Page 20 - 1958-12
P. 20
nS®- ? xvtsstWămiiwymîî&TSiLLîwxzxws D W MUE SOeiAEîSM&EU! Nr. 1283
wg«PWBr:M?g^,wjuarArxiiy
Finira întărirea ţ dezvoltarea Invăţămîntul în cercul VEŞTI N©i@ culturale din Petrila
din unitafite
educafiei patriotice de econom ie concretă alimentare CO RUL
Măreaţa sarcină privind e- grevă, organizarea concursului la eocserie Muie imbunătiţit Brigăzi de bună Intre formaţiile corale din din Valea Jiului, care se va des
dycarea patriotică a oamenilor „Să ne cunoaştem ţinutul na deservire Vailea Jiului, corul clubului mi făşura in luna decembrie.
nier din Petrila este mult apre
muncii din regiunea noastră şi tal“, organizarea de excursii la La uzina Cocsochimică de la de bază, în frunte cu secretarii Una din preocupările, de sea ciat. Cei 80 de membra*, care Dat fiind stadiul avansat al
în special a tineretului, în urma Hunedoara, Sarmizegetusa, 0- G.S.H. s-a organizat în acest an lor, trebuie să pună capăt atitu mă ale conducerii O.C.L. Ali constituie corul, se pregătesc a- repetiţiilor şi nivelul interpretă
chemării intelectualilor din ra: răştie, lămurirea noţiunilor de. şcolar un cerc de economie con dinii de subapreciere a muncii mentara interraionala Deva, este cum intens pentru a participa rii, corul petrilean se prezintă
ionul Sebeş, a prins viaţă la patrie şi patriotism în lecţiile cretă. In acest cerc sînt cuprinşi de ridicare a nivelului politic şi îmbunăiăfirea coniinuă a mo cu succes la concursul corurilor la concurs cu mulţi sorţi de iz
multe locuri de muncă, îmbră- de literatură, istorie, constituţie, peste 20 de muncitori, ingineri ideologic al membrilor lor, luînd dului de deservire al consuma bind ă.
cind multiple iorme şi aspecte. şi în diferite referate, culegerea şi tehnicieni din cele patru orga măsuri corespunzătoare pentru torilor. In acest sens s-au luat
de material folcloric din locali nizaţii de partid care există în a asigura ca toţi cei care s-au o serie de măsuri, printre care D A N S A T o ua h
Iată cum conducerea Şcolii de tate, raion şi regiune, iniţierea cadrul uzinei. înscris la acest cerc să-l frecven şi înfiinţarea unor brigăzi de
7 ani nr. 1 din Petroşani a în unui muzeu istoric, etc. Tot în teze cu regularitate, să se pre bună deservire in special în ria Echipa de dansuri a clubului cejei ?e.a xi-a aniversari a
ţeles să răspundă acestei che plan sînt trecute şi confecţiona Pînă în prezent la acest cerc gătească temeinic şi să-şi însu dul tinerilor. Pînă acum au luat se pregăteşte cu o bogată cule R.P.R. Instructorul coregrafic
mări de întărire a educaţiei pa rea de hărţi, albume, fotomon s-a expus referatul cu te m a : şească cît mai multe cunoştinţe. fiinţă un număr de 19 brigăzi, gere de dansuri populare romi voluntar Ion Dud aş, este mulţu
triotice în rîndurile elevilor. taje care să cuorindă locurile pi „Producţia de mărfuri şi legea In acelaşi timp organizaţiile de cuprinzind peste 120 membri. neşti şi mghiare pentru specta mit de felul cum se prezintă
Pentru ca munca să se desfă toreşti din întreaga ţară, iar valorii". Acest referat s-a expus bază sînt datoare nu numai să Multe din brigăzi au cerut ca colul festiv ce va fi prezentat echipa pînă acum.
şoare într-un fel organizat, con fetele vor lucra cusături pe mo pînă acum de două ori, deoarece asigure frecvenţa cursanţilor, magazinele în care lucrează să la club cu ocazia sărbătoririi
ducerea şcolii, ţinînd cont de tive romîneşti şi băieţii obiecte atît prima dată cît şi a doua dar ele trebuie să vegheze ca în fie declarate magazine ale tine-
timpul liber al elevilor şi de de traforaj, pe motive naţionale. oară au lipsit un mare număr de acest cerc să nu se facă confuzii , retului. Astfel de magazine au FA\NIFA\I4 §>!! mCIHJE§iriRA
posibilităţile care există în tim cursanţi. La şedinţa de cerc care de natură politică sau ideologică, \ fost declarate în oraşele Deva,
pul programului, a întocmit un Gine vizitează Şcoala de 7 ani a avut loc în ziua de 26 noiem controlînd prin membrii biroului 'Alba Iulia, la Vulcan şi în alte, Tot pentru sărbătorirea zilei Orchestra şi soliştii, sub con
plan de muncă, care să consti din Petroşani rămîne plăcut sur brie au fost prezenţi doar 9 felul cum se pregăteşte propa localităţi. de 30 Decembrie se pregăteşte ducerea dirijorului Dumitru Croi-
tuie un îndreptar în activitatea prins de faptul că în fiecare cla cursanţi. Numai din organizaţia gandistul şi se face expunerea şi cunoscuta fanfară a clubului toru, pregăteşte un plăcut spec
lor. Toate obiectivele planului să elevii au albume cu diferite de bază de la bateriile de cocs lecţiei, cît şi modul în care se In scopul unei bune deserviri minier. Aceasta are în reperto tacol de estradă care cuprinde
au fost bine concepute şi reali aspecte din localitate, ţară şi (secretar tov. Gavrilă Buţules- desfăşoară discuţiile în cerc. 1 5 populaţiei, brigăzile se preo riu nenumărate piese instru muzică populară romînească şî
zarea lor va duce fără îndoială străinătate. In dulapurile claselor cu) au lipsit în această zi de la mentale clasice şi potpuriuri de uşoară.
la o educaţie sănătoasă a ele se găsesc diferite obiecte lucrate învăţămînt 4 tovarăşi şi anum e: Comitetul de partid al com cupă de îmbogăţirea sortimente, muzică populară.
vilor, îi vor face pe aceştia Să cu dibăcie de către elevi. Fiecare Constantin Duţă, Roman Bota, binatului trebuie să exercite un lor de produse, de păstrarea cu-
iubească şi mai mult locurile clasă se întrece în a învăţa cît Iosif Radu şi Constantin Opri- control mai concret şi mai eficace j răţeniei în magazine, amenaja SI IL SI <0> T IE C \
natale, monumentele istorice, vor măi multe cîntece patriotice şi şan. asupra felului cum se desfăşoa rea cu gust a mărfurilor In raf
învăţa cu mai mult drag din tre pioniereşti. Un mijloc bun de e- ră munca de educare marxist-le- turi şi vitrine etc. Biblioteca clubului este apre lui şi cadrele didactice de la
cutul de luptă al patriei, din ducare a elevilor sînt şi gazetele Nici una din cele patru orga ninistă a membrilor şi candida ciată mult de petrileni. Rafturile şcoala elementară nr. 1.
[aptele măreţe ale constructori de perete existente în fiecare cla nizaţii de bază nu s-au sezisat ţilor de partid în organizaţiile Roadele întrecerii cu cele 7.000 de volume sînt cer
lor socialismului. să, unde sînt puse articole din pînă acum de faptul că cei pro de bază. cetate continuu cu mult interes împreună cu comitetul U.T.M.
activitatea lor de fiecare zi. puşi de ele să urmeze acest curs, Întrecerea socialistă a cuprins ai exploatării miniere, la club,
Gredem că este suficient a se nu-I frecventează, lipsesc nemo Asemenea situaţii sînt şi în şi în comerţul dé stat un mare de cei peste 1.200 cititori. De
arăta numai cîteva obiective din In afară de albumele frumos tivat şi din această cauză cercul alte organizaţii de bază din număr de lucrători. curînd, biblioteca a fost împros se organizează în fiecare săptă
planul de muncă al Şcolii de 7 întocmite şi de lucrările practice, de economie concretă nu-şi poa combinat. De aceea, comitetul pătată eu noi cărţi în valoare mână „Joia tineretului“. Aici se
ani nr. 1 din Petroşani, obiecti elevii din această şcoală au or te desfăşura activitatea conform de partid pe combinat, trebuie Pînă acum, prin grija comités de 2.000 lei.
ve care constituie cel mai bun ganizat excursii în împrejurimi programului pe care îl are. Ba să intervină pentru a pune ca telor de întreprindere au fost prezintă diferite teme în cadrul
mijioG de întărirea educaţiei e- le oraşului, cartiere şi stră z i; a mai mult, aceste organizaţii nu păt, fără întîrziere, acestor lip antrenaţi în întrecerea socia In flecare miercuri şcolarii din concursurilor literare organizate
levilor. 'Aşa, spre exemplu, au fost organizat în incinta şcolii controlează membrii lor de felul suri şi pentru a asigura ca în- listă peste 90 la sută din lucră Petrila audiază la club basme, pentru tineri.
fost trecute în plan cunoaşterea un colţ educativ patriotic, s-au cum studiază, cum se pregătesc văţămîntul de partid să se des torii de la O.C.L. Alimentară poveşti şî discută biografii aile
trecutului şcolii prin întocmirea înfiinţat biblioteci pe .clase, "ele şi cum îşi însuşesc cunoştinţele. făşoare în cele mai bune con- interraionala Deva. întrecerea MARIÂ GARAIACD
anuarului, vizitarea morminte vii au luat sub îngrijire parcul ditiuni. este organizată atît individual scriitorilor etc. Aceste seri sînt (de la subredacţla' voluntară
lor minerilor din Etipeni ucişi în din faţa cinematografului „7 No- Birourile acestor organizaţii cît şi în colectiv. Rezultatele, sini organizate de conducerea clubu-
dintré celé mai bune. Petrila).
.v iembrie“, a avut loc o seară de Datorită muncii tri tntreceré!
multe magazine au reuşii să-şi
Treizeci s»i cinci poezie etc. V c s?ti Jíe la suLreJacţia volliuntară realizeze şi chiar depăşească 'sar înainte deasuna clopoţelul
de an! în uzină Gorpul didactic al Şcolii de 7 cinile de plan. De pildă, pe ul
timul trimestru, magazinul 'nr. 3 După ce elevii cursurilor de zi pă cu cîtv-a timp înainte nu le era dar.
ani nr. 1 din Petroşani simte în Deva şi-a realizat plănui în răsesc şcoala, îndreptîndu-se spre ca Există însă probleme oare nu le pat
orice moment chemarea partidu proporţie de 123 la sută, maga sele lor, se pare că sălile nu vor mai rezolvă imediat. Atunci cer ajutorul
zinul din Gurabarza în, proppf- cunoaşte freamătul oarcteristio orelor profesorului de specialitate.
(Urmare din pag. l-a)*9 lui şi guvernului de a educa şi din Haţeg de curs şi serii!nar, dectt a doua zi
forma oameni capabili să ducă J- ţie dé 118 la sulă, magazinul dimineaţa. Numai că înainte de a se Profesorii îi cunosc bine pe fiecare
din Zlatna în proporţie 'de 111 lăsa înserarea, îşi fac apariţia oameni în parte şi se bucură de fiecare suc
distins de statui cel nou cu mai departe tradiţiile oamenilor Concurs de şah raionail, a organizat un concurs la sulă eic. de diferite vîrate şi ocupaţii, cu cîteva ces al lor. Ei ştiu că predau aceleaşi
de şah dotat cu premii, la care caiete şi cărţi la subţioară. Unii dintre materii ca' şi la cursurile de zi şi că
„Medalia Muncii“. Şapte ani ?muncii ‘din Valea Jiului şi din iau parte un mare număr de Fruntaşii inferraionalei ei nici n-au apucat să-şi schimbe hai pretenţiile la examene sînt la fel de
jucători din oraşul Haţeg. nele de lucru, grăbindu-se să nu piar mari. De aceea se străduiesc, ţinînd
mai tirziu — ani in care, de f patria noastră Comisia locală de şah, cu De curind, O.C.L. 'Alimentara dă nici o oră din lecţiile oare se vor oont că noii elevi lucrează 8 ore în
interraionala Deva a primit preda. Vin aici, la liceul seral din producţie', oa lecţiile predate să fie cît
prisos s-o mai spunem, urecl- 1 V. PLOPEANU sprijinul şi îndrumarea U.C.F.S. Steagul roşa şi diploma de a- Petroşani, mineri, constructori, elec mai clare, oa ele să fie însuşite a*
nltate fruntaşă pe ţară. Ca a- / tricieni, mecanici, funcţionari. Printre proape în întregime la orele de curs.
nicia lui Ştefan Gruia a sporit | ............... ................... ...... ceastă ocazie mal mulţi lucră. I ei se află, în fiecare seară, fruntaşii In plus sînt organizate ore de medN
lori au fost evidenţiaţi pentru la învăţătură Viasile Âfilie, miner din taţii în timpul săptămînii şi mai ales
tot mai mult — i s-a acordai \ Î!N SFÄT4 PLA^IGILOIffitULUfl Pînă in prezent, următorii şa Aninoasa, laboranta Eoaterina Groza,
o nouă şi mai înaltă cinste: hişti se află în fruntea clasa electricienii Gheorghe Modoi şi Aurel duminica, ore în care sînt ajutaţi e-
pe reverul hainei i s-a prins \ mentului: Berger Izidor, Sbu- levii mai slab pregătiţi.
„Ordinul Muncii" clasa lll-a. * chea ion, Tănăsescu Aurel, Po-
...Şi după toate astea, .s ă !
pescu Maniu.
iasă la pensia ? Să-şi părăsea- \
Gimnastica în producţie
scă u zin a m a şin ile , . tovarăşii, '
tinerii pe care i-a calificat şi * .. .> <•,nWjr>!cin
pe care i-a sprijinit să devie<
fruntaşi? Nu-i nimic — a zim- De cîteva zile cooperatorii de
la „Retezatul“-Haţeg au ihtro-
bit tainic Gruia. O să răspun-' dus gimnastica in producţie. Bi
dă el la „ofensa“ asta... o execută în fiecare zi la orele ăfiludinea conştiincioasă faţă dé Ştefanovici, funcţionara Irina Maschio, Mai sînt cîteva minute pînă cînd
S-a scurs vreun an şi ceva 1 11,30. consumatori, punctualitatea la lăcătuşul Gostinaş Macarie. clopoţelul va anunţa începerea cursu
de la intimplarea cu care a m 1 Demn de remarcat este faiptul serviciu, grifa pentru bu\rui a- La cancelarie profesorii aşteaptă so
\ început reportajul. Vreji să i provizionare a magazinelor etc. lui. Profesorul de matematică, Romu-
) ştiţi cum a răspuns bătrmul că şi cei mai în vârstă coopera Printré ăceştia se numără RÓ- sirea elevilor, cu gîndul să-i facă pe
? meşter „ofensei“ ? Un răspuns{ tori execută ou multă plăcere malus Boier, loan David, Vale aceştia să înţeleagă cît mai multe lu lus Stoicuţa, Anica Ştefan de la fi
j cit se poate de elocvent: în exerciţiile, declarind că se simt ria Timar, María Mărginean, cruri, oa fiecare minut să fie folosit.
scriind o nouă inovaţie pe do-[ reînvioraţi după practicarea lor. Alexandru Anca şi alţii. Dar pînă la sunarea clopoţelului mai zică, ©ctaviă Mitrică de la romînă şi
sarul lui de la serviciul teh este încă timp. Grăbiţi, unul cîte unul,
nic ! A patra inovaţie meşteri- \ In curînd gimnastica de pro Pentru merite în muncă el aii elevii uită de munca de peste zi, intră toţi ceilalţi fac pregătiri serioase. Au
fă de el — pentru uşurarea \ ducţie va fi introdusă şi la fa fost premiaţi din fondul între, în săli, se apucă să descifreze, la
muncii şi economii — in anii I brica de marmeladă din Haţeg prinderii şi declaraţi fruntaşi pe tablă sau din cărţi, tainele ştiinţei. de îndeplinit o sarcină importantă :
aceştia ce i-au dăruit o tine şi la întreprinderea „Ceramica“ interraionala Deva. Au unele probleme pe care nu le în
rele pe care n-a avut-o nici din Baru Mare. ţeleg chiar bine. fn asemenea cazuri ridicarea cunoştinţelor teoretice ale e-
se adună mai mulţi şi încep să dez
odată. Elevii Pompiilia Petraişcu, Gelu Besoi, Lucia Căsărean şi N. SBUCHEA lege încetul ou încetul tot ceeea ce levilor muncitori. V. A.
Dan Pauli uc din clasa a IX-a a Şcolii medii, mixte Sebeş, fac uf.»fl »»¦¦*»»!«
o ultimă verificare a cunoştinţelor, înainte de începerea lecţiei
de geografie. f
CONCURS ţ
TEATRUL DE ESTRADA |
oooocjoocîooocxxîoooooooocîooooocxîoococxxxxxxîi oooooo» DIN ORAŞUL DEVA
, vfoittş,, ieAţp • organizează un concurs pen-1
Să conducem cu competenţa economia locală : In şedinţă, membrii comitetului exe făcut pentru valorificarea resurselor schemei administrative, fără a analiza tru ocuparea următoarelor ţ
cutiv al sfatului popular regional, au locale, aproape toate întreprinderile. De în prealabil cum influenţează aceasta
analizat şi alte aspecte. De pildă, s-a pildă, la fabrica de cărămidă din Pri- preţul de cost. locuri vacante |
analizat ce anume produc întreprin caz există posibilităţi de sporire cu cel
INDUSTRIA LOCALĂ derile de industrie locală, calitatea, puţin încă odaia a producţiei, dacă se In ce priveşte finanţarea Investiţiilor, l — un post de dirijor ţ
cantitatea şi costul produselor. S-a va folosi căldura de la cuptoare în unele comitete executive nu respectă in
scos în evidenţă că s-au obţinut rezul procesul de fabricaţie, se va introduce strucţiunile în vigoare. De pildă, Co ] orchestră ; t
tate multe şi bune în această direcţie. gazul metan şi se va construi încă un mitetul executiv al Sfatului popular o-
poate objine realizări mai bune Se produc acum un număr mai mare cuptor Hoffman. In regiune avem mul răşenesc Deva, a aprobat întreprinderii f — un post de artist, pro- $
„1 Mai.“, şi s-au efectuat investiţii în ! ză (prezentator sau prezen- i
* tatoare de programe);
* — un post solist cîntăreţ,
de sortimente de bunuri de consum, te rezerve de resurse locale care pot proporţie de sută la sută, deşi între I tenor ;
In urmă cu cîteva zile, comitetul Cu toate rezultatele bune obţinute, glonală. Întreprinderile conlucrează cu care au o calitate mal bună. fi folosite şi exploatate cu multă uşu prinderea nu a realizat decît 30 la j — un post solistă cîntă- *
ţt .
atît raportul cît mai ales discuţiile au secţiunea de industrie locală regională Dar unele lipsuri manifestate în acti rinţă. Aşa este zgura de furnal, zgura sută din beneficiile planificate pe 9 | reaţă, altistă ; *
executiv al sfatului popular regional
a analizat felul în care şi-au desfăşurat scos în evidenţă şi o serie de lipsuri fără a pune în cunoştinţă şl comitetele vitatea întreprinderilor au făcut ca ele de locomotive, zgura de cărbune, leşiile luni din acest an. De asemenea, în j — un post solist cîntă- $
activitatea întreprinderile de industrie ce s-au manifestat în activitatea între executive respective. La aceasta se a- să nu se ridice la nivelul sarcinii de de la fabrica de hîrtie şi multe altele. cadrul şedinţei s-a arătat că întreprin
locală din regiunea noastră pe primele prinderilor de industrie locală din regi daugă şi faptul că toţi specialiştii sec a fi producătoare de bunuri de larg De acest lucru însă întreprinderile nu derile nu au folosit întotdeauna raţio | reţ, bas-bariton ; i
9 luni din acest an. In raportul pre une. ţiei de industrie locală au rămas pe consum. Este drept că în unităţile co s-au ocupat. nal fondurile de investiţii. S-au făcut
zentat de tov. Eugen Pîrvu, şeful secţi mai departe la sfatul regional, lipsind merciale ale regiunii s-au desfăcut lucrări de construcţii fără să se ţină ! — două posturi soliste cîn-1
unii de industrie locală a sfatului popu O lipsă care a influenţat ndgativ sfaturile populare raionale şî orăşeneşti mai multe produse ale industriei lo In ce priveşte calitatea unor produse, seama de necesitatea lor şi de posibili | tăreţe, soprane ;
lar regional, a fost scos în evidenţă fe buna desfăşurare a activităţii întreprin de cadre care să îndrume şl să con cale. Numărul produselor putea să cre ea mai lasă încă de dorit. La aceasta tăţile de aprovizionare cu materii pri ; — trei posturi balet (fete),
lul cum întreprinderile au asigurat derilor de industrie locală, a constat ască cu mult dacă secţiunea de indus contribuie şi faptul că în întreprinderile me. Aşa s-a întîmplat la întreprinderea $ — două posturi balet (bă-
creşterea producţiei, a productivităţii în faptul că, comitetele executive ale troleze aclivitatea întreprinderilor. In trie locală ar fl ţinut seamă de nevo de industrie locală nu s-a organizai „I. C. Frimu" din Orăştie care a con
muncii, reducerea preţului de cost şi momentul de faţă de aceste întreprin ile comerţului, ale populaţiei. Astfel, controlul de calitate pe faze. Uneori se struit un cubilou şi care acum nu dis jieţi);
valorificarea resurselor locale. Faţă de Pe marginea şedinţei deri se ocupă secţiile de planificare ale comerţul din regiune a solicitat indus lucrează cu materie primă necorespun pune de materia primă necesară.
anul trecut s-au înregistrat succese în comitetului executiv sfaturilor populare raionale şl orăşe triei locale să fabrice un număr de zătoare. Aşa se explică de ce un mare l — un post maestru balet ;
realizarea acestor sarcini. Valoarea pro a! sfatului popular neşti. Aceasta a avut mare influenţă ccă. 800 produse, cerute de consuma număr de garnituri de mobilă de bu O greşită orientare au avut între f — un post violonist, vioa-
ducţiei globale a crescut cu 2,6 la sută. la nerealizarea sarcinilor de plan. tori. Din păcate din acest număr au cătărie, lucrată din lemn verde, stă în prinderile de industrie locală şl în ce
Unele întreprinderi, printre care „Vasi- regional fost fabricate doar cca. 50. magazin fără a fi cumpărată. priveşte dezvoltarea secţiilor de mobi j ra I-a.
le Roaită" Haţeg, „I. C. Frimu“ Orăş- Uneori comitetele executive ale sfa lă. Astăzi aproape toate întreprinderile
tie, „Ilie Pintilie“ Hunedoara, şi-au re sfaturilor populare raionale şi orăşe turilor populare dau sarcini întreprin Nemiilfiimitor au dezvoltat întreprin Deosebit de important pentru între de industrie locală produc mobilă de < Concursul se va ţine Ia
alizat şi depăşit planul la producţia neşti nu au executat un control şi o derilor în afara prevederilor de plan, derile de industrie locală, secţiile pres prinderea de industrie locală este şi cos bucătărie. Din păcate calitatea şi pre t Deva, str. Avram Iancu, nr
globală. Sub posibilităţile reale au îndrumare sistematică în unităţi. Sînt Aşa este cazul Comitetului executiv al tatoare de servicii. Este inexplicabil tul produselor. Se poate aprecia că a ţul de cost al mobilei diferă de la o ţ 10, în ziua de 20 decembrie
muncit însă întreprinderile „Horia“ puţine acele comitete executive care Sfatului popular raional Sebeş, care a de ce nici pînă în prezent nu au fost existat în această direcţie ó preocupa unitate la alta. Pentru a îmbunătăţi
Alba Iulia, „6 August“ Petroşani şi al au analizat felul cum se îndeplinesc in trasat sarcină întreprinderii „Economi înfiinţate tinichigerii, tîmplării, lăcătu- re. Totuşi ia unele produse preţul de activitatea de viitor a acestor secţii, ţ a.c. începînd de la orele 11
tele. Raportul prezentat în şedinţa de dicii de plan în întreprinderi. Uneori şerii etc. cost este încă ridicat. Creşterea preţu cît şi a întregii activităţi a întreprin
comitet a scos îtt evidenţă faptul că controlul s-a rezumat doar la simple ca" să confecţioneze uşi şi ferestre peste lui de cost nu se datoreşte însă chel derilor, s-a propus secţiunii de indus t a.m. şi va dura pînă în ziua ţ
la majoritatea sortimentelor mal im informări în şedinţe de comitet executiv, plan, lucru ce a influenţat negativ pla A reieşit în cadrul şedinţei că în tuielilor de producţie directe, ci celor trie locală să studieze şi să treacă la
portante planul de producţie a fost de fără a cunoaşte situaţia de pe teren. nul de muncă şi salarii, depăşindu-se treprinderile s-au orientat greşit în or indirecte (cheltuieli administrative, a- o profilare a unităţilor economice. Prin ; de 23 decembrie a.c. \
păşit. In ultimul timp au început să se La aceasta a contribuit însă şi modul în mod cu totui nejustificat fondul de ganizarea secţiilor industriale. Au fost menzi etc.). Aceste cheltuieli s-au ri profilarea unităţilor de industrie lo
producă o serie de bunuri de uz cas defectuos în care s-a aplicat hotărîrea salarii. create multe secţii care produc cu ma dicat în cursul celor 9 luni la peste cală se va putea trece la producţia în GMOIM0!
nic solicitate de cumpărători, ca for Consiliului de Miniştri privind darea teriale din fondul centralizat, neglijînd 2.000.000 iei. Dacă aceste cheltuieli ar serie, ceea ce va contribui la creşterea
me de pişcoturi din deşeuri de tablă în subordinea sfaturilor populare raio Greşit a procedat şl Comitetul exe în mod nepermis folosirea resurselor fi reduse, majoritatea întreprinderilor producţiei, îmbunătăţirea ei şl la redu Cu ocazia „Lunii cadouri
zincată, planşete pentru tăiţei, burlane nale şi orăşeneşti a întreprinderilor de cutiv al Sfatului popular raional Brad, locale. Poate fl considerată preocupare şi-ar realiza aproape în întregime sar cerea preţului de cost. lor" care se ţine între 1-31
şi jgheaburi, şurubelniţe ele. industrie locală. pentru folosirea resurselor locale faptul cinile de reducere a preţuiui de cost. decembrie 1958, O.C.L. Pro
care, în cadrul unei şedinţe, în loc să că 5 întreprinderi produc mobilă cu In hotărîrile luate de şedinţa comi duse Industriale anunţă publi
In această perioadă productivitatea Deşi scriptic acest lucru s-a făcut, ia măsuri care să ducă la îmbunătăţirea materie primă din fondul centralizat? La unele întreprinderi aparatul ad tetului executiv al sfatului popular re cul consumator că a pus în
muncii a crescut cu 0,5 la sută. A- toate sarcinile, controlul şi îndrumarea activităţii economice a întreprinderii Desigur că nu. De mult timp se vor ministrativ este mult umflat. Vina o gional au fost prevăzute sarcini multi vînzare în magazinele sale,
ceastă creştere a fost posibilă datorită continua să se facă de secţiunea re- beşte de valorificarea tufului vulcanic poartă atît secţiunea de Industrie lo ple care vor duce ia îmbunătăţirea în toate localităţile, un mare
întrecerii socialiste, a introducerii micii „Crişana“ a găsit cu cale să-i traseze de la Geoagiu, a bitumului din haldele cală a sfatului popular regional cît şi activităţii de viitor a întreprinderilor sortiment de diferite articole
mecanizări şi a altor masuri. din raionul Hunedoara, etc. dar practic comitetele executive ale sfaturilor de industrie locală. pentru cadouri din grupele de
sarcina să facă o secţie de covoare. s-a făcut mult prea puţin. Puţin au populare raionale şi orăşeneşti, care mărfuri parfumerie, cosmetice,
aprobă cu mare uşurinţă suplimentarea V. FURIR tricotaje, galanterie, mercerie,
Oare în felul acesta întreprinderea bibelouri, jucării şi un sorti
ment bogat de decoruri pentru
„Crişana“ va lichida cu deficienţele ? pom de iarnă.
Desigur că nu.
