despre asta, ar putea să vă vor­
bească mai bine tovarăşul Ta­
maş.
Prim-lamînalo.ul
Sus pe platformă, ’prim-lami-
că meşteşugarii de ia această
cooperativă au reuşit să îndepli­
nească în numai 11 luni planul
producţiei globale pe întregul an.
La aceste importante realizări
şi-au dat concursul toţi coopera­
torii şi în mod cu totul deosebit
cizmarii Ioan Alimpescu, Axente
Bărboni, Calman Socaci, Nicolae
Sîntămăreanu, Angheluţă Hon-
dru şi Carol II Mărunţel, zugra­
vul Paul Rothmann, dulgherul
losif Kassler, tîmplarul Gheor-
ghe Mărgineanu,' frizerii Karol
Kreiter, losif Sebeştien, Matei
Timar şi croitorii Emil Luchini,
Ilie Cojocaru şi Matei Wirt.
N1CU SBUGHEA
naal, 17.594 tone de minerea aglome­
5.546 tone de cocs metalurgic, iar co­
Andrăşescu, aşa că ne intilnim
la jumătatea drumului.
—Uite, tovarăşul vrea să vor­
bească cu dumneata — spune
el arătind spre mine.
Ne prezentăm şi, fără altă
introducere, începe să-mi spună :
— Mă uitam la intrarea oţe­
lului în calibru, că dacă o prin­
de cit de puţin intr-o parte, se
duce naibii toată povestea şi o-
daiâ ne trezim cu un rebut...
~ De mult lucrezi la lami­
noare ? îl întrerup eu.
— Cam. de 11 ani, aici rri-am
calificat. N-arh avut posibilita­
tea să învăţ la şcoală cînd am
fost mai tinăr, cu toate că tare
aş fi vrut. Dar acuma sînt mul­
ţumit. Lucrăm bine. Nu de mult
am. îndeplinii planul' anual...
\ GH. COMŞUŢA
4 pagini 20 bani
Tinăra Maria
Varvara lucrează
ia fabrica „Sebe­
şul“ din Sebeş.
Intreţinînd in bu­
ne condiţiuni maşina de de- j
pănat, ea. îşi depăşeşte în me- j
dis norma cu 18— 20 la sută. j
lat-o, în clişeu, la locul ei
de muncă.
A n g a ja m e n t
re sp e c ta t
In cinstea conferinţei raionale de
partid ce va avea loc sîmbătă, 6 de­
cembrie a. c., la Iha, s-a terminai in
satele Pogăneşii şi Cerbia construirea
a încă două saivane ou o capacitate
ds circa 300 oi fiecare. Cu aceasta an­
gajamentul luat de către comuniştii din
raza comunei Zam a fost respectat. Ei
au terminai înainte de termen prin
muncă voluntară construirea a 5 sai­
vane în toate cele cinci sate complect două camere şi dependinţe va trebui rile de materiale. Printr-o mai îngri­ bitorul — să ridicăm munca
cooperalivizate. Cu mult elan au mun­ să coste 30.000—40.000 lei.
cit comuniştii Gomboş Iuliu, Chirciţi
Traion şi Ilargău Ioan.
FURDUI EMIL
corespondent J
No! sortim ente oO
In anul care vine, întreprin­
derea „Horia" din Alba lulia
va fabrica noi sortimente. Astfel,
s-a planificat producerea în se­
rie a următoarelor articole:
mobilă pentru dormitoare popu­
lare şi pentru bucătărie, sobe
lip canadian, uşi de fontă pen­
tru cuptoare în zid, uşi pentru
coşuri de fum, uşi pentru sobe
de teracotă ele.
In acest scop s-aa şi confec­
ţionat matriţele şi s-au modifi­
cat utilajele necesare producerii
noilor sortimente.
P R E M IE R Ă
A patra premieră a Teatrului de
Stat „Valea Jiului“ din Petroşani are
loc sîmbătă, 13 decembrie a. c., cu
piesa „Şase iubiri“ de Alexei Arfcuzov.
Emoţionant poem închinat muncii ca
izvor, al fericirii, spectacolul este me
nit să fie prezentat în special oame
nilor muncii de la sate, teatrul mineri­
lor continuînd să dezvolte iniţiativa sa
de sprijinire a activităţii culturale a
ţărănimii muncitoare.
Spectacolul este montat în regia 1ui
Const. Dinischiotu, cu scenografia lui
Alex. Otian.
C itiţi h i pag,i. 4\
° Mesajul adresat de N. S.
Eruşciov conferinţei popoare- din L P. ÎmM
ţ; lor Africii. !
y ° Declaraţia C.G.M. din ¦
( Franţa. Vineri 'dimineaţă, în Palatul nalizeze şi să dezbată în spirit
° Congresul Partidului so- ¦ Marii Adunări Naţionale s-a des­ critic rezultatele obţinute de
cialist francez. chis cel de-ai IlI-lea Congres al cooperaţia de consum în perioa­
cooperaţiei de consum din Re­ da ce a trecut de la ultimul con­
• Provocări armate israe- publica Populară Romînă. gres. In acelaşi timp congresul
ţ liene împotriva regiunii sin e -.
( ne a R.A.U. La lucrările congresului parti­ va trasa programul de viitor în
cipă peste 600 de delegaţi — lumina sarcinilor pe care parti­
colectivişti, întovărăşiţi, ţărani dul şi guvernul le pun în faţa
muncitori cu gospodării indivi­ cooperaţiei de consum“.
duale, muncitori agricoli, învă­ Pentru conducerea lucrărilor
ţători, gospodine — care repre­ congresului a fost ales un pre­
zintă la congres pe cei 5.200.000 zidiu activ alcătuit din 27 de
membri ai cooperaţiei de con­ persoane.
sum. Prin îndelungi aplauze a fost
La congres asistă reprezen­ ales în prezidiul de onoare Bi­
tanţi ai organizaţiilor obşteşti, roul Politie al G.G. al P.M.R. în
cadre de conducere din comer­ frunte cu tovarăşul Gheorghe
ţul de stat şi din ministerele Gheorghiu-Dej.
industriale. Congresul a ales apoi secre­
In tribunele rezervate oaspe­ tariatul, comisiile de căndidare,
ţilor se aflau reprezentanţi ai validare şi rezoluţii, şi a apro­
mişcării cooperatiste din URSS, bat ordinea de zi şi regulamen­
R. P. Chineză, R. P. Albania, tul de funcţionare.-
R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă,
R. D. Germană, R. P. Mongolă, Cu puternice aclamaţii, con-
R. P. Polonă, R. P. Ungară, gresiştii au salutat pe tovarăşii
R. D. Vietnam, invitaţi să par­ Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ghivu
Stoica, Gheorghe Apostol, Emil
ticipe la lucrările celui de-al Bodnăraş, Petre Borifă, Nicolae
IlI-lea Congres al cooperaţiei de Geauşescu, Alexandru A4oghio-
consum din tara noastră. roş, Constantin Pîrvulescu,
Tov. C. Mateescu, preşedinte­ Leonte Răutu, Ştefan Voitec,
le CENTROCOOP-ului, a des­ Janos Fazekas, care iau parte la
chis lucrările congresului, salu- lucrările congresului.
tînd pe delegaţii la congres, pre­ Intr-o atmosferă de mare însu­
cum şi pe oaspeţii de peste ho­ fleţire, exprimînd dragostea mi­
tare. lioanelor de cooperatori faţă de
„Cel de-al Ifl-Iea Congres al Partidul Muncitoresc Romîn, de-
cooperaţiei de consum — a spus legaţij au aclamat îndelung pe
vorbitorul — este chemat să a- tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
C O N S T R U C Ţ II Dej care a adus congresului sa­
lutul G.G. al P.M.R. şi guvernu­
lui R.P. Romîne.
In numele congresului şi ăl
mai bune si mai ieftine cooperatorilor 'din întreaga ţară,
tov. G. Mateescu, care a prezi­
dat şedinţa, ă mulţumit căldu­
ros Comitetului Central ăl
P.M.R. pentru ajutorul pe care-1
Proiectul planului —TI­ nă acum, sîntem acordă permanent dezvoltării şi
de dezvoltare a eco­ MID AI MARTA convinşi că în a- întăririi continue a cooperaţiei
nomiei naţionale pe nul 1959 aparta­ şi a asigurat că masele de coo­
anul 1959, expus de directorul Trustului regional mentele construite de peratori şi lucrători din coope­
| tovarăşul Gh. Gheor- de construcţii locale Hunedoara T.R.C.L.H. nu vor raţia de consum îşi vor spori e-
ghlu - Dej în ple­ costa mai mult de forturile pentru a îndeplini sar­
-o — cinile de răspundere pe care
partidul şi guvernul le pun în
nara C.C. al P.M.R. din 26—28 no­ 40.000 Iei. Ieftinirea costului aparta­ faţă cooperaţiei de consum în
opera de transformare socialis­
iembrie, cuprinde sarcini de mare în­ mentelor va fi posibilă datorită unor tă a agriculturii, în dezvolta­
rea’ schimbului de mărfuri din­
semnătate pentru continua înflorire a măsuri pe care am preconizat să le tre oraş şi sat, în satisfacerea
nevoilor materiale şi culturale
patriei noastre, pentru îmbunătăţirea luăm. De pildă, în urma concentrării mereu oreseînde ale oamenilor
muncii’.
condiţiilor de viaţă ale oamenilor mun­ şantierelor de construcţii prin trecerea
Ne vom strădui — ă spus vor­
cii. Pentru realizarea sarcinilor, plena­ la lucrări în cvartal, utilajele noastre
ra a pus un accent deosebit pe des­ vor fi folosite la capacitatea maximă
coperirea şi folosirea inepuizabilelor iar cheltuielile de consum — numai
rezerve existente. Nouă constructorilor, energia electrică, spre exemplu — vor
de pildă, ne revine sarcina ca în a- scădea considerabil. Totodată vor fi
nu! 1959 să construim mal mult, mai evitate mare parte din depozitele in­
bun şi mai ieftin. Un apartament din termediare, redueîndu-se astfel pierde­
jită manipulare, cofrajele le vom putea noastră la nivelul marilor sar­
In cadrpl T.R.C.L.H., ca de altfel pe folosi de 7 ori. cini ce revin cooperaţiei de con­
toate şantierele de construcţii de locu­ De asemenea, în scopul folosirii re­ sum în înfăptuirea politicii par­
inţe, există posibilităţi multiple ca să surselor locale noi am preconizat să tidului de construire ă socialis­
realizăm sarcinile ce ne revin. Expe­ creăm baze proprii de aprovizionare, mului în patria noastră.
rienţa acestui an ne-a dovedit că pu­ iar balastierele — fie proprii sau prin Treoîndu-se la primul punct
tem construi mai ieftin. Astfel, apar­ industria locală. al ordine! de zi, tovarăşul C.
tamentele construite de noi au costat Acestea sînt doar cîteva din resur­ Mateescu a prezentat raportul
în medie 48.000 lei. Reducerea preţu­ Consiliului CENTROGOOP cu
sele existente pe şantierele noastre. De­ privire lă activitatea cooperaţiei
lui de cost este considerabilă dacă sigur că ele sînt mai multe. Cu ocazia de consum în perioada 1954—^
ţinem seama de cel 70.000 lei cit pre­ discutării cifrelor de plan pe anul 1959 1958.
vedea devizul pentru un apartament. sîntem siguri că muncitorii, tehnicienii
şi inginerii din cadrul trustului vor veni Lucrările congresului conţi- '
Pornind de la realizările obţinute pî- şi cu alte propuneri preţioase. nuă. (Agerpres).
Treizeci şi cinci de ani în uzină
înalt, de croială atletică, cu odată drepturile de pensie... greu pe mosorul nevăzut al
muşchii desemnindu-se vigu- Ştefan Gruia s-a încruntat, vremii. Ani negri, goi de bucu­
ros prin stofa hainei, Ştefan El — deobicei atît de prietenos rii, ani în care trudea cite 12—
Gruia pare cu cel puţin două şi zîmbind la fiecare două mi- 14 ore pe zi, de cum se limpe-
decenii mai tinăr. Doar zăpada nule — a răbufnit aspru, rece, zea geana răsăritului şi pînă
din pâr şi sprincenele ii mai mintos: cînd maşinile se-nvăluiau in
trădează vîrsta — 62 de ierni — Mi se vede virsta-n ce lu- umbră. Acasă cădea într-un
au nins în părul acesta... crez? Poate că vi s-au plînssomn de plumb, fără vise. Şi
Dar să lăsăm asta. Nu de maşinile de mine? truda reîncepea, neschimbată,
alta dar lui Ştefan Gruia nu-i Nu... ^ din zori. Şi toate astea pentru
place să i se amintească data Atunci ? mai nimic, pentru ciţiva bieţi
înscrisă pe certificatu-i de naş- întrebarea a rănias fără răs- pitaci de aramă coclită, cu to-
tere. Nu i-a plăcut nici cînd puns. Ştefan Gruia a mai aş- tul şi cu totul neîndestulători
— acum. vreun an — tovarâ- teptat cîteva clipe, pe urmă a pentru alungarea sărăciei ce i
şii din conducerea uzinei Fau zîmbit larg, victorios: se aciuise ca o monuie pe va-
chemat şi l-au spus (cuviin- Atunci să-mi vorbiţi de tră.
cios, ce-i drept, dar privindu-i pensie... Cînd vi s-or plînge Era albit, era ostenit pînă-n
cu semnificaţie zăpada trădă- maşinile că ruginesc sub mii- măduva oaselor, atunci cînd
toare din păr) : n^ e mele... ceasul istoriei a. bătut 23 Au-
— Ar trebui să-ţi aranjezi •••<?*’ totuşi, Ştefan Gruia argust 1944. Dar cu toate aces-
fi avut toate motivele să se tea, parcă acum şi-a început {
simtă mult mai bătrîn decît îl tinereţea. Acum pentru prima
arătau fala şi părul. Căci nu- oară muncea pentru e l ! Mun-
mai liniştită nu i-a fost viaţa, cea acum pentru o ţară nouă,
Multe furtuni l-au bătut, pu- izbăvită de exploatare, de
nîndu-i în grea cumpănă tă- domni. Şi braţele parcă şi-au
ria, virtutea. primit seva, tăria. Şi munca
A intrat aici, la uzina elec- — munca ce-l. supsese atîţia
In curînd va in­ trică din Vulcan, în toamna a- ani de putere — a început să
tra în funcţiune cup­
nului 1923. Avea 21 de ani pe meargă din ce in ce mai re­
torul nr. 3 de la alunei. Şi din prima zi, a sim- pede şi mai bine, în ritmul tre-
oţelăria Martin nr. ţit pe propria-i piele cum îi va pidant al noului ev.
2 a Combinatului arăta viitorul... Era în pauza Ştefan Gruia s-a înscris in
siderurgic din Hu­ de prînz şi se chircise jos, în- partid. Un nou prilej de întine-
nedoara. tr-un colţ, dezvelind din hîrtie rire sufletească; întinerire ce
prînzu-i sărac. N-a observat că s-a transmis, ca un fior elec-
IN FOTO i Ve­ se apropie meşterul, „vătaful" trizant, mâinilor...
dere generală a ha­ cum i se spunea, omul direc- Şh mîinile acestea au 'prins
lei noii oţeiării. In
prim plan, cuptorul ţiei. Şi s-a pomenit, din se- să muncească mai harnic, mai
nr. 3.
nin, cu o palmă puternică, repede, mai bine I In 1949,
grea, ce l-a ameţit şi l-a trin• omul pe care vătaful îl lovise
fit ia pămînt. şl-l umilise din prima zi a lo-
— îndrăzneşti să nu te scoli S 0clnei sale cu meseria, a fost
e;tnd, mă„ vezi ? ________________I_. _B_RAN
Şi anii s-au scurs depănaţi (Continuare în pag. 2-a)'
-a s\rJ- •¦ 'W V /V A S \.