Page 2 - 1958-12

m u mue rm iA L isM ü m r
Din e x p e r ie n ţa
liliilllililliiillll
mu/fe întovărăşiri zooteh­ specia şi categoria respectivă de
nice din raionul Haţeg au reu­
şit să găsească forme de orga­
nizare şi de retribuire a muncii
care să cointereseze pe întovă­
răşiţi în dezvoltarea şi întărirea
proprietăţii obşteşti a întovără­
şirii. Ga urmare, aceste întovă­
răşiri reuşesc să-şi ridice con­
strucţii ieftine, să-şi mărească
numărul de animale, sporindu-şi
pe această cale în mod simţitor,
veniturile.
Pentru ca organizaţiile de
'partid, sfaturile populare, pre­
cum şi alte întovărăşiri zooteh­
nice din regiune să poată cu­
noaşte mai bine criteriile după
care sînt constituite şi-şi desfă­
şoară activitatea întovărăşirile
zootehnice din raionul Haţeg,
publicăm mai jos ca model pro­
iectul de statut adoptat de adu­
narea generală a întovărăşirii
zootehnice din Păucineşti,
Proiect de statut
Art. 1. — Pentru sporirea numă­
rului de animale, pentru ridica­
rea producţiei şi productivităţii rea întovărăşirii şi a producţiei — să iă parte la' adunarea şi a efectua lucrările de întreţi­ nedoreniior şi cedează din nou la reuşeso să re'duoă din handicap victorie merituoasă cu scorul de
Ipr, pentru îmbunătăţirea rasei animalelor ;
acestora, noi ţăranii muncitori,
crescători de animale 'din satul
Raueineşti, comuna Sarmizege-
ţţtsa, raionul Haţeg, regiunea
Şţunedoara, ne unim de bună­
voie în întovărăşirea zootehnică multe animale.
ou denumirea de „1 Mai".
Art. 2. •—¦Scopul întovărăşirii
zootehnice este să organizeze
creşterea în comun a animale­
lor, în scopul sporirii continue a
numărului de animale proprieta­
te obştească, a îmbunătă­
ţirii raselor lor şi a randamen­
tului acestora prin aplicarea ce­
lor mai avansate măsuri zoove­
terinare;
' a) în acest scop întovărăşirea
zootehnică va face selecţia ani­
malelor prin îmbunătăţirea re­
producătorilor, folosirea montei
artificiale, furajarea raţională şi
creşterea tineretului pentru re­
împrospătarea efectivului de a-
nimaje ;
b) asiguraFe'a unei baze fura­
jere corespunzătoare prin creşte­
rea' producţiei de masă verde şi
lărgirea suprafeţelor însămînţate
cu furaje. Se vor lua măsuri
pentru crearea de silozuri nece­
sare însilozării nutreţului verde ;
c) îmbunătăţirea păşunilor şi
fîrjeţelor naturale prin aplicarea'
măsurilor agrotehnice în vederea
ridicării producţiei de masă ver­
de 1a hectar. .>, j - %j,,.7,p ;
Art. 3. — Ce este întovărăşi rea lapte, brînzâ, lînă etc. şi în
zootehnică ? 1 bani;
întovărăşirea zootehnică este
o asociaţie a crescătorilor de a-
nimale din satele de munte, care
se întemeiază cu mijloacele pro­
prii ale acestora.
Art. 4. — Din ce se compun
mijloacele de producţie ale în­
tovărăşirii ? . Jţ •
a) mijloacele de producţie ale
întovărăşirii se compun din ani­
male mari, tineret bovin, oi şi
sgpre, fîneţe, păşuni şi construc­
ţii, care se vor construi în co-
rikin (grajduri, saivane etc.)' ;
b) la intrarea în întovărăşire,
fiecare membru trebuie să aducă
numărul de animale cu sare se
îhsGrie şi o suprafaţă de fînaţ,
care să poală asigura furajarea
animalelor aduse. Numărul în­
scris poate fi mărit la cererea în-
tovărăşitului respectiv. De ase­
menea suprafeţele înscrise. Mem­
brii vor mai plăti o taxă de în­
scriere de 5-10 lei şi vor "aduce
furajele necesare hrănirii anima­
lelor pînă la noua recoltă. Tere­
nurile înscrise trec în proprieta'-
tea obştească a tuturor întovără-
şiţilor, iar o parte din valoarea
animalelor aduse de membri, pierdut drepturile politice şi ci­
trece şi ea în proprietatea vile şi care au minimum 18 a n i;
obştească a întovărăşiţilor ; \
c) furajarea animalelor şi exe­
cutarea lucrărilor de întreţinere
şi recoltarea furajelor se vor face
în comun, iar terenurile aduse
vor fi comasate în unu! sau mai nale şemnată de cel care vrea
multe trupuri. ••.- , ¦.
Arţ. 5. •— Cum se face îngri­ nunVle şi domiciliul-, numărul şi
jirea animalelor ?
a) Intovărăşiţii care lucrează
la hrănirea animalelor şi la în­
grijirea lor sînt desemnaţi de că­
tre aduna'rea generală pe un ter­
men mai lung, cel puţin cît du- în întovăi ăşire. •***L• ¦&.
feăză un ciclu de producţie lă i.' întovărăşirea îşî capătă forînă
iior zootehnice fruntaşe
anim ale;
b) îngrijitorii pot face cu rîn- toţi membrii şi înregistrate la
dtil sau pot fi stabiliţi de către
adunarea generală să muncească
în perm anenţă;
c) ei vor fi retribuiţi după
munca prestată, care se socoteşte
îh zi lucrătoare în raport de
numărul animalelor îngrijite,
precum şi după partea socială
ce o au ca întovărăşiţi.
Ări. 6. — Cum se stabilesc şi
se formează fondul de bază şi
partea socială.
a) odată cu constituirea înto­
vărăşirii se formează o comisie
cgmpysă din cei mai buni gos­
podari şi dintr-un inginer zooteh­
nist. Gomisia va face evaluarea
animalelor aduse de membrii
întovărăşiţi şi a suprafeţelor în­
scrise ;
b) o parte din valoarea bunu­
rilor aduse (40 Ia sută) intră la
fondul de bază al întovărăşiri),
iar 60 la sută se considera parte
sooială ă membrilor întovărăşiţi,
sumă care participă la dezvolta­
c) fondul de bază şi partea
socială pot fi mărite prin adu­
cerea de< alte animale. Membrii
pot, dacă doresc, să-şi mărească
partea socială, aducînd cît mai
d) din veniturile obţinute de
întovărăşire, de la animalele
cumpărate de către întovărăşire,
un procent de 15—20 la sută va
fi repartizat la fondul de bază,
fără a măi reţine partea socială.
Dacă adunarea generală hotă­
răşte, partea socială poate fi re­
ţinută şi din acesta;
e) fondul de bază trebuie să
crească în fiecare an, deoarece
cu cît este mai mare, cu ătît vor,
fi şi veniturile mai mari. In a-
cest scop membrii întovărăşirii
sînt obligaţi că, pe lîngă anima­
lele mari, să înfiinţeze ferme de
oi, porci, păsări, să îngraşe ani­
male pe care să le valorifice pe
piaţă sau prin comerţul socia­
list ;
f) se va organiza prelucrarea
'produselor lactate ca : unt, brîn- rilor şi furajelor ;
ză şi altele, care vor aduce ve­
nituri băneşti, dînd posibilitatea
membrilor să-şi îmbunătăţească
condiţiile de trai.
Art. 7. — Repartizarea veni­
turilor în întovărăşire
a) Repartizarea veniturilor'în
întovărăşirea zootehnică se poa­
te face în natură sub formă de
b) veniturile se repartizează
după munca depusă la recolta­
rea, transportul produselor şi
furajelor. Ga unitate de măsură
va fi folosită partea socială, care anual;
determină partea de cîştig. Deci,
cu cît un întovărăşit are o parte
socială mai mare şi munceşte
mai mult, cu atît va primi mai
mult.
Penîru a se face o repartizare
ă veniturilor este necesar să se
ia următoarele m ăsuri: ţinerea
unei juste evidenţe a producţiei
şi a veniturilor în bani şi în
natură. Evidenţă producţiei se
va stabili pe cap de animal, ur-
mărindu-se continuu creşterea
ei. Gelui exclus din întovărăşire
i se restituie partea socială şi o
suprafaţă de teren egală cu cea
care a adus-o în întovărăşire.
Suprafaţa restituită trebuie să
fie neapărat la mărginea peri­
metrului.
Art. 8. — Drepturile şi obli­
gaţiile membrilor.
— Pot deveni membri ai în­
tovărăşirii numai ţăranii săraci
şi mijlocaşi, indiferent de sex
sau naţionalitate, proprietari de
bunuri agricole care nu şi-au
— Nu pot fi membri ai înto­
vărăşirii foştii exploatatori şi a-
ceia care trăiesc din exploatarea
muncii altora ;
— Primirea în întovărăşire se
iyice pe baza unei cereri perso­
să se înscrie şi care va conţine
urnţătoărele date: numele, pro-
speciV animalelor cu care intră
în întovărăşire, precum şi supra­
faţa de teren pe categorii de fo­
losinţa. In cerere se arată denu­
mirea trupului (tarlalei) unde
se află terenul cu care se înscrie
legală după ce procesul verbal
de constituire şi tabelul ou mem­
brii ei vor fi semnate de către
Comitetul executiv al Sfatului
popular raional. Primirea ţărani­
lor muncitori în întovărăşire se
hotărăşte de adunarea generală
a întovărăşirii. Acei cărora li
s-a refuzat primirea în întovă­
răşire vor face apel la sfatul
popular raional a cărui hotărîre
râmîne definitivă.
Membrii întovărăşirii sînt o-
bligaţi să se supună tuturor pre­
vederilor din statut şi hotărîri-
lor adunării generale. Exclude­
rea din întovărăşire se face nu­
mai pe baza hotărîrii adunării
generale la care trebuie să ia
parte cel puţin două treimi din
totalul membrilor întovărăşiţi.
Persoanele excluse au dreptul să
facă apel la sfatul popular ra­
ional care va definitiva situaţia
celui în Gauză.
Membrii întovărăşirii au ur­
mătoarele drepturi:
— să aleagă şi să fie aleşi în
conducerea întovărăşirii;
generală a membrilor întovărăşi­ nerea, hrănirea şi exploatarea a- două acţiuni ale Iui Burlacu, care în­ printr-o lovitură liberă de la 2— 0 ( 1 - 0 ) .
rii unde toţi au drept de v o t;
—• să se bucure de avantajele
oferite de întovărăşire ;
— să primească ajutorul agro­
zootehnic din partea organelor
'agricole,- 'zooveterinare, cît şi a — să ia măsuri pentru strîn- remarcă golul înscris de Nagy printr-un Gavrilă de la Dacia reintră pe
S.M.T.-tilui'7
— să beneficieze de reducerea
'acordată de stat ';
Membrii întovărăşirii au ur­
mătoarele îndatoriri:
— să respecte regulile mini­
me zooveterinare şi să aplice
metodele înaintate pentru mări­
rea efectivului de animale';
— să întreţină şi să foloseas­
că în mod raţional păşunile $
fîneţele;
— să participe în mod efectiv
la construcţia adăposturilor co­
mune pentru anim ale;
— să facă din timp lucrările
de întreţinere,, recoltare a cultu­ tă la 3 luni.
— să achite la timp obligaţi­
ile către stat şi plata muncilor
efectuate de către S.M.T.-
Art. 9. — Conducerea întovă­
răşirii.
întovărăşirea este condusă de
adunarea generală a membrilor,
iar între adunări de comitetul de
conducere, care este ales anual
de către adunarea generală. A-
dunarea generală a întovărăşirii
este organul suprem de condu­
cere. Adunările generale se ţin
după necesităţi, dar cel puţin
odată pe lună, avînd următoa­
rele atribuţii';
— aleg comitetul de condu­
cere ;
— aprobă planul de producţie
— aprobă contractele înche­
iate cu S.M.T.-ul şi cu alte insti­ tetuiui de conducere şi adunări
tuţii şi întreprinderi;
— primeşte sau exdude mem­
bri întovărăşiţi ;
>— stabileşte normele şi tari­
fele pentru plata muncii cu bra­
ţele şi cu animalele ce aparţin
membrilor întovărăşirii;
— aprobă darea de seamă ă-
nuală.
Adunarea generală este con­
vocată de către comitetul de
conducere, sau lă cererea a cel
puţin 20 la sută din totalul
membrilor. *
Adunarea generală nu poate
lua hotărîri decît:
— în prezenţa a două treimi
‘din totalul membrilor şi cu ma­
joritatea de voturi a celor pre­
zenţi, pentru alegerea comitetu­
lui de conducere, pentru apro­
barea planului de producţie, mă­
rirea fondului de bază şi exclu­
derea din întovărăşire;
Din nou ia m u n că
In serile trecute, la căminul
cultural din Mihăieşti, raionul
Ilia, s-au adunat tineri şi vîrst-
nici pentru a reîncepe activita­
tea culturală care în ultimul
timp a cam stagnat. Cuprinzind
o serie de elemente noi, corul
căminului cultural „Tudor Vla-
dimirescu“, condus dc Vasile
Munteanu, a început repetarea
unor cîntece învăţate anul tre­
cut, precum şi învăţarea altora.
Din cor fac parte printre alţii
Aurel Ognean, Mihai Trif, Emil
Nr. 1229
P, — în toate celelalte probleme
Adunarea generală poate lua ho­
tărîri cu participarea a cel puţin
50 la sută din totalul membri­
lor.
Pentru conducerea întovărăşi­
rii, adunarea generală alege pe
timp de un an comitetul de con­
ducere compus din 3-5 membri,
dintre care unul va fi ales pre­
şedinte. Gomitetul de conducere
ai întovărăşirii zootehnice răs­
punde în faţa adunării generale
pentru activitatea depusă. El are
următoarele atribuţiuni :
— să încheie contracte cu di­
ferite instituţii de stat, pentru
asigurarea păşunilor necesare;
— să încheie contracte pentru
valorificarea sau schimbul de
produse cu cooperativă său alte
instituţii economice de stat ;
— să încheie contracte pentru
efectuarea lucrărilor cu maşinile
S.M.T.-ului şi să ia parte la lu­
crările efectuate;
—• să mobilizeze şi să îndru­
me pe membrii întovărăşirii pen­
tru a îndeplini la timp şi în con-
diţiuni bune sarcinile ce le au
nimalelor ;
— să mobilizeze pe întovără­
şiţi la efectuarea lucrărilor de
îngrijirea şi folosirea raţională
a păşunilor ;
gerea lă timp a recoltei şi neu­
tru asigurarea îndeplinirii tutu­
ror hotărîrilor adunării generale;
— să propună adunării gene­
rale măsuri ce trebuie luate îm­
potriva membrilor care nu res­
pectă hotărîrile şi săvîrşesc aba­
teri de la statut ;
— să asigure achitarea la
timp a plăţii în natură şi în bani
pentru lucrările efectuate de
S.M.T. ;
— să ceară sprijinul telefonic
din partea S.M.T.-ului, prin or­
ganele agricole ale sfatului
popular ;
— să facă dări de seama în
faţă adunării 'generale de rite
ori este nevoie şi cel puţin oda­
Lucrările de admînistrăţie şi
socotelile băneşti se fac de că­
tre unul dintre membrii comite­
tului de conducere, care vă aveă
sarcina de secretar-casier sau so­
cotitor.
Adunarea generală ă membri­
lor întovărăşirii aprobă plată
muncii preşedintelui, a secretă-
rului-casier şi a îngrijitorilor
permanenţi, sub formă bănească
sau în natură. /NA
Art. 10. — Sarcinile preşedin­
telui întovărăşirii zootehnice.
Preşedintele întovărăşirii con­
voacă comitetul de conducere ori
de cîte ori este nevoie şi cel pu­
ţin odată pe lună (
¦— dă socoteală în faţă corni
générale despre îndeplinirea tu
turor măsurilor şi hotărîrilor Iu
ate pentru bunul mers al întovă
răşirii ; •«
— repartizează sarcini pentru
fiecare membru din comitetul de
conducere ; controlează din punct
de vedere calitativ şi cantitativ
munca îngrijitorilor permanenţi.
Răspunde de îndeplinirea obli­
gaţiilor contractuale ale întovă­
răşirii ;
— controlează din punct de
vedere calitativ şi cantitativ şi ia
în primire toate lucrările execu­
tate de S.M.T.
Art. 11. — Sediul întovărăşirii
zootehnice se stabileşte la una
din construcţiile ei sau la unul
din membrii întovărăşirii.
Păucineşti la 23 februarie 1958
Adunarea generală a membrilor
întovărăşirii „1 Mai“ — Păucineşti
Trif, Silvia Munteanu, Olivia
Triî şi alţii.
Şi echipa de dansuri a fost
reorganizată. Ea repetă acum
o serie de dansuri cu care se va
prezenta în faţa ţăranilor mun­
citori. Pregătiri serioase face şi
colectivul echipei de teatru.
Un rol însemnat in desfăşura­
rea activităţii culturale din satul
Mihăieşti îl au uţemiştii eare
participă cu mult interes la re­
petiţii.
MElJANlA MUNTEANU
gorespondentă
Campionatul regional la fotbal
In ultima etap ă — tor al oaspeţilor. 'Acelaşi Baga pasea­
un nou lid er
Intîlnirea dintre echipele Şantierul
Hunedoara şi Unirea Alba Iulia a fost,
aşa cum era de aşteptat, foarte dispu­
tată în special în prima repriză. S-a
jucat foarte rapid şi 5 din cele 6 go­
luri au fost înscrise în această parte
a jocului.
In primele minute ambele echipe
şl în special Şantierul se descurcă des­
tul de greu pe terenul alunecos. Jacă-
torii de la Unirea profită de bîibîieHle
adversarilor şi deschid scorul prin
Munteanu. Unirea conduce mult timp
cu 1-0 deşi mai au ocazii de a mări
scorul prin Vintilă şi Dan.
La un moment dat înaintaşii hune-
doreni încep să desfăşoare jocul şi
renunţă la combinaţiile inutile. Pătrun­
derile pe aripi şi în special pe partea
dreaptă, deschiderile lungi sînt arme
prin care hunedorenil pun stăpînire
pe joc. Egalarea survine în min. 31,
cînd Anton şutează de la cca. 30 ni.
şl după ce balonul loveşte bara trans­
versală Intră în plasă. Şapte minute
mai tîrziu acelaşi Anton centrează în
careul de 16 metri şi Peronescu prin-
tr-un plonjeu spectaculos înscrie cu
capul: 2-1.
Apărarea echipei oaspe nu mai
poate face faţă ritmului rapid al hu-
scrie de două ori într-un singur mi­
nut : 4-1.
In a doua parte, jocul nu mai este
interesant Ambele echipe par mulţumite
de rezultat şi nu mai insistă. Se mai
şut puternic, „bara" trasă de Vintilă
şi cîteva acţiuni ale echipei Şantierul.
Arbitrajul Iui Petre Ciocîltău (Pe­
troşani) a fost confuz.
M. NEAGU pe cei din ©răştie.
Corvinul Deva
a cedat
primul loc
In ultima etapă a turului campiona­ La Aninoasa, formaţia Minerul din
tului regional de fotbal s-au tniiln.it la localitate a întîlnit pe Şurianul Sebeş,
Vulcan echipele ‘Minerul din localitate de care a dispus cu multă uşurinţă
şi Corvinul Deva. " ~ J ~J'!a la un scor sever: 7-0 (5-0).
Intîlnirea s-a anunţai 'de la începui permis ca de la început să se desfă­
interesantă, pe de o parte pentru că şoare un joc în viteză, cu multe com­
echipa din Deva vroia cu orice preţ binaţii. In general jocul a plăcut spec­
să se menţină in fruntea clasamentu­
lui, iar minerii, care in ultimul timp
an făcut dovada unei reveniri de for­
mă şi a anei comportări tot mai me­ către Vlad, dintr-o lovitură de la
rituoase, nu vroiau nici de deda aceas­
ta să înşele aşteptările spectatorilor.
Lovitura de începere o oM oaspeţii
care iau cu asalt poarta echipei gazdă,
'dar apărarea acesteia este la post şi Deşi a primit 7 goluri portarul de
clarifică pe rind orice situaţie. La
riadul său linia de atac a m‘ inerilor —
care a mers foarte bine — contraatacă
periculos pdarta devenilor, dar şi aici
apărarea, .şi in special Csikos care
s-a dovedit foarte inspirai, nu cedează.
In min. 19 al primei reprize, Cărare
(Vulcan) sare la cap, mingea ajun.
ge la Meltnte şt acesta trimite fulge­
rător în plasă: 1—0 pentru Vulcan:
Acest gol 3ă mai multă încurajare mi­
nerilor, dar scorul nu se modifică de-
d t în. min, 35 al reprizei secunde. La
un atac periculos al echipei locale, a-
părarea devenilor trimite mingea în
corner. Execută de pe partea slîngă
Buga. Mingea e respinsă de un jucă­
I M L p n i !fer absolutC a te g o ria B
la fo tb a l
Partida dintre Minerul Lu-
peni şi Industria Sirmii, frun­
taşele seriei a I-a a campionatu­
lui categoriei B la fotbal, a fost
aşteptată cu viu interes. Cei pes­
te 2.500 spectatori au asistat la
un joc viu disputat, în care am­
bele echipe au luptat pentru a se
situa cît mai bine în clasament.
Desigur, gazdele — care au
beneficiat de aportul susţinut al
publicului, cit şi de terenul pro­
priu, îmbinate cu voinţa tuturor
jucătorilor — au răsturnat oa­
recum tradiţia din ultimii ani
rind oaspeţii au „smuls“ la Lu-
peni unul sau chiar-două puncte.
Chiar în primul minut gaz­
dele încearcă poarta apărată de
Cimpeanu. Timp de 15 minute,
minerii domină şi obţin două
cornere care rămîn fără rezul­
tat. •«*!»• '* • h
In min. 19 Onea serveşte bine
pe Parascliiva care (lin apropie-
l *... »y> .
ză lai Nagy care trimite mai departe
spre poarta adversă, iar Mellnie inter­ fl putut face faţă cu mai multă uşu­
vine cu capul şl, în învălmăşeală, rinţă dacă ar fi fost ajutat de întreaga
introduce balonul în poartă": 2—0.
După acest gol nici una din echipe
na renunţă la luptă. Timp de 4—5 mi­
nute oaspeţii se află în partea de te­
ren a 'gazdelor, dar forma bună a a-
părării localnicilor împiedică reducerea
handicapului. Partida ia sfîrşit cu re­
zultatul de 2—0 (1—0) pentru Mine­
rul Vulcan.
ALEX. ANDRONESCU
Victorie
la limită
Terenul din Zlatna fiind sus­
pendat, formaţiile Aurul Zlatna
şi -Caria Orăştie au ’disputat me­
ciul din ultima etapă a turului
campionatului regional, pe sta­
dionul din Teiuş. Viotoria a re­
venit jucătorilor 'din ©răştie cu
scorul de 4-3 (3-1).
Primul gol a fost înscris în
min. 10 de Gavrilă. Acelaşi Ga-
vrilă înscrie şi în min. 14, cînd
de fapt este şi accidentat, şi
timp de 20 de minute stă pe
tuşe. In aoest interval zlătnenii
30 m. In min. 44 Dacia ©răştie
înscrie prin G ăin ă: 3-1.
La reluare chiar în primul
minut zlătnenii marchează cel
de-al doilea gol. In acest timp
teren şi tot el măreşte scorul la
4-2 printr-o lovitură liberă rde
ia 27 m. Ultimul gol al parti­
dei este marGăt de zlătneni în
min. 76. După aspectul general
ăl jocului scorul îndreptăţeşte
STELIAN ERAI GA
Scorul etapei
Timpul frumos şi terenul uscat a
tatorilor datorită calmului ambelor
echipe care au furnizat un bun spec­
tacol fotbalistic, lipsit de durităţi.
Scorul este deschis în min. 7 de
11 m. Peste numai 20 minute tabela
de marcaj indică 5-0 pentru Minerul.
La reluare tot minerii au iniţiativa şi
ridică scorul, prin Vlad şi Golgoţiu,
Ia 7-0.
CLASAM ENTUL
1. Şantierul Hunedoara
2. Corvinul Deva
3. Dacia Orăştie
4. Minerul Aninoasa
5. Metalul Cugir
6. Unirea Alba Iulia
7. Minerul Vulcan
8. Gonstructorul Hunedoara
9. Parîngul Lonea
10. Dinamo Orăştie
11. Şurianul Sebeş
12. Victoria Călan
13. Aurul Zlatna
14. Victoria Haţeg
re trage peste poartă. In min.
34 oaspeţii iniţiază un atac. Gaş-
par pătrunde în careul de 16 me­
tri, şutează puternic, portarul
Kiss nu poate reţine, balonul re­
vine în teren şi în ultima in­
stanţă fundaşul Cheresteş sal­
vează de pe linia porţii. Scorul
este deschis în min. 43. Paras-
chiva fentează pe Jenei, centrea­
ză apoi în careu, Raziei intervi­
ne, atinge balonul cu cap u l;
mingea ajunge la Onea care prin
surprindere trage puternic şi în­
scrie : 1—0. V-' ¦
In repriza a clouă oaspeţii trec
la atac şi obţin două cornere,
în min. 46 şi 58, insă fără să le
concretizeze. In min. 62 Paras-
chiva face o cursă spectaculoa­
să pe aripa dreaptă, centrează
la Moldovan, acesta prelungeşte'
printre apărători lui Grăinicea-
,iw> ;
I fi
ia Sebeş s-a evidenţiat în mod deo­
sebit prin intervenţii prompte. El ar
echipă. De la Minerul s-a evidenţiat
întreaga înaintare şi linia de mijlocaşi,
care în această partidă a funcţional
bine.
CONSTANTIN DAWILA
Parîngul Lonea
a pierdut din nou
^Parîngul Lonea a jucat dumi­
nica în deplasare, la Orăştie, cu
echipa Dinamo din localitate. Şi
de ’data aceasta, minerii au fost
nevoiţi să cedeze, înregistrînd
a" 7-a în-fringere consecutivă. Ei
aiu fost învinşi cu scorul de
4—2. Dtnamoviştii au fost în-
tr-o formă bună de joc meriiind
pe deplin victoria.
Gugirenii Ia o nouă
victorie
La Cugîr formaţia Metalul 'din
localitate a întîlnit pe Construc­
torul Hunedoara. După Un joc
bine orientat gazdele obţin o
Punctele au fost înscrise de
Tereceanu (min. 35) şi Ivano-
vici (min. 63)’.
LIVIU DIAC
Dispută
între codaşi
Ultimele două clasate in cam­
pionatul regional de fotbal, Vic­
toria Călan şi Victoria Haţeg,
s-au întîlnit duminică la Călan.
In primul minut, de joc haţe-
ganix deschid scorul. Aceasta a
făcut ca unii spectatori să crea­
dă că vor asista la prima vic­
torie din acest campionat a ha-
ţeganilor. Dar a fost o ilu­
zie. In minutul următor VicTdrla '
Călan preia conducerea şi pre­
sează continuu, înscriind pe
rin d : prin Miatov (de două ori),
Cosmescu şi Nicolescu. In repri­
za secundă ambele echipe au
desfăşurat un joc anemic, fără
faze spectaculoase. Din această
cauză nici scorul nu a mai putut
fi modificat. Victoria la scorul
de 4— 1 (4— 1) pentru călăneni
este meritată.
I. STOICA
13 10 0 3 28 : 14 20
13 8 3 1 25: 9 19
13 9 19
13 9 1 3 28 ; 13 19
13 7 1 3 33:16 14
13 7 0 6 27:21
13 6 0 6 22: 18 14
13 5 2 5 18:21 14
13 5 2 6 18:20 12
13 5 1 7 20 ; 18 11
13 3 11
13 3 1 7 18:23 10
13 3 4 6 14:22 9
13 0 3 7 13:23 8
2 8 16 : 27 2
2 11 9 :44
nu care reia puternic pe jos irî-
miţind minsea in colţul drept al
porţii: 2—0.
După acest gol oaspeţii fac o
schimbare. Niculescu trece în li­
nia de atac şi iniţiază cîteva fa­
ze de gol. In min. 86 jucătorii
de la Cîmpia Turzii beneficiază
de o lovitură liberă de la 20 m.
dar Niculescu trage fn bară,
mingea revine în teren şi Kiss,
atent, reţine.
A arbitrat bine Petre Kroner
(Bucureşti).
Au jucat form aţiile: Minerul
Lupeni: Kiss—Plev, Coman,
Cheresteş—Szoke, Nicola—Pa-
raschiva, Moldovan, Groza, O-
nea, Crăiniceanu. Ind. Sirmii C.
T urzii: Cimpeanu —Niculescu,
Ruzicî, Jenei—Aposiolache, Ban
—Adam, Rakşi, Nedelcu, Salar,
Mureşan II. -•
A’. SLAVUŢEANU
GHEZA HAIDUCI