Page 21 - 1958-12

Nr
anualÎndeplinirea pionului
în centrai atenţiei
.jBjgMnBWggaggGMKMQBBgfflaBaanM— u —
Ne aflăm în ultima lună a anului.
6in toate colţurile regiunii sosesc zil­
nic ştiri care ne informează despre a-
vîntul întrecerii socialiste, despre ero­
ismul cu care oamenii muncii dau bă­
tălia pentru îndeplinirea planului anu­
al înainte de termen. Şi, întotdeauna,
alături de comunişti, de oameni ai
muncii mai în vîrstă, sînt menţionate
zeci, sute de nume de tineri. La Url-
cani, minerii lucrează în contul anului
1959, încă de la data de 6 noiembrie.
La Hunedoara, în combinatul siderur­
gic, oţelăfia Martin nr. 1, oţelăria e-
lectrică, uzina cocsochimică, fabrica de
aglomerare, turnătoria şi-au terminat,
de asemenea, cu mult înainte de ter­
men planul anual. Minerii din Ghelar
scot „la ziuă“ ultimele tone de minereu
în contul acestui an, iar
în alte zeci de întreprin­
deri se pregăteşte cu mult
entuziasm evenimentul pă­
şirii în anul viitor. Peste
tot, tineretul are partea
sa de merite în această
măreaţă bătălie. La Oţelă­
ria Martin nr. 1 a Combinatului siderur­
gic, schimbul tineretului a elaborat re­
cent a 500-a şarjă rapidă şi a dat
peste plan, în anul acesta 8.500 tone de
oţel. De asemenea, brigăzile de tineret
de la oţelăria electrică şi de la cupto­
rul nr. 1 al noii oţelării Martin, au
dat anul acesta aproape 3.000 tone de comitetele organizaţiilor de bază din | luat-o cu ruptul. Cînd au pre- unul şi unul. Aron Gros, mais- §
oţel peste prevederile planului. Numele secţiile furnale ale C.S. Hunedoara, să I dat schimbul, totul reintrase în tru la exploatare, Andrei Spu- g
unor tineri oţelari ca Alexandru Nojo- ia măsurile corespunzătoare pentru îm­ g normai.
gan, Dumitru Şerban, Vaier Lăbuneţ, bunătăţirea situaţiei.
Dumitru Bnijan, Silvestru Jescu şi
alţii, sînt cunoscute în întreaga regiune. ritmică de Către tineri a planului de
De asemenea, au început să fie cunos­
cute numele tinerilor aglomeratorlşti
Simion Armaş şi Gheorghe Ostafie, care
deţin de mai multă vreme titlul de
fruntaşi în producţie.
In Valea Jiului, atît în mine cît şl
la preparaţii, la U.R.U.M. şi în con­
strucţii, lucrează de asemenea mii de
tineri. Mulţi dintre aceştia constituie
mîndria colectivului din care fac par­
te. Brigada de tineri mineri a lui Şte­
fan Gantz de la mina Vulcan a sporit
randamentul pe post la 5,48 tone, iar
tonele de cărbune peste plan, abia ar
încăpea într-un tren lung de 3 kilo­
metri. La mina Uricani, brigada lui
Alexandru Eisler, la Petrila cea a lui cini revin desigur tineretului. Dar pen­ ma dată la o consfătuire de pro­ pupitre, lucrai şi Ana Bîrs. Am
Gheorghe Michiev, la Aninoasa a lui tru a putea înfăptui cu succes preve­ ducţie. Sfioasă, s-a ridicat to­ recunoscut-o şi-am dat mina.
Petru Săcăluş şi altele, luptă zi de zi derile din anul viitor, trebuie încă de tuşi şi a vorbit simplu, scurt:
atît pentru îndeplinirea planului, cît şi
pentru un randament tot mai ridicat
pe post.
Din construcţii, toată regiunea a
aflat despre Iniţiativa patriotică a tî-
nărului candidat de partid Andrei We­
ber, pentru reducerea continuă a pre­
ţului de cost al locuinţelor, iniţiativă
- suS—
In ajutorul brigăzii a V-a
Printre cei care în iiecare di­
mineaţă porneau tractoarele se
aflau şi membrii brigăzii a 111-a
de la S.M.T. Orăştie, condusă
de Avram Mihăilă, om cu multă
experienţă. Gornel Doica, un tî-
năr entuziast şi muncitor şi-a
luat un angajament nedeclarat
să facă treabă bună în anul a-,
cesta.
Zilele treceau una după alta.
Cornel Doica înregistra impor­
tante depăşiri. Tractoriştii înce­
pură să vadă în el „omul cel
mai de temut“ în întrecere. Cor­
nel se ambiţiona şi mai tare.
A doua zi pornea mult mai de
dimineaţă, iar seara se întorcea
cu şi mai mări succese. Aşa a
ajuns ca la 10 noiembrie a.c. să
îndeplinească planul anual şi
planul campaniei de toamnă. Dar
nu s-a oprit aici. Timpul frigu­
ros se apropia iar multe locuri
erau încă nearate. Unele bri­
găzi munciseră ceva mai slab,
rămînînd în urmă. Au plecat cu
toţii să-i ajute.
In brigada 111-a mai sînt şi
alţi tineri harnici. Andrei Piper
a muncit din răsputeri să nu se
claseze chiar ei ultimul în bri­
gadă. Rezultatul ? A îndeplinit
planul campaniei de toamnă cu
40 de zile înainte de termen.
La un moment dat s-au trezit
că nu mal au ce lucra. Avram Mi­
hăilă, şeful brigăzii, ă hotărât
să ajute brigada V-a care ră­
măsese în urmă. Şi s-au răs-
pîndit pe ogoarele din Turmaş.
Iar cînd‘primii fulgi 'de.zăpă-
m m m ---- b m b b m m im m— —igj BMMiaraimjiaijjjj!^
căreia 1 s-au alăturat sute de tineri
de pe toate şantierele de construcţii.
In regiunea noasţră, nu există în­
treprindere, în c^re tinerii să nu aibă
o parte însemnată din bilanţul reali­
zărilor. Sub îndrumarea comuniştilor,
mobilizaţi de organizaţiile U.T.M., el
luptă acum pentru îndeplinirea înainte
de termen a planului anual. Nu peste
tot însă contribuţia acestora este tot
atît de mare. De pildă, tinerii din sec­
ţiile furnale ale Combinatului slderurgio
din Hunedoara, nu se pot mîndri cu
rezultate deosebite. Comitetul orga­
nizaţiei de bază U.T.M. nu dă o aten­
ţie permanentă îndrumării tinerilor pen­
tru a face economii de materie primă,
pentru a îmbunătăţi calitatea fontei.
Din această cauză, unele echipe de ti­
neri furnalişti elaborează j§ vreme cit să stai la un taifas zi de zi distanţa dintre ei creş-
fontă declasată. Lipsuri
în ce priveşte îndrumarea
tinerilor spre o muncă
avîntată, spre înfăptuirea 1 locul era din nou liber. Doar Şi iar avarie, şi iar murdărie, §
zilnică a sarcinilor de
plan sînt şi la mina Lu-
peni. Aici, comitetul
O. T. M. al minei, analizează rar
situaţia brigăzilor rămase sub plan,
n-a întreprins aproape nimic pentru
ridicarea brigăzilor de tineret rămase
în urmă la nivelul celor fruntaşe. Este
necesar ca în timpul care a mal ră­
mas pînă la sfîrşitul anului, atît co­
mitetul U.T.M. al minei Lupeni cît şi
Lipsuri în ce priveşte îndeplinirea
producţie, mai sînt şi în alte între­
prinderi. Atît la uzina „Victoria" Că-
lan, la fabrica „Vidra“ din Orăştie,
cît şi la Trustul 7 construcţii Petro­
şani şi în alte părţi, comitetele U.T.M.
au datoria să mobilizeze întreaga
masă a tinerilor muncitori în lupta
pentru îndeplinirea înainte de termen
a planului anual.
Recenta expunere a tovarăşului Gh.
Gheorghiu-Dej, la plenara C.C. al
P. M.R. din noiembrie a.c., pune în
O fînără face economiifaţa întregului popor sarcini deosebit
de însemnate în toate domeniile de
activitate. Mare parte din aceste sar­ Pe Ana Bîrs arn văzut-o pri­ că. Intr-o încăpere cu numai trei
pe acum să ne pregătim. Îndeplinirea
înainte de termen a sarcinilor din anul
acesta, creează posibilităţi vaste de
muncă rodnică în anul viitor. Tineretul
regiunii noastre, care' a dovedit în­
totdeauna mult entuziasm şi dragoste
de muncă, şi de data aceasta, sub
conducerea comuniştilor, Va fi la înăl­
ţimea sarcinilor puse de partid în faţa
înlrcgulul popor.
dă au căzut, s-au întors cu to­
ţii mulţumiţi de rezultatele mun­
cii lor. Cei din brigada V-a e-
rau veseli că au terminat ogoa­
rele de toamnă, iar cei din bri­
gada IlI-a bucuroşi că au aju­
tat tovarăşii lor de muncă,
Fruntaşi în îndeplinirea planului
VALER LABUNEŢ
tînărul maistru lucrează la oje-
Jăria Sieitiens-Marlln nr. 1
a Combinatului siderurgic Hunedoara.
Schimbul în care munceşte a con­
tribuit din plin la îndeplinirea
planului anual pe secţie
înainte de termen.
' DPVMUl SOCIALISMULUI ________Pajr." 3
rcfflraaTmmraH ^ m sassau EBKKeaaBKEaEssnao^sai
SU T A M IIST U L
La intrarea în curtea autoba­ — Da, aş vrea să văd maşina
zei, într-o încăpere puţin spaţi­ 26.060, dar... parcă nu-i aiici.
oasă, se vedeau prin geam cî- — A ! este maşina lui Dorin
ţiva oameni îmbrăcaţi în unifor­ Roşea, cel mai tîrtăr sutamiist al
mă şi cu bucăţi de hîrtiie in mi­ nostru. II cauţi degeaba, n-ai
Locul în întrecere e e e nă, discutind ceva aprins. Mă a- să-l găseşti. Este plecat cu mar
propiu, deschid nehotărit uşa şi şina în cursă. Dar, vino in bi­
întreb de tovarăşul director. O rou că aici nu se poate vorbi din
fată tînără, îmi arată cu mina cauza zgomotului. Şt continuă
un om îmbrăcat în raglan şi cu firul povestirii..,
1 Vă aduceţi aminte ? Parcă Părăsesc şi eu biroul, mă o- S-au bucurat şi pentru mili- jg şapcă pe cap, ce mergea cu — Dorin Roşea a obţinut re­
1 numai ieri s-a întîmplat. Ves- prese pe culoar, lingă un pa- oanele economisite, aproape 8 jj paşi rari printre maşini. zultate frumoase, a parcurs cu
§ tea a căzut grea, ca un bolo- nou. la număr, şi pentru rezistenţa g maşina lui aproape 270.000 km.
la tobă de 295 kg. a cocsului, j — Uitaţi, este tovarăşul de pînă ce a intrat în prima repa­
van. Aţi fugit la fata locului, — Gurăţenia asta ne omoa- lingă basculantă. Acum se în­
aţi privit vagonul răsturnat, ră. şi pentru indicele de producti- 1 dreaptă spre birou. raţie. Acum, are deja peste 4.500
II ajung din urmă şi mă pre­ km. şi să-i vedeţi maşina ! este
mormanul de cocs... Paremi-ise Întorc capul. Era Ardeleana, vitale a muncii care întrece g ca şi nouă. S-a angajat să mai
zint... Biziitul motoarelor în re­ ducă un ciclu de reparaţii. Şi am
careva a început să drăcuie Intr-adevăr, curăţenia le luase planificatul cu aproape 11 pro- 1 paraţie, al maşinilor care soseau încrederea că o face. Este un
şi plecau, precum şi mersul gră­ tînăr calm şi conduce cu grijă
§ printre dinţi. Era in dreptul în numai 3 zile 260 de puncte. cente. Şi poate în sinea lor, că g bit al oamenilor, mă tăceau să maşina. îşi face singur întreţi­
| bateriei a 11-a şi pînă la ban- Tot avansul. Şi au mers bine nu le prea place să-şi tot reîn- J mă siîimt stingherit. Fără să mai nerile atît la garaj cît şi pe şan­
1 dă, mai era distanţă nu glumă, băieţii. Au condus detaşat pînă noiască angajamentele, şi-au § spun ceva, privirea mea se în­ tiere. In afară de aceasta, nici­
1 Treizeci de metri dacă nu în 13 noiembrie. O avarie, şi dreaptă spre maşinile aliniate odată nu a depăşit normele de
spus că şi curăţenia poate fi ] ca nişte soldaţi. Tovarăşul Popa, consum la combustibil...
1 mă-nşel. Şi cocs, o juma’ de în 14, ai lui Găbuţă le-o lua- directorul autobazei, observă
păstrată. § curiozitatea cu care mă uitam. — Dar pe ce şantiere lucrează
1 vagon. Care a fost primul ? ră înainte. Dar pentru o zi — îl întrerup eu — şi ce anu­
Aceasta, "pentru a evita emo- 1 — Te interesează vreuna din me transportă ?
1 Gozma?Prodan? doar. In 15, au luat din nou maşini în mod deosebit ?
{iile în întrecerea cu schimbul jg Transportă lemne, piatră... şi
1 Destulcă roţile roabelor au conducerea şi le creştea inima în general materiale de construc-'
lui Găbuţă... j§ ţii, pe şantierele de la Deva,
1 început neunse să scîrţîie şi de bucurie nu alta, văzlnd cum Brad şi Hunedoara.
A. JURCA 1
In timp ce directorul îmi vor­
bea, parcă-1 vedeam pe acest tî­
1 bun, cocsul răsturnat dispăruse, te. 30, 40, 50, 100 de puncte. H|p năr calm, îndrăgostit de maşina
lui, cum alunecă pe şosele şi pe
drumuri lăsînd în urmă timpii,
dealuri, livezi, s a te ; minunatele
§ două orea durat totul. şi pe data de 21, la afişarea 1 privelişti ale patriei. II vedeam
dimineaţa în timpul reviziei por­
| Tărăşenia asta s-a întîmplat punctajului, s-ău trezit din nou | nind motorul şi trăgînd cu ure­
chea să prindă şi cel mai mic
j§ la cocserle, la Hunedoara, în Pe locul 11. Să nu le fie ciudă ? g zgomot, ca un medic care ascul­
tă cu grijă bătăile inimii unui
1 schimbul tineretului. Mi-a po- ~ nu se poate face ni- g pacient. Şi cum, după puţin
timp, motorul porneşte el se ur­
| vestit-o Viorel Ardeleanu, in- m^c ? j că la volan şi din nou totul a-
lea-rgă pe lingă el...
| ginerul, şeful schimbului, ca pe — Ei, nu se 'poate, cum să i
j§ o amintire neplăcută. Şi mi-a nu se poată!
§f mai spus una, întîmplată re- Se uită la mine şi continuă 1
3 cent, luna trecută. repezit. E
§ Mai erau pînă la terminarea — Arh discutat, am hotărît, 1
= schimbului două ore, cînd, ca şi cind eram aproape siguri de i
1 o năpastă a venit şi buclucul: reuşită, venea cîte una care ne 1
| la cuptorul 35 s-a spart un pi- dădea peste cap. §j
| lot. S-au luat fraţii cu mîinile Vorbeşte cu patimă, aprins, 1
| de păr nu alta, Iar murdărie, de parcă altceva decît întrece- j
| iar punctaj scăzut, iar le-o ia rea cu schimbul lui Căbuţâ §
jg înainte cei ai lui Găbuţă. Şi au n-ar mai exista. gj
j început treaba de parcă ar fi — Şi avem nişte oameni, tot j
Aşa, în fiecare zi, plin de în­
nei, maistru la încălzire, Şan- § sufleţire şi elan, tînărul Dorin
Roşea de la autobaza din Deva
1 Viorel Ardeleanu povesteşte dru, Colea, Gozma, Moldovan, gj străbate zeci şi sute de kilome­
1 repede, de parcă l-ar goni ci- Codreanu, Panainte... tri în tovărăşia maşinii sale, de
1 nev a din urmă. E şi grăbit. Cele scrise mai sus sînt doar 1 care nu s-ar despărţi pentru ni­
| Ţine în .mină o foaie de hîrtie citeva din aspectele muncii ti- | mica în lume.
1 cu zeci de cifre, se uită mereu nerilor cocsari. Mult, mult mai jj
1 la cadranul ceasului şi notea- mult s-ar putea spune despre 1 C. GHEORGHE
g zâ. Din cînd în cînd iese din ziua aceea de la sfîrşitul lunii 1
jg birou, dă o fugă pînă la plat- trecute, cînd Onica de la pla- g .................... . -» .»ţjfJţţuV ¦•—»,. ,jîjţjţ:jjjj
1 formă, vine înapoi şi reia po- nificare le-a spus că lucrează 1 ium nm :
1 vestirea" de unde a lăsat-o de in contul lui ’59. S-au bucurat S k
1 parcă numai la ea i-ar sta gin- băieţii în felul lori tăcut, aşa I Utemista Viorica ::::::::::::
Stanciu lucrează la JHi mi::::::::::::
secţia apretură a fa­
1 dul. ¦ cum fiecare ştie s-o facă. 1 bricii „Sebeşul" din I M . . _ -" •
Sebeş. In calitate de sortatoa La marochinărîe Emil,Olp'riş,
re de ciorapi, ea îşi depăşeşte Forfotă mare. La marochtnă-
norma în fiecare lună cu a- rie, la croi, la tăbăcărie, la sec­ Rafii a Sântei, Doina Dultler au
proximativ 25 la sută. ţia fotbal, mîinile parcă-s de ar­
gint viu. Tînăr şi bătrân, maistru făcut totul pentru ca noile mo­
IN FOTO s Tov. Stanciu şi începător, toţi muncesc fără
odihnă. Nu se ştie cine a adus dele de poşete să aipară in vi­
trinele magazinelor cu un ceas
mai devreme.
sortînd ciorapi. ¦I vestea) destul că ea a înconju­ Tinereţe, entuziasm. împletind
rat fabrica repede ca o veste munca' pe linie de producţie cu
bună. Acum toţi ştiu : planul a- cea a vieţii de organizaţie, cei
Mi-a povestit cum lucrează:
nual a fost îndeplinit. care produc mărfuri cunoscute
— Şi noi, aici la „Ardeleana“, — Simplu. In loc să folosim SCRISO AREA şi apreciate în toată ţara, pe
putem aplica iniţiativa de la (â vorbit la plural) numai tipa­ La „Simion Bărnuţiu“, la toate terenurile de sport, in toa-.
„Janoş ITerbak“ din Cluj. Putem rele pentru pantofi de femei, fo­ unei locomotive Sebeş, ca şi la Hunedoara sau te magazinele, au obţinut suc-:
croi cu tipare combinate. In ce losim şi tiparele pentru pantofi către surorile sale în Valea Jiului, tinerii au fost cese de seamă şi pe linia creş-:
mă priveşte, chiar de mîine voi de copii. Aşa, aproape toată pie­ şi de data aceasta în primele terii productivităţii muncii, a re­
începe... lea intră în încălţăminte. D ragele mele surori, rânduri. Zi de zi din harnicele ducerii preţului de cost.
lor mîini au ieşit mai multe pro­
De atunci au trecut aproape Am privit coşul în care se a- Sînt nespus de tristă. După cum Cred că e suficient a aminti
două luni. Zilele trecute am fost riiricau deşeurile. Era aproape ştiţi, am fost internată în secţia I-a duse decît era prevăzut. Zi de că în intervalul 1 ianuarie— 1 de­
din nou la fabrica „Ardeleana“ gol. Am privit mîinile Anei Bîrs. a Atelierelor C.F.R. Simeria acum o zi, alături de comunişti, membrii cembrie, colectivul fabricii — e
din Alba Iulia. Directorul, tov. Se mişcau cu o iuţeală uimitoa­ lună şi jumătate. Ştiţi că aveam ceva organizaţiei de U.T.M., fată sau vorba deci şi de „bătrânii“
Mandrosca, m-a informat ime­ re. Cuţitul tăia pielea în jurul vătămături la tender. Dacă aţi şti ce băiat, nu şi-au precupeţit efortu­ IoM Moldovan, Cornel Na-
bine mi-a părut cînd am auzit că am rile pentru a scurta durata de e- vraty, Nicolae Limbean, Nico-
diat despre rezultatele aplicării tiparului repede şi cu siguran­ fost dată în seama echipei lui Zafiu xecutare a produselor. Iae Gheorghiu — a reuşit să
iniţiativei de 1a, „Janoş Herbak“ ţă. Am felicitat-o şi-am plecat. Cărpinişan. Se vorbea pe atunci că, sporească productivitatea mun­
din Cluj. Printre cei eviden­ In jur toate muncitoarele lucrau deşi alcătuită numai din tineri, e o La tăbăcărie, Cornel Lazăr şi-a cii valorică cu 6,22 procente, să
ţiaţi figura şi numele tinerei la fel. Mi-am dat seama că aici, echipă fruntaşă. Vai, dacă ştiam ce depăşit lună de lună norma de realizeze economii la preţul de
Ana Bîrs. va urma, nu veneam aici. Nu ştiu dacă producţie contribuind astfel din cost în valoare de peste 170.000
la „Ardeleana“, lucrează ade­ mă veţi crede, dar n-am fost luată în toate puterile sale la victoria în lei.
—¦ In, octombrie a economisit văraţi gospodari. Şi m-am bucu­ seamă. lupta cu timpul. La croi, Maria
aproape 800 dm. p. de piele, rat că printre ei se află şi tînăra Sătiştean foloseşte cuţitul şi ti­ Despre meritul tinerilor la a-
m-a informat tov. Mandrosca. Ana Bîrs. Cu siguranţă că pînă Să vedeţi în ce hal am ajuns. Pe parele cu o indemînare şi rapi­ cesţe realizări s-ar mai putea
Iar în noiembrie, se apropie de la sfîrşitul anului, cele 75.000 mine s-a depus un strat de praf destul scrie multe. S-ar mai putea
1.000 dm. p. lei economii vor fi realizate. de gros. Tovarăşele mele de suferinţă ditate surprinzătoare. lila Stoi­ vorbi şi despre contribuţia lor
pleacă şl-ml urează „grabnică însănă­ ca lucrează la secţia fotbal. Nu în muncă la construirea caba­
Am fost împreună prin fabri­ 1. PAUL' toşire". Eu însă, am început să cred ştiu dacă îi place acest sport. nei fabricii de la Oaşa Mică,
că nu mă mai fac bine. Boala s-a a- Ştiu însă că îndrăgeşte munca. despre contribuţia lor în bani la
îSSSSias gravat căci dacă e nevoie de o „trans­ Şi o ştiu aceasta din depăşirea suma de 25.000 lei, sumă nece­
fuzie“ pentru una din bolnave, eu sînt lună de lună a normei între 5—
cea de la care se iau piese. sară procurării cazarmamentului
20 la sută. Nu e mult ? Aşa s-ar cabanei.
Să vă pojvestesc însă o întîmplarc. părea la prima vedere. L'uînd
Intr-o dimineaţă, a venit la mine şe­ însă în considerare faptul că nor­ Deocamdată însă, e suficient
ful secţiei împreună cu Cărpinişan şi mele nu sînt deloc largi, ne pu­ a sublinia din nou aportul lor
cîţiva tineri. Tare i-a mai certat şeful. tem' da seama că el, Stoica, nu la îndeplinirea planului valoric
Atunci l-am auzit pe unul din tineri, se numără printre cei care trag anual cu 28 zile mai devreme.
producţia înapoi.
A. BLAJU
maistrul Dan, după cîte ştiu, promiţînd
că a doua zi se va ocupă de mine. OGLINDA PROFESORULUI
Eram nespus de fericită. Dar ce să Fiecare om ăl muncii îşi poa­ şan —• profesor la Şcoala minie­
vezi ? Eu, biata de mine, n-am ştiut te privi rezultatele sale într-un ră Vulcan — a avut o satisfacţie
că era zi de plată. A doua zl, şi încă fel sau altul. Strungarul — prin deosebită. Elevii săi au obţinut
numărul de piese strunjite, poe­ rezultate frumoase lă locurile de
în vreo cîteva, nu l-am mai văzut pe tul — prin numărul de poezii muncă. Astfel, elevul Florea
tînăr prin secţie. Nu ştiu ce s-o fi în­ create, minerul — prin numărul Truică, care lucrează în grupa
tîmplat cu el. A mai trecut el pe lîngă tonelor de cărbune date. Dar lui Martin Voss lă săpături în
profesorul ? Omul acesta care zi galerie, în cursul lunii trecute
mine de atunci — căci s-a întors la de zi împărtăşeşte cunoştinţe al­ şi-a realizat plănui în proporţie
lucru — dar nu m-a mai văzut.
Fie-vă milă, dragele mele. Interveniţi
voi la conducerea atelierelor şi cereţi
să mă repartizeze altei echipe. Nu mai tora, cum îşi poate vedea rezul­ de 132 la sută. In cursul acele­
pot sta aici. A4i-e dor să plec, să alerg tatele sale ? Gare-i oglindă mun­ iaşi luni, lucrând lă pregătiri în
şi eu pe drumuri nesfîrşite, să mă în­
SILVESTRU JESCU 10AN DINUŢA trec cu voi toate. cii sale? > cărbune, elevul Grigore Luca
prim-topitot la oţelăria Martin nr. 1 este şeful unei echipe de lăcătuşi înainte de a încheia, vă rog fiţi cu Şi aceştia din urmă — neobo­ şi-a realizat planul în propor­
a Combinatului siderurgic Huriedoara. de la fabrica de aglomerare multă grijă. Dacă vă îmbolnăviţi, să
cereţi să fiţi repartizate aliei echipe. siţii dascăli — pot să-şi vadă ţie de 112 la sută.
Brigada de tineret de la cuptorul 5 a Combinatului din Hunedoara. Aceasta care se ocupă de mine e co­
pe care o conduce şi-a depăşit S-a evidenţiat prin întreţinerea daşă. rezultatele muncii lor. Mai de­ Gîtă satisfacţie n-ău profesorii
norma în luna noiembrie a. c. în bune conditiuni a instalaţiilor.
cu peste 14 procente. '-t—'"Va/v ./WS-A'tT'., Cu lacrimi în ochi, sora voastră. vreme sau mai tîrziu — după acestor elevi! Gunoştinţele date
.'?Ar. * ir . _
cum munca a fost de o calitate au fost bine însuşite şi acum vin
mai bună sau mai slabă — fie. să oglindească munca profeso­
care îşi primeşte răsplată. ri lorâ
D. LUCA
De curând, inginerul Ioan Vî- corespondent