Page 23 - 1958-12
P. 23
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I CONGRESUL AL lll-leo AL COOPERAŢIEI
DE CONSUM DIN R. P. ROMÎNĂ
Salutul C. C. al P. M. şi al Consiliului
deMiniştri adus Congresului
de tovarăşul Gheorghe
Anul X Nr. 1234 Duminică 7 decembrie 1958 4 pagini 20 bani Tovarăşi, caracteristice de descompunere a sis toare, poporul nostru, sub conducerea
temului capitalist. Creşte lupta pentru partidului, a abţinut prin munca sa
HgBBM BM BI N O I S U C C E S E IN ÎN T R E C E R E A S O C I A L I S T Ă Comitetul Central al Partidului libertate ,şi independenţă naţională a plină de abnegaţie realizări cu care
Muncitoresc Rotttîn şi Consiliul de popoarelor coloniale, semicoloniale şi pe drept cuvînt se poate mîndri. Cu
F R U N T A Ş II In cinstea c o nferinţelor Miniştri al Republicii Populare Ro- dependente din Asia, Africa şi Ame încredere tn viitorul luminos spre care
raionale şi regională de partid mîne transmit un călduros salut dele rica L atină; se destramă putredul sis îi conduce partidul nostru, oamenii
C O C S E R IE I »IN gaţilor la cel de-al !II-lea Congres ai tem colonialist al imperialismului. muncii depun eforturi creatoare pen
Cooperaţiei de Consum şi tuturor coo tru înlăturarea greutăţilor existente
H U N ED O A RA peratorilor din Republica Populară In contrast cu situaţia existentă în încă şi obţinerea de noi succese în
Romînă. lumea capitalistă, — în U.R.S.S,, în toate domeniile construcţiei socialiste.
planul anual îndeplinit Schimburi China populară, în toate ţările lagă
onoare Congresul are loo în condiţiile creş rului socialist are loc un avînt eco Tovarăşi,
terii şi întăririi fără precedent a for nomic general.
DUMITRU 13AI.AN Veste îmbucurătoare In zilele de 3 şi 4 decembrie, ţelor păcii, democraţiei şi socialismu In anii regimului de democraţie
mecanic pe maşina de şarjare; la Uzina „Victoria“ — Călan au lui. Lupta desfăşurată de ţările lagă Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. populară, cooperaţia de consum, cu
îşi depăşeşte în medie norma eu 9 O telegramă sosită pe adresa redacţiei ne-a adus o oeste deosebit de avut toc însufleţite schimburi de rului socialist în frunte cu Uniunea va dezbate probleme de imensă în sprijinul partidului şi guvernului, a
îmbucurătoare. Redăm textual: „Colectivul de muncitori, tehnicieni, •ingi onoare in cinstea conferinţei ra Sovietică împotriva uneltirilor impe semnătate istorică privind crearea devenit o largă organizaţie de masă,
la sută neri şi funcţionari de la fabrica chimică din Orăştie raportează că In ziua ionale de partid. Printre secţiile rialiste, pentru preînţîmpinarea pri bazei tehnico-cnateriate a comunismu care cuprinde peste 5 milioane de
de 5 decembrie •1958 a realizat planul producţiei globale pe anul 1958“. care au obţinut în cadrul schim mejdiei unul nou război, pentru co lui în Uniunea Sovietică şi îndepli membri. Lenin ne învaţă că statul
burilor rezultate deosebite în existenţa paşnică a ţărilor cu orîn- nirea, în cadrul întrecerii paşnice cu celor ce muncesc trebuie să ajute dez
înainte de termen muncă se numără secţia turnă duiri diferite, pentru apărarea păcii, capitalismul a sarcinii de a întrece voltarea cooperaţiei, să sprijine un
torie, care a dat peste plan cu 3 se bucură de sprijinul tuturor ţărilor S.U.A. în ce priveşte volumul global schimb cooperatist de mărfuri la care
Harnicul colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la fabrica de la sută mai multe piese turnate. şl popoarelor iubitoare de pace. al producţiei şl producţia calculată pe să participe masele largi ale populaţiei.
cherestea „11 Iunie“, din Orăşlie, a sărbătorit in ziua de 5 decembrie un cap de locuitor.
eveniment deosebitîndeplinirea cu 26 de zile înainte de termen a pldnului Dintre muncitori, în mod deo Un puternic ecou găsesc în rîndu- Cooperativele de consum unesc pe
anual. sebit s-au evidenţiat tovarăşii rlle popoarelor de pretutindeni efor Realizarea măreţului program de ţăranii muncitori care desfac produ
Frănciso Mavruşca cu planul de turile neobosite ale Uniunii Sovietice construire a societăţii comuniste în sele agricole şi se aprovizionează cu
Datorită bunei, organizări a procesului de producţie, muncitorii de aici păşit în proporţie de 127 la sută, menite să ferească lumea de calami Uniunea Sovietică va întări conside produse industriale. Sub îndrumarea
au reuşit să realizeze şi o economie la preţul de cost pe primele 10 luni Miron Gocîrla cu o depăşire de tăţile unui nou război mondial, să rabil întregul sistem mondial socia şi conducerea organelor şl organiza
ale anului de 70.825 lei. Cu ocazia îndeplinirii înainte de termen a planu plan de 132 la sută, Gheorghe ducă la frînarea şi lichidarea primej list şi va influenţa puternic mersul ţiilor de partid, ele au devenit pen
lui anual, colectivul fabricii s-a angajat să muncească cu şi mai multă Bărboni cu 133 la sută, Iulian dioasei curse a înarmărilor, la înce înainte ale forţelor socialismului şi pă tru milioanele de ţărani muncitori o
hotărîre pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce le revin din proiectul Sîrbu cu 133 la sută. Dintre tarea imediată şi pentru totdeauna a cii în lumea întreagă. şcoală care îi educă în spiritul gos
planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1959. muncitorii care lucrează în re experienţelor cu arma nucleară. Ome podăririi şl muncii în comun, îi de
gie s-au remarcat prin buna or nirea iubitoare de pace a salutat cu Oamenii muncii din ţara noastră prind cu formele de activitate colec
Tot mai multe m ărfuri desfăcute popularei ganizare a locurilor d e muncă deosebită satisfacţie, ca pe o contri care, sub conducerea partidului, în tivă, îi ajută să treacă Ia forma supe
Adolf Stempel şi Nicolae Dubaru. buţie de preţ la apărarea păcii şi în făptuiesc cu succes hotărîrile Congre rioară a cooperaţiei — la cooperaţia
Ziua de 3 decembrie ax., a constituit pentru colectivul întreprinderii tărirea securităţii popoarelor, noua şi sului al U-iea al Partidului Munci de producţie. Cooperaţia de consum
comerţului cu ridicata pentru textile—încălţăminte din Petroşani un prilej C. IURJ importanta iniţiativă a Uniunii So toresc Romîn, au obţinut mari reali are de îndeplinit un important rol
de mari satisfacţii. La această dată sarcina de plan pe anul curent a vietice în problema normalizării si zări în dezvoltarea tuturor ramurilor economic, social şi cultural-educatlv
fost îndeplinită. corespondent tuaţiei din Berlin. vieţii econoimice şi social-culturale. în viaţa ţărănimii şi a satelor: ea
aduce o contribuţie importantă la dez
Trebuie menţionat că planul de desfacere al anului 1958 este cu cca. — 3«— Declaraţia guvernului reptfblicii Dă roade tot mai însemnate aplica voltarea legăturilor economice dintre
18.000.000 tei mai mare decit planul de desfacere al anului trecut şi cu noastre populare, care sprijină cu fer rea consecventă a politicii leniniste oraş şi sat, la întărirea alianţei mun-
cca. 26.000.000 lei mai mare decit planul de desfacere al anului 1956. Un nou sat mitate soluţia propusă de guvernul de industrializare socialistă a ţării, oitoreşti-ţărăneşti, la construirea so-'
complect sovietic pentru lichidarea focarului de al cărei ritm se intensifică. Agricul cialismulul.
In urma îndeplinirii planului anual 'a dala amintită, întreprinderii res tensiune creat la Berlin, a fost întîro- tura se dezvoltă pe calea socialismu
pective i s-a creat posibilitatea de a desface peste plan, plnă la sfirşiiul colectivizat pinată cu deplină aprobare de către lui. Recent, Plenara Comitetului Cen Imbinînd interesele milioanelor de
anului curent, mărfuri în valoare de aproximaţia 80.000.000 lei. întregul popor rotnîn. Aceeaşi poziţie tral al Partidului Muncitoresc Romîn ţărani muncitori cu interesele gene
de sprijinire hotărîtă a propunerilor a dezbătut proiectul pianului de stat rale ale statului democrat-popular,
Sectorul tineretului In satul Şeuieşti din raionul Hune Uniunii Sovietice în problema Ber pe anul 1959. Obiectivele trasate de cooperaţia şi-a dezvoltat considerabil
doara (satul aparţine oraşului Simeria), linului au adoptat toate ţările fră plenară mobilizează masele munci activitatea de aprovizionare a satelor
ţeşti ale lagărului socialist. toare ia un nou şi puternic avînt în cu produse industriale şi de achiziţio
VULCAN (De la subredacţla .noastră voluntară). In dimineaţa zilei de era o întovărăşire agricolă de mai lupta pentru dezvoltarea economiei nare şi contractare a produselor agri
In unitatea de nezdruncinat a ţări naţionale. Oamenii muncii de la oraşe cole. Cooperaţia de consum a desfă
6 decembrie a.c., orele 4, din sectorul IÍI — sectorul tinerelului — mdeulalţi ani. Lucrînd In întovărăşire; ţă lor lagărului socialist, în frunte cu şl sate văd în sarcinile trasate de cut cantităţi mereu crescînde de măr
Uniunea Sovietică, popoarele lumii plenara C.C. o nouă expresie a grijii furi industriale în sortimente mai
mina Vulcan, a fdsi extrasă prima tonă de cărbune încontul anului-vii ranii muncitori au putut sâ se convin văd pe bună dreptate principala forţă partidului şi guvernului pentru întări variate, corespunzătoare cerinţelor şi
care împiedică pe imperialişti să dez rea şi înflorirea patriei, pentru ridica gusturilor ţărănimii. Astfel, numai în
tor. De la orele 4 şi pină la orele 6 harnicii mineridin acest sector au gă mai bine de foloasele muncii în lănţuie un nou măcel mondial. rea nivelului de trai al poporului anul 1958 s-au vîndut la sate prin
muncitor.
CONSTANTIN ZAMFIR scos la ziuă 50 tone cărbune peste planul anual. Au contribuit din plin comun, de binefacerile mecanizări’ a- Puternicul lagăr socialist, statele comerţul cooperatist mărfuri Indus
nesocial iste iubitoare de pace din Asia Numeroase au fost greutăţile pe
mecan.ic ,pe maşina de şarjare; la aceste realizări brigăzile conduse de comunistul Pavel Bóyte, care de la griculturii. Invăţînd din propria (or şi Africa, mişcarea muncitorească in care a trebuit să te înfruntăm pentru triale în valoare de aproape 11 mi
ternaţională, mişcarea pentru pace a a lichida starea de adîncă înapoiere
Lună de tună îşi depăşeşte norma începutul anului a dat peste sarcinile de plan cantilatea de 4.637 ione căr experienţă şi văzînd rezultatele obţi popoarelor de pretutindeni, constituie economică în care au fost ţinute ţara liarde lei, cu circa 4 miliarde lei mai
o forţă uriaşă în slujba păcii — cum noastră şi poporul muncitor de către
de producţie în medie cu 16 la sută. bune, Emerik Csiki — 1.268 tone şi Rudolf Karacsoni — 219 ione. nute de gospodăriile colective din Si nu a mai existat niciodată în mile clasele exploatatoare şi marile pu mult decît în anul 1954. Faţă de anul
nara istorie a omenirii — mult mai teri imperialiste.
•A /V W S A A ' LUCA DUMITRU meria Veche. Sîntandrei- şi altele, ei puternica decîi forţele întunecate ale 1954, cooperativele desfac anul acesta
şi-au dat pe deplin seama de superio reacţiunii şi războiului. Intr-un timp relativ scurt, în nu
mai un deceniu de Ia cucerirea deplină de 1,5 ori mal multe ţesături de lînă,
ritatea gospodăriei colective, cerind ca In întreaga lume capitalistă se ma a puterii politice de către clasa mun
nifestă tot mal pulernio fenomenele citoare aliată cu ţărănimea munci de peste 2 ori mai multe tricotaje, de
Exploatarea minieră Vulcan şi întovărăşirea lor să se transforme
în gospodărie colectivă. aproape 2 ori mai niultă încălţăminte
tn seara zilei de 5 decembrie a avui (Continuare tn pag. 8-a)
Ioc adunarea generală de constituire a ocKJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo > 0 0 0 0 0 0 0 0 -ooooooooooooooccooooo
îşi poate îndeplini planul anual noii gospodării colective care a primit INTRECERE
denumirea de „30 Decembrie". In a-
ceastă adunare a fost ales consiliul de
înainte de termen conducere şi comisia de revizie. Ur Aparent, nimic na s-a schimbai la ...Firesc, citul auzi de întrecere, păr, dar.,, şl arată ou măria maşina.
mează ca în una din duminicile viitoa
re să aibă loc tradiţionala sărbătoare
în Valea Jiului e mare .fierbe gajamentului luat, s-a trecut la pentru ca toate brigăzile să aibă a inaugurării gospodăriei colective. filatura din Lupeni. Maşinile bal re prima întrebare care-ţi vine pe buze Maşina e în plină viteză. Zbîrnîie, ca
re acum. Peste tot se aude ace reorganizarea brigăzilor în aba condiţii de realizare a planului. In loua gospodărie colectivă s-au în gulat şi egal, ca pulsai unui om vol e întotdeauna aceeaşi
eaşi întrebare!' „cit mai aveţi?" tajele frontale din stratul 17, sec o elice, de "avion. Ameţeşti privind zvâr
R firesG să fie aşa căci nu mai torul IV. Acolo unde s-a găsit Sînt posibilităţi pentru scris 125 familii cu 320 ba. teren, 10 nic. Sculările albe. pufoase, se roiesc — Şi... cine sînt pină acum frun. colirea seînteietoare a firelor depănate,
e mult pînă vrednicii mineri îşi că este necesar, au fost schim vaci, 44 cai şi numeroase maşini şi ameţitor prin faţa ochilor, ca o horă iaşii ?
vor lua rămas bun de la anul’58. baţi şefii de brigăzi, punîndu-se îmbunătăţirea calităţii unelte agricole. Trebuie menţionat fap par nişle şerpi vrăjiţi, avîntaţi într.un
în fruntea brigăzilor membri sau cărbunelui tul că întreg satul Şeuleşti este in gos ce nu osteneşte nicicînd. Şi totuşi... Am pus întrebarea aceasta tovară datis frenefic, la porunca fluierului u.
Colectivul de muncă al minei candidaţi de partid, mineri cu podăria colectivă. Şi totuşi, se simte-n aer ceva nou, şei 'Aurelia lanc, maistrul secţiei a nui fachir nevăzut. Şi în fierberea
Vulcan s-a angajat ca în ziua noscuţi şi stimaţi în întreaga O problemă de mare însem deosebii. Filatoarele lucrează cu xtlta
de 17 decembrie a.c. să-şi înde mină. De asemenea, au fost nătate o constituie încă — la Cififi în pag. 2 a aceasta, numai Veronica Moga e li
plinească planul anual şi să dea schimbaţi şi diferiţi membri de Vulcan ca şi în majoritatea ex încordare, aiil da preocupalo de acest
peste plan 17.000 tone cărbune. brigăzi pentru a se omogeniza ploatărilor din Valea Jiului — ^®OOOCXXXXXXXXXXXXXXX>r niştită. Liniştită, atentă, urmăreşte
toate brigăzile. N-a trebuit să „ceva“, incit — uneori — ai impre
Dar există posibilităţi pentru treacă mult timp şi s-a văzut calitatea cărbunelui. Dacă din Ma g a zin printre gene, dansul fantastic al şer
îndeplinirea acestui angajament’ că randamentele au crescut. Iată sia că auzul le-nseală, că-n luda
un indiciu suficient de convin punct de vedere cantitativ s-a pilor albi.
<, Dacă vom urmări indicii de gător că măsura a fost eficien reuşit să se îndeplinească planul, care duduie domneşte liniştea.
realizare a planului pe ultimele tă. Trebuie remarcat că proble apoi calitatea este încă slabă şi Noi insistenţe; cam stă cu între
patru luni, vom vedea că în fie ma parcului de vagonete — o nu face altceva decit să ducă la 0 lozincă apăraia, na de mult, pe
care lună planul a fost depăşit. greutate permanentă în munca nerealizarea preţului de cost pro perete, deasupra maşinilor, iţi lămu UI-a. Răspunsul a întîrziai binişor. cerea, cine i-s „rivalele“ mai primej
Aceasta denotă că nu se munceş altor exploatări — a fost rezol pus. Şi în această direcţie s-au reşte îndată pricina: Tovarăşa lanc îşi înălţase sprînce- dioase, cine din ele e-n frunte... Răs
te în asalturi şi că Există o per vată la Vulcan. înainte, parcul luat măsuri dintre care vom e- nele, gînditoare, şi parcă murmura nu punsul veni repezit, între două apă
manentă preocupare. de vagonete era dispersat în numera cîteva. „Tovarăşă/ Ce-ai făcut pentru în şiln ce tainice socoteli... sări pe manetele maşinii:
prea multe puncte de lucru. In trecerea In cinstea republicii 7“.
In ziua de 8 noiembrie 1058 cursul acestui an parcul s-a O primă măsură este trecerea —' Del Ştiu eu ? Fruntaşe sînt — Nu vă supăraţi, dar... Aţi ve
a avut loc — din iniţiativa or concentrat; astfel că acum fie la exploatarea sub intercalaţie
ganizaţiei de partid şi a condu care brigadă este la timp apro sterilă în toate abatajele fronta multe. Nu mi-i prea lesne s-aleg. nit tîrziu... Dacă ne luăm cu vorba,
cerii exploatării — o consfătu vizionată cu necesarul de vago le din stratul 15. Aceasta face Mergeţi deocamdată la tovarăşa Ve- în nici un caz nu mai cîştig eu în
ire la care au participat — pe ca să scadă vizibil cantitatea de trecerea... Mai e aiît de puţin pînă la
lîr.gă iniţiatori — colectivul de nete goale. steril, să crească deci calitatea ronica Moga.
ingineri şi tehnicieni, şefii de cărbunelui şi să scadă preţul de încă din pragul lui septembrie, bri ziua republicii /...
brigăzi şi reprezentanţi ai orga E necesar ca brigăzile să fie cost, prin eliminarea sumelor
nizaţiilor U.T.AV şi sindicat. La îndrumate şi controlate cît mai plătite pentru penalizări. gada condusă de ea lucrează în con Nu, hotărît, n-am noroc cu Vero-
această consfătuire s-a analizat des de un om priceput. Pentru
amănunţit deficienţele existente aceasta s-au repartizat fiecărei Se obişnuia — şi din păcate tul anului viilor. nica Moga. Să merg la Maria Poro-
şi s-au luat măsuri menite să brigăzi cîte un tehnician sau in se mai obişnuieşte încă — să
ducă la realizarea indicilor de giner, avîndu-se în vedere că la se facă alegerea sterilului numai ...Iat-o. Tocmai se pregăteşte să jan. Sau poale la Florica Mâiăsă-
plan prevăzuţi şi la depăşirea cele mai grele locuri de muncă din sorturile superioare clasei
planului anual. vor trebui oameni cu experienţă. 80 mm. „Noi — spunea tov. lo- depene un maldăr impresionant de reanu. Sau la Maria Bâlăşoi. Ghi
sif Gotoţ, şef ai Exploatării mi
17.000 tone cărbune Este ştiut că pentru obţinerea niere Vulcan — am creat posi sculări ca zăpada. Mă priveşte rugă nion I Şi aici, aceeaşi nerăbdare abia
unui randament sporit la unel bilităţi pentru a se alege sterilul
peste plan tele pneumatice, e necesar să se şi din sortul 50-80 mm., deşi La secţia depănat toare, parcă încurcată. Nu, zău, acum ascunsă, aceleaşi răspunsuri. Un sin
asigure presiunea optimă de conducerea Combinatului carbo
In rîndurile ce urmează vor funcţionare. Tocmai din acest nifer Valea Jiului a fost împotri a fabricii „Sebeşul" nu prea are vreme de stat ia poveşti. gur lucru îmi mai rămîne de făcut:
fi enumerate cîteva din măsurile motiv, conducerea Exploatării vă. Rezultatele însă sînt bune şi din Sebeş lucrează
luate de exploatarea minieră Vul miniere Vulcan a luat măsurile măsură va rămîne mai departe şl utemista Maria Altădată, poate. Dar acum e în în să le privesc cum lucrează şi, la sfir-
can pentru îndeplinirea înainte necesare pentru ca în cursul a- valabilă“. Oancea. Prin depă trecere. întrecere în cinstea republicii.
de termen a planului anual. cestor zile să intre în funcţiune
compresorul de 90 m.o. pe minut, In afară de aceste măsuri, mai Şi secundele au preţ! Să nu mă su (Continuare In pag. 3-a)
In cursul celei de-a doua ju (tip. „Reşiţa“) al cărui motor trebuie amintit că fiecare tehni
mătăţi a lunii noiembrie s-a pus cian, maistru şi inginer are o şirea normei In
în exploatare stratul 3 din blo a fost rebobinat. sarcină perm anentă: să contri
cul I. De asemenea, la sectorul In toate analizele decadale se buie efectiv la reducerea, canti medie cu 25 Ia »ută Vie activitate culturală
II se va deschide un abataj ca tăţii de steril si reducerea pre- ea s-a situat prin
meră în stratul 3 şi un abataj fac propuneri şi se iau măsuri
frontal în stratul 15. _ _ . Ing. N. ANDRONACHU tre fruntaşele secţi La căminul cultural din satul culturii. Spectatorii veniţi în nu
ei. Bampotoo, raionul Ilia, se des măr mare au fost plăcut impre
Tot în vederea îndeplinirii 'an (Continuare in pag, 3-a) făşoară o frumoasă activitate de sionaţi de buna interpretare a
IN CLIŞEU: Tî- culturalizare a maselor. (Eu aju
năra Maria Oancea, torul cadrelor didactice din sat, piesei „Răfuiala“ şi a melodiilor
supraveghind func s-a format o echipă artistică din populare. De multă apreciere
ţionarea maşinii de tineri ţărani întovărăşiţi, munci s-au bucurat soţii Victor Albu
depănat. tori de la cariera de piatră etc. şi Eugenia Albu, ţărani întovă
Echipa a pregătit mai multe pro răşiţi, care au interpretat cu mă
0 grame pe care le-a prezentat în iestrie doinele „Plin e codrul de
localitate cît şi în satele Ghimin- voinici“ şi „De-ar fi dorul ca o
dia, Hărău, Bîrsău şi Nojag. floare“.
Ultimul program pregătit şi Acest program va fi prezentat
prezentat ă fost axat pe tema şi în alte sate.
transformării socialiste a agri
SIMI0IN[ FILIMON
corespondent