Page 22 - 1958-12
P. 22
Pag. 4 g B g g Ü B E g garo»¦BBgwaTOaBEOTBCTBgTOwami ' DRUMÜh SO&IALfSMULÜl »L» Nr. 1233
MJBBBBBBBaBqpBOW
19N V SISI Y (0) SRI 11II 7/ A N SI Declaraţia C.O.W.
VENITUL REAL AL CETĂŢENILOR din franţa
SOVIETICI VA CREŞTE CU 40 LA SUTĂ PARIS 5 (Agerpres). — Con
ducerea1Confederaţiei Generale
a Munoii a dat publicităţii o de
MOSCOVA 5 (Agerpres). — şi-l petrec în fiecare an în oase Arestări de complotişti în Columbia Criza de guvern din Finlanda claraţie In care subliniază că in
Ziarul „Trud“ a publicai recent de odihnă, iar sindicatul supor pofida creşterii şomajului total
răspunsul dai de Alexamdr So- tă două treimi din costul bilete BOGOTA 5 (Agerpres). După la. Printre cei arestaţi se află şi parţial, din cauza accentuării
kolov din Moscova, candidat în lor de odihnă. Acestea şi multe declinului economic, guvernul
ştiinţe economice, la întrebarea alte avantaje din partea statu cum relatează agenţiile de presă foşti membri ăi poliţiei secrete HELSINKI 5 (Agerpres). — din reprezentanţii acelor cercuri nu a liuat încă nici un fel de mă
americane, autorităţile columbie a lui Pinillă. Pinilla este deţi TASS anunţă: La 4 decembrie care doreso şi sînt capabile să suri pentru crearea unui fond
electromontorului James Klein lui fac să crească salariul aces ne au arestat peste 100 de per nut pe un vas de război colum preşedintele Finlandei W. K. ia măsuri pentru schimbarea po special de ajutorare a şomerilor
soane implicate în complotul bian şi va fi adus la Bogota în Kekkonen, s-a consultat cu pre liticii externe şi interne potrivit cerut de C.G.M. In declaraţie
din New York aidresaltă redac tei familii cu aproximativ o se arată că atitudinea discrimi
natorie faţă de C.G.M., care nu
ţiei ziarului. El cerea lămuriri treime. este invitată să participe la tră”
tativele dintre reprezentanţii pa
în legătură cu prevederea cu In următorii şapte ani, con antiguvernamental pus la cale jurul datei de 15 decembrie pen şedintele parlamentului şi cu re intereselor poporului. Fracţiu tronilor şi reprezentanţii altor
uniuni sindicale, împiedică re
prinsă în tezele raportului lui tinuă Sokolov, va creşte sala de fostul dictator Rojas Pinil- tru a fi judecat. prezentanţii fracţiunilor parla nea UDPF este gata să contri zolvarea cu succes a problemei
mentare în legătură cu criza de buie la o asemenea soluţionare ajutorării şomerilor. Declaraţia
Nikita Hruşciov, anume că în riul muncitorilor cu salarii mici cere tuturor şomerilor şi oame
nilor muncii, ale căror interese
anii 1959— 1965 in Uniunea So şi întrucîtva şi al muncitorilor guvern. Potrivit relatărilor bi a crizei de guvern. sînt ameninţate de declinul eco
nomic precum! şi organizaţiilor
vietică venitul real al cetăţeni şi funcţionarilor cu salariu mij roului telegrafic finlandez, re Fracţiunile uniunii agrare şi sindicale să sprijine revendică
prezentanţii fracţiunii UDPF, opoziţiei social - democrate se rile formulate de C.G.M.
lor va creşte cu 40 la sută. lociu. Totodată vor creşte consi Provocări armate israeliene împotriva
Mîine, alegeri
Spre deosebire de ţările capi derabil toate cheltuielile statu regiunii siriene a R.A.U. cea mai mare fracţiune din par pronunţă pentru crearea unui
lament, au comunicat preşedin guvern pe o bază parlamentară
taliste in Uniunea Sovietică şi lui în vederea satisfacerii ne
in celelalte ţări socialiste, scrie voilor social culturale ale oame DAMASC 5 (Agerpres). — să deschidă şi ea focul asupra telui că cercurile de dreapta largă. Partidul soGial-democrat
poziţiilor de atac israeliene. care au provocat actuala situaţie şi partidul de coaliţie se pro
Alexandr Sokodov, muncitorii şi nilor muncii. Populaţia din ora TASS anunţă: După cum a de haotică în ţară nu trebuie să nunţă pentru formarea unui gu
clarat reprezentantul comanda Schimbul de focuri a durat o participe la formarea noului gu vern alcătuit pe vechea başă, cu
funcţionarii în afară de salariu şe şi aşezări muncitoreşti va mentului armatei întîia a R.A.U., oră şi jumătate. Partea siriană vern. Guvernul trebuie format participarea reprezentanţilor o-
la 3 decembrie un detaşament •— r~ ........ = B B heb:e=:- ¦ poziţiei social-democrate.
se bucură de diferite înlesniri primi în şapte ani 15 milioane înarmat israelian a trecut gra nu a înregistrat pierderi.
niţa regiunii siriene a R.A.U.
prevăzute în bugetul de stat. locuinţe. Trebuie avut in vede în regiunea Vădi Dabus şi a pă
truns 800 de metri pe teritoriul
Sokotov dă ca exemplu fami re că chiria locuinţei reprezintă
lia unui muncitor sovietic com doar 4—5 la sută din salariul
pusă din şase persoane. Membrii oamenilor muncii din U.R.S.S. Dezbaterile de politică externă
acestei familii care simt în cîm- In încheiere Sokolov scrie că
pul muncii au învăţ# şi şi-au toate acestea fac să crească ve
însuşit pregătirea profesională niturile reale ale cetăţenilor arab. Soldaţii israelieni au des din Camera Comunelor
chis focul. In urma schimbului
în mod gratuit. Concediul, ei U.R.S.S. de focuri, însă, care a avut loc,
=535:
Dezbaterile din Comitetul Politic soldaţii israelieni au fost ne LONDRA 5 (Agerpres). — încercând să liniştească opi re la aşa-zisa zonă a comerţului prezidenţiale
în problema Ciprului voiţi să se retragă lăsind pe lo TASS an u n ţă: La 4 decembrie nia publică din Anglia, care îşi
cul ciocnirii un mort. liber in favoarea căreia se pro în Venezuela
in Camera Comunelor au avut . exprimă nemulţumirea faţă de nunţă Anglia care este ostilă
Intr-o altă declaraţie, repre loc dezbateri de politică exter politica de tergiversare dusă de
NEW YORK 5 (Agerpres). In zoluţie al Greciei şi al celor zece zentantul comandamentului ar nă. Dezbaterile au fost deschi puterile occidentale la tratative j,pieţii comune“. Scoţând in evi GARACAS 5 (Agerpres). —
şedinţa din dimineaţa zilei de ţări. El a insistat asupra proiec matei a informat că in după-a- se de Selwyn Lloyd, ministrul le de la Geneva, Selwyn Lloyd denţă „serioasa primejdie“ pe La 7 decembrie 2.913.000 alegă
4 decembrie, Comitetul Politic tului de rezoluţie englez, care, mlaza zilei de 3 decembrie au Afacerilor Externe al Angliei. a declarat: „Cu toate că mersul care o implică intrarea în vi
a continuat dezbaterea proiecte după cum se ştie, legiferează re torităţile israeliene au recurs la Referindu-se la conferinţa de la înainte a fost lent, consider că goare la 1 ianuarie 1959 a tra tori vor desemna pe viitorul pre
lor de rezoluţie în chestiunea gimul colonial al Angliei în Ci o nouă provocare supunând unui Geneva a celor trei puteri cu s-a ajuns la un oarecare pro tatului cu privire la piaţa co şedinte al Venezuelei şi pe cei
Ciprului. Reprezentanţii Irlandei pru. privire la încetarea experienţe gres. In ultima săptămână a a- mună, care cuprinde măsuri de 144 deputaţi în Congres.
şi Guatemalei au sprijinit pro foc intens de artilerie satele a- lor cu arma nucleară, Selwyn vut loc o oarecare apropiere a discriminare faţă de comerţul
iectul de rezoluţie al Greciei în In şedinţa din după-amiaza zi Lloyd a încercat să prezinte lu celor două părţi. Sper că confe englez, Lloyd a avertizat pe In alegeri se prezintă trei can
care se propune ca, după o anu rabe de graniţă şi poziţiile ar crurile în aşa fel ca şi cum ter rinţa va trece la discutarea pro participanţii la acest tratat că didaţi la preşedinţia republicii:
mită perioadă de autonomie, să lei de 4 decembrie a Comitetu giversarea acestor tratative s-ar blemelor practice şi politice“. intransigenţa lor faţă de An Romulo Betanoolat, liderul parti
se acorde poporului cipriot inde matei întîia a R.A.U. în regiu glia poate provoca o scindare în dului „acţiunea democrată“, Ra-
lui au continuat dezbaterile pe explica prin „rigiditatea“ Uniunii In continuare Selwyn Lloyd a Europa occidentală. „Eu trebuie fael Caldera, liderul partidului
nea localităţilor din Maamun să declar deschis a spus Lloyd democrat creştin, şi contra ami
marginea proiectelor de rezolu că nu văd cum se poate men ralul Wolfgang Larrazabal, fă
ţie. şi Tellhalial. Artileria armatei ră apartenenţă politică, şeful
ţine tradiţia colaborării strân juntei civilo-milifare care a pre
întîia a R.A.U. a fost nevoită luat puterea după răsturnarea
se în domeniul militar şi poli dictaturii generalului Jimenez,
Sovietice şi a afirmat că puterile declarat categoric că propune
pendenţa. Pentru îndeplinirea a- occidentale ar tinde. „să obţină rile cuprinse în recenta notă a
cestei rezoluţii se propune crea
un acord' cu privire la încetarea guvernului sovietic cu privire la
Congresul Partidului « f if is ! francezrea unei comisii de bune oficii
experienţelor şi stabilirea unui transformarea Berlinului occi tic dacă ea a fost încălcată in la 23 ianuarie. Candidatura lui
a O.N.U. sistem corespunzător de inspec dental intr-un oraş liber, demi domeniul economic“. Larrazabal este prezentată de
La dezbateri au luat cuvîntul PARIS 5 (Agerpres). — La supra faptului că el ar prefera ţie“; Ministrul englez a fost ne litarizat sînt inacceptabile pen In numele opoziţiei a luat „uniunea republicană democra
să ocupe în noua Adunare Na
de asemenea reprezentanţii Gre 4 decembrie s-a deschis la Issy ţională poziţia „opoziţiei con voit totuşi să recunoască că ul tru Anglia. cuvîntul Bevan unul din liderii tă “ şi este sprijinită de Partidul
structive“, este menită, după
ciei, Turciei, Angliei şi Iranului. Ies Moulineaux congresul extra cum se vede, să atenueze în pri timele propuneri sovietice în a- In cuvântarea sa, Selwyn partidului laburist. j Comunist din Venezuela.
Delegatul Angliei s-a pronun- ordinar al Partidului socialist mul rînd nemulţumirile in rîn-
dul partidului şi să împiedice ceastă problemă constituie un Lloyd a abordat de asemenea
năzuinţa spre unitate a forţelor
1af împotriva proiectelor de re- ¦I greşului Pf,eig«ur*ea»z“ă situ2aiţ,i.aa copon-' „pas important înainte“. problemele tratativelor cu privi- Supârarea d-Iui Dulles
litică din Franţa după alegerile Cuvîniaren lui
Hesajul adresai în Adunarea Naţională şi pro
d e N. S. Wruşcsotf blema candidaturii la postul de de stingă, incluzind şi pe comu LONDRA 5 (Agerpres). — părerea opoziţiei, ultimele pro NEW YORK 5 (Agerpres). nerea aşa-zisei forţe militare
preşedinte al republicii. nişti. In cercurile ziariştilor, de Luind cuvîntul la 4 decembrie puneri sovietice sint inaccepta — 7/155 anunţă: La 4 de de represiune, precum şi a
corsferinfei popoarelor claraţiile cu privire la „opoziţia in Camera Comunelor în cadrul bile. El s-a declarat însă de a- cembrie secretarul de stal al „voinţei“ de a folosi această
In cadrul şedinţei din dimi constructivă“ sînt considerate dezbaterilor de politică externă, cord cu acea parte din recentele S.U.A., Dulles, a rostit in forţă.
Africii neaţa zilei de 4 decembrie a ca un mijloc de presiune asupra Bevan a criticat în numele opo note sovietice în problema Ber camera de comerţ a stalului
congresului extraordinar al P ar conducătorilor federaţiilor de ziţiei laburiste poziţia adoptată linului în care se spune că si California din San Francis Dulles s-a pronunţat pen- (
MOSCOVA 5 (Agerpres). — tidului socialist francez, a luat partid care sînt indignaţi de de reprezentanţii ţărilor occiden tuaţia actuală din Berlin este co un amplu discurs despre tru întărirea continuă a for- C
TASS anunţă: Preşedintele Con cuvîntul secretarul general ad politica colaborării cu partidele tale la conferinţa celor trei pu foarte primejdioasă. Bevan l-a L politica externă a Statelor U- ţelor armate ale Statelor U- b
siliului de Miniştri al U.R.S.S., junct al partidului, Georges de dreapta. teri cu privire la încetarea ex acuzat pe cancelarul Adenauer nite. întregul său discurs re- nite, staţionate in diferite q
Nikita Hruşciov, a adresat un Brutelle. EI a declarat că parti perienţelor cu arma nucleară. că nu doreşte rezolvarea paşni ( flectă teama cercurilor gtiver- părţi ale lumii şi a îndemnat L
mesaj de salut conferinţei po Unii delegaţi au rostii cu că a problemei germane. Subli ( nante americane faţă de dez la dezvoltarea reţelei, de gru- (
cipanţii la congres trebuie să vântări în care şi-au exprimat In loc de a căuta să realize niind că înarmarea Germaniei voltarea şi întărirea ţărilor pări agresive şi alianţe mili- ţ
poarelor Africii care are loc la fixeze poziţia partidului în-legă nemulţumirea faţă de rezulta ze un acord asupra încetării ex occidentale reprezintă un pericol lagărului socialist. El repre tare. C
Acera. Convocarea acestei con tură cu apropiatele alegeri pen tele alegerilor parlamentare şi perienţelor şi a instituirii unui pentru pacea mondială, Bevan zintă o încercare disperată
ferinţe, se spune în mesaj, do tru desemnarea preşedintelui re faţă de politica conducerii parti sistem de control, ceea ce ar a cerut guvernului englez să de a dovedi că S.U.A. trebuie Recunoscînd că succesele
vedeşte solidaritatea crescîndă publicii. Analizînd rezultatele a- dului. constitui un pas important îna sprijine propunerile guvernului să continue politica falimen Uniunii Sovietice şi a celor
a popoarelor continentului afri legerilor pentru Adunarea Na inte pe calea reducerii încordă polonez, care preconizează crea tară „de pe poziţii de forţă“. lalte ţări din lagărul socia
can în lupta lor împotriva colo ţională, Brutelle a căutat să di Luind cuvîntul, Guy Mollet a rii internaţionale, a spus Bevan, rea unei zone denuclearizate în Discursul lui Dulles a vădit list sînt privite cu simpatie
nialismului. minueze în lei şi chip însemnă cerut să fie sprijinită candida reprezentanţii americani prezin Europa centrală. că el este deosebit de iritat în ţările care scapă de depen
tatea urmărilor politicii de dez tura lui De Gaulle la postul de tă drept condiţie preliminară L de faptul că chiar in Statele denţa colonială, Dulles a re
Cauza justă pentru care po binare dusă de liderii partidului preşedinte al republicii. El s-a pentru încetarea experienţelor, In încheiere, Bevan a subli Unite creşte opoziţia împo-
poarele 'Africii luptă tot mai socialist, al căror anticomunism pronunţat împotriva retragerii realizarea unui larg acord cu niat necesitatea luării de măsuri ' trioa politicii sale, in special Xpetat vechile sale născociri r
unite, subliniază N. S. Hruşciov, a dus la înfrîngerea S.F.I.O. in miniştrilor socialişti din guvern, privire la dezarmare. Ar fi o cri pentru „a uni cele două state faţă de Republica Populară
va triumfa fără îndoială. Urînd alegeri şi la reducerea conside dcclan'nd că acest pas, la tel ca mă, a spus Bevan, dacă confe germane existente In prezent“. Chineză. despre tendinţa Uniunii So
succes conferinţei, preşedintele rabilă a numărului reprezen şi propunerea unui alt candidat rinţa de la Geneva va eşua din După părerea lui Bevan, guver vietice de a „înghiţi" aceste
Consiliului de Miniştri ai tanţilor partidului în parlament. la postul de preşedinte, in afa cauza poziţiei adoptate de de nul englez trebuie să ia iniţia Arătind că in perioada ţări.
U.R.S.S. îşi exprimă speranţa ră de De Gaulle, ar constitui o legaţia Statelor Unite. tiva în această problemă, în premergătoare celui de al doi
că ea va contribui la strîngerea Expunerea lui Brutelle la fel „greşeală extrem de gravă“ din ciuda insistentelor guvernului lea război mondial şi îndeo Dulles a acordat o atenţie
continuă a rîndurilor popoare ca şi declaraţiile făcute anterior, partea partidului socialist. Referindu-se ia problema Ber S.U.A. sebi după acest război, „co- deosebită politicii Statelor U-
lor africane şi va constitui un înainte de deschiderea congre linului, Bevan a spus că după f munismul internaţional a ob nite în zona Extremului O-
nou pas pe calea spre elibera sului, de către secretarul gene Lucrările congresului conti ţinut succese uriaşe", Dulles rient, in special faţă de Re
rea deplină a Airicii de sub do ral al partidului, Guy Atollet, a- nuă. publica Populară Chineză.
minaţia străină. a declarat că scopul politicii
Dulles a fost nevoit să re
(XXK>00000000000<XK^000000000000o'yX>ô0000000000<X ooooooooooooe-joooooooooooooo ooooooooooooooo 000<X>00<X>0<X>0000000<X OOOOOOOOOOOOOO externe a S.U.A. este de a cunoască cu mîhnire marile
realizări ale Republicii Popu
jJ AMd/i&i' Â Â M ă populară a devenit una din cele mal ţii „Karl Marx“ guvernul R. D. Ger tar al sindicatului muncitorilor de la „ţine in loc" dezvoltarea la lare Chineze şi creşterea pres
mari producătoare de grîu din lume. mane a cheltuit pînă anul trecut tramvaie. tigiului ei în Asia de sud eşti
„Corn Trade News" scrie că recoltele 60.000.000 mărci. In cadrul reconstru gărului socialist prin menţi- El a căutat insă in fel şi chip
de grîu de iarnă şi primăvară obţi irii centrului oraşului Leipzig, care se RABAT. — Săptămînalul „Sahara El să discrediteze aceste reali
nute anul acesta au fost evaluate la va realiza pînă în anul 1965, vor fi Mogharab“ critică intenţia Statelor Uni zări.
39.500.000 tone, ceea ce înseamnă că construite 30.000 de apartamente noi. te de a se asocia Franţei în exploata
,- ¦- --.zt.-——-: - _¦ r_ m i i r î n m g y i W r n n iHHt'OM CTIgfftf R. P. Chineză a întrecut S.U.A. După rea zăcămintelor de petrol din Sahara.
cum se ştie, cea mai mare producă WASHINGTON. — Dr. Clun Li- Revista arată că Statele Unite nu a-
MOSCOVA. — La Moscova se află a fpst abrogat. Aresiârile de munci toare de grîu din lume este Uniunea cian, profesor la universitatea din cordă nici o importanţă opoziţiei locui S pectacole cinem atografice
o delegaţie guvernamentală comercială tori continuă. Ziarele anunţă că au Sovietică. Washington, a părăsit S.U.A. plecînd torilor din Sahara şi obiecţiilor ridi
a Republicii Populare Romine, în frun torităţile militare au ordonat arestarea spre patria sa, R.' P. Chineză. Cian cate de guvernul marocan în legătură 7 DECEMBRIE 1958
te cu ministrul Comerţului, Marcel conducătorilor sindicatului feroviarilor. MOSCOVA. — La 4 decembrie la este un cunoscut economist care în cu această problemă. Acesta demon
Popescu. Delegaţia duce tratative cu In capitală continuă să sosească noi Moscova a fost semnat un acord co 1947 a părăsit China pentru a-şi face strează ipocrizia afirmaţiei guvernanţi DEVA : Dincolo de brazi; SIMERIA: TEIUŞ: Serenada mexicană; ZLATÎ'JA:
Ministerul Comerţului Exterior cu pri trupe din provincie. mercial sovîeto-japonez pentru livrarea studiile în Statele Unite. lor americani că Statele Unite „cola Dreptul la dragoste; ALBA IULIA: ln- Surprize pe stradă; BRAD: Comunis
vire la livrările reciproce de mărfuri reciprocă de mărfuri pe anul 1959. borează“ cu popoarele din nordul Afri tîlnire la bal; Cei trei din pădure; tul; LONEA: Călătorie peste trei
pe anul 1959. Delegaţia comercială a ROMA. — La 4 decembrie în în Uniunea Sovietică va livra Japoniei PEKIN. — La 4 decembrie,. la con cii. BARU MARE : Bijuterii de familie ; m ări; HAŢEG : Inima eu u ită;
Republicii Populare Romine l-a vizitat treaga Italie a continuat greva munci cherestea, cărbune, petrol, săruri pota- sfătuirea pe întreagă China a activiş APOLDU DE SUS: Mazurca dragos SEBEŞ: Călătorie peste trei m ări;
pe ministrul Comerţului Exterior, N. S. torilor agricoli şi a dijmaşilor. In sice, diverse utilaje şi alie mărfuri. tilor pe tărîmul construcţiei socialiste, PEKIN. — Recent s-au început lucră tei; ILIA: Simpaticul nostru doctor; ORÂŞTIE: Simfonia dragostei; PE
Palolicev. In timpul convorbirii a avut toate centrele agricole ale ţării au Japonia va exporta în Uniunea Sovie a prezentat raportul Tzai Cian, preşe rile pentru construirea unui nou pod TROŞANI : Inimă de oţel; Idiotul.
loc un schimb de păreri în legătură avui loc demonstraţii şi mitinguri. tJn metalic peste rîul Huan He. Podul, va
cu acordul comercial sovieto-romîn pe caracter deosebit de activ au grevele tică nave, utilaj pentru industriile chi dinta Federaţiei Democrate a Femeilor îi destinat traficului feroviar şi auto IR! A\ » i! ©
anul viitor. din regiunile Emilia, Loinbardia, Apuba din întreaga Chină care a scos în vehiculelor.
şi Calabria. mică, alitrientară, textilă şl poligrafică, evidenţă rolul femeilor în construcţia PROGRAMUL I: 7,45 Gîntece şi jo II: 7,00 Melodii populare romîneşti;
DJAKARTA. — După cum relatează PEKIN. — Industrializarea provin curi populare romîneşti; 8,30 Ghid mu 7,20 Concursul cine ştie, ne scrie; 8,00
agenţia Antara, purtătorul de cuvînt PRAGA. — întreprinderea „Mora- laminate de metale feroase şi alie socialistă a R. P. Chineze. ciei Guancijou din sud-vestul Republi zical; 9,00 Teatru la microfon pentru Muzică uşoară; 9,45 Gîntă Elisabeia
al comandamentului armatei indonezie veke Zelezarny“ din Olomouc Repcin mărfuri. cii Populare Chineze este în plină con copii; 10,20 Emisiune pentru studenţi; Pavel; 10,30 Revista presei stră'ne;
ne a anunţat că generalul Abdul Ha- a pus în funcţiune primul reactor ce SYDNEY. — E. J. Hanson, membru struire. Numai în cursul acestui an au 11,10 Revista presei; 11,20 Melodii 10,50 Transmisiune din sala Ateneu-I
ris Nasution, şeful statului major, a re hoslovac care serveşte la filtrarea apei. LEIPZIG. — La 4 decembrie cetă al ¦Comitetului statului Gueensland al populare romîneşti; 13,15 Muzică lui a concertului orchestrei simfonice
fuzat invitaţia comandamentului arma Acest tip de reactor pentru filtrarea Partidului Comunist din Australia a fost puse în funcţiune 5 uzine construc uşoară romînească; 14,00 De toate a Filarmonicii de Stat „George Enes-I
tei americane de a vizita S.U.A. Pur apei a fost adoptat de 6 ţări europene ţenii oraşului Leipzig au comemorat pentru toţi; 14,35 Muzică populară ro cu“; 15,15 Pe aripile valsului; 16,00
tătorul de cuvînt a arătat că multiplele cu o industrie dezvoltată, deoarece a- fost ales în unanimitate secretar al sin toare de maşini, motoare, utilaj mi mînească; 16,00 Concert do muzică Vorbeşte Moscova; 16,30 Concert de
sarcini pe care le are în prezent ge sigură pe deplin condiţiile de igienă 15 ani de la distrugerea oraşului lor dicatului pictorilor din acest stat. El populară sovietică; 17,00 La şezătoa estradă; 18,26 Gîntă Ion Luican; 18,50
neralul Nasution nu-i permit să pără în ceea ce priveşte aprovizionarea cu nier şi agricol. A început construcţia re; 18,00 Drumeţii veseli; 19,05 Mu Gârneţ de reporter; 20,05 Din comoa
sească Indonezia. de bombardamentele americane. După este de asemenea şi secretar al sin
apă din rîuri. Acest nou aparat fil dicatului federal al pictorilor din Aus unei centrale electrice cu o capacitate zică de operă j 19,30 Teatru la micro ra folclorului nostru; 21,45 Pagini de
BUENOS AIRES. — Greva genera eliberarea ţării au fost construite la fon : „Biruitorii" scenariu radiofonic satiră şi umor; 22,30 Muzică din ope
lă a feroviarilor din Argentina s-a în trează 72 tone de apă pe oră. tralia. In statul Victoria, C. O. Sher, de patru ori mai mare decît uzinele după piesa „Născuţi în contempora rete;
Leipzig 6.400 de apartamente care au neitate“ a scriitorului sovietic Lev Mi Buletine de ş t i r i 6,30; 13,00; 19,00;
cheiat la 3 decembrie. Cu toate acestea, LONDRA. — Publicaţia economică membru ai P.C. din Australia' a fost existente. In curînd vor fi terminate
costat 183.000.000 de mărci. Numai trofanov; 21,15 Album de romanţe; 22,00; 23,55 (programul I); 7,50 >'
„Corn Trade News“ recunoaşte în nu două căi ferate pentru asigurarea co
anul acesta au fost alocate pentru
construcţia de locuinţe 55 400.000
decretul de mobilizare a feroviarilor nu mărul său din 4 decembrie că China mărci. Pentru reconstruirea universită- reales cu o mare majoritate că secre- municaţiilor. cu restul tării. 22,30 Muzică de dans. PROGRAMUL' 14,00 j 20,00;' 23,00 , (programul li).
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Atartie nr. 9, Telefon ! J88 ; 189; 75. laxa plăiită in numerar conloan aprobării Direcţiunii Generale F . l . l R. ui ? !o.420 dm 0 noiembrie 1919. - I .• i. el muierea Poligrafică I MAI" — Deva.