Page 25 - 1958-12
P. 25
Mr. 12S4 ' DPUMUL SOCIALISMULUI Patf. 3
Ltwrwrnorop szzcsag RBBJSZSS ssuKKXBBSMBmmBsaaa
Salutul C. C. al P, M. P, şi al Consiliului Cărţi apărate ncnr ^ Consfătuire
a fruntaşilor
de Miniştri adus Congresului ¦ P O M I.aa în zootehnie
de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
’A M t S f m
cestei iniţiative va duce la gospodări
'(Urmare din pag. l-a) desfăşoare cooperativele de consum în rea cu mai multă grijă a fondurilor şi Certejul este un centru muncitoresc piedică desfăşurarea în bune condi- Gu cîteva zile în urmă a avut
rîndurile ţărănimii muncitoare. Desfă Ia desfăşurarea activităţii economice loc la Baia de Griş o consfătu
şi cantităţi sporite.de alte bunuri de şurarea unei largi munci politice pen cu minimum de cheltuieli, la creşte în plină dezvoltare, cu oameni har- ţiuni a meciurilor de fotbal. Totuşi, ire a ţăranilor fruntaşi în zo-:
consum. Satisfăcând în măsură cres- tru educarea socialistă a maselor de rea rentabilităţii cooperativelor şi spo otehnie din raionul Brad, la
cîndă cerinţele şi gusturile tot mai cooperatori, pentru a asigura, participa rirea avutului lor obştesc. nici şi cu mari posibilităţi de gospo- organele locale nu au luat însă nici care au participat peste 100 de
înalte ale ţărănimii, cooperaţia a vîn- rea lor crescîndă Ia opera de con fruntaşi în creşterea animalelor
dut la sate în ultimii 4 ani peste strucţie socialistă la sate, este una din Cooperatorii, lucrătorii din coopera dărire. Aici s-au înfăptuit în ultimul o măsură. Trebuie arătat că între- — în special a bovinelor.
225.000 aparate de radio, aproape sarcinile centrale ale cooperaţiei de tive au datoria să vegheze asupra avu
120.000 biciclete, peste 50.000 maşini consum.' tului obştesc cooperatist. Considered timp un magazin universal, două că- prinderea minieră din Certej s-a ofe- Gu acest prilej s-au prezentat
de cusut, precum şi motociclete, mo ca o sarcină de prim ordin. îmbunătă două referate de către tovarăşii
bilă şi alte obiecte de uz gospodăresc Conducătorii multor cooperative n-au ţirea activităţii economice şi financia mine culturale prevăzute şi cu săli rit să pună la dispoziţie, maşinile şi I. Indrei, şeful staţiunii de însă-
precum şi însemnate cantităţi de înţeles pe deplin că îmbunătăţirea ac re a unităţilor cooperatiste, prin mo mînţări artificiale din Baia de
cherestea, ţiglă, ciment, tablă şi alte tivităţii cooperativelor depinde în mă bilizarea rezervelor existente, reduce de cinematograf, o şcoală elementară uneltele necesare amenajării stadio- Criş, şi tov. Oprişa Mircea, şe
materiale de construcţii. sură hotărîtoare de participarea activă rea cheltuielilor de circulaţie, el vor ful secţiei agricole raionale.
a maselor de membri cooperatori la face oa toate unităţile să lucreze ren modernă dată în folosinţă în luna oc- nului, dar tovarăşii din conducerea
Cooperaţia de consum şi-a îmbunătă activitatea cooperaţiei, că numai spri- tabil. Din referate a reieşit că dato
ţit simţitor activitatea în ce priveşte jinindu-se pe masa cooperatorilor îşi tombrie a. c. şi alte lucrări au schim. sfatului au refuzat ajutorul sub pre- rită grijii acordate de partid şi
aprovizionarea gospodăriilor colective, pot îndeplini cooperativele sarcinile lor Pentru îndeplinirea sarcinilor spo guvern ţăranilor muncitori, pre
întovărăşirilor agricole şi gospodări de mare răspundere. Atragerea milioa rite ce revin organizaţiilor coopera bat mult aspectul comunei. textul că nu au timp să se ocupe şi
ilor individuale cu unelte agricole, în nelor de cooperatori şi participarea lor tiste este necesară îmbunătăţirea mun cum şi a muncii depuse de aceş
grăşăminte chimice etc., contribuind pe activă, sistematică, la activitatea eco cii de selecţionare şi promovare a ca Cu toate acestea se poale spune de acest lucru. De fapt, tovarăşii de tia, numărul bovinelor a crescut
această cale la creşterea producţiei a- nomică, gospodărească, cultural-educa- drelor. In organele de conducere şl în raionul Brad faţă de 1948
gricole. tivă a cooperativelor, realizarea unor în aparatul unităţilor cooperatiste să coliciiftlInffirul lumii că Certejul nu este gospodărit în ra- la sfat nu găsesc timp nici pentru cu peste 50 la sută, îmbunătă-
legături mai strînse între consiliile de fie promovate cadre calificate, cin ţindu-se totodată rasa şi calita
Toate acestea ilustrează creşterea conducere şl masa cooperatorilor au stite, buni organizatori şi gospodari, 'ftlljMH* port cu posibilităţile pe care le are. rezolvarea altor probleme. Dar, totuşi, tea lor.
continuă a puterii de cumpărare a ţă cea mai mare însemnătate pentru ri care să se bucure de încrederea ma
rănimii noastre muncitoare, ridicarea dicarea pe o treaptă mai înaltă a selor de membri cooperatori şi să con * * * _ _ . Aspecte clin viaţa şi Chiar şi oamenii din comună au con- ce fac ei? lată o întrebare la care La sfîrşitul consfătuirii parti
nivelului ei de trai material şi cultural. muncii cooperaţiei de consum. ducă competent activitatea multilaterală opera lui Mihail Sadoveanu cipanţii au vizitat cu mult in
a organizaţiilor cooperatiste. — album omagial. statal acest lucru şi pe bună dtrep- faptele dau răspunsul cuvenit, teres expoziţia cu cele peste 60
Cooperativele de consum aduc o în Uniunile regionale, raionale şi co 224 pag. — 40 lei animale aduse de ţăranii munci
semnată contribuţie la formarea fon operativele săteşti au acumulat o expe Organele şi organizaţiile de partid E.S.P.L.A. taie ei afirmă că majoritatea nedjun- De pildă, pe iov. Moise Miluş, tori fruntaşi în zootehnie. Pen
dului central de produse agricole, con- rienţă bogată. Fără îndoială că lăr trebuie să îndrume şi să controleze tru cele mai frumoase şi îngri
tractînd şi achiziţionînd însemnate girea atribuţiunilor uniunilor regionale activitatea uniunilor regionale, raio Eduard Jurist — Isprava lui surilor în problemele gospodăreşti ale preşedintele sfatului popular, nu-l jite animale au fost distribuite
cantităţi de cereale, leguminoase, şi raionale le va da posibilitatea să-şi nale şl a cooperativelor de consum, Panteiimon. Desene de Bur- posesorilor premii în valoare de
fructe şi alte produse agricole vege sporească iniţiativa şi răspunderea în în vederea îmbunătăţirii continue a schi. comunei se datoresc în primul rund poţi găsi la reşedinţa de comună de. circa 5.000 lei.
tale şi animale. Valoarea totală a pro muncă, să rezolve cu mai multă com activităţii acestora. Comuniştii care 20 pag. — 3 lei
duselor agricole achiziţionate de că petenţă şi operativitate sarcinile ce le lucrează în cooperaţie trebuie să mun Ed. tineretului. sfatului popular comunal. cit de două, trei ori pe săptămină. Printre cei premiaţi sînt ţăra
tre cooperaţia de consum în anul 1958 revin. cească astfel încît să constituie un nii muncitori Golcea Iosif şi Glej
este cu peste 1 miliard lei mai mare exemplu pentru toţi cooperatorii. întrecere Să luăm, de pildă, cazul drumului Restul timpului şi-l petrece acasă re- Ioachim din Ribiţa, Micluţa Sa
decît în anul 1954. O importantă îndatorire a coopera bin şi Faur Mihai din Rişculiţa,
ţiei de consum este de a studia cere Partidul şl guvernul vor acorda şi (Urmare din pag. l-a) principal din comună. Pe el s-au zolvîndu-şi o serie de probleme perso- Oprişa Tiberiu şi Stana loan din
Ca urmare a ajutorului primit din rea de consum a populaţiei şi a asi în viitor sprijin cooperaţiei de con Ţebea, Ticiu Petru din Lunca,
parlea statului democrat - popular, a gura îmbunătăţirea continuă a apro sum în aşa fel ca aceasta să devină şilut orelor de muncă, să discut transportat încă din primăvară, sute ndle. Mai mult, iov. preşedinte cînd precum şi Munte,anu Nicoîae din
activităţii economice sporite a coope vizionării satelor cu mărfuri de bună o organizaţie tot mai puternică, care pe-ndelete cu jiecare. Cărăstău şi Alexa Petru din
rativelor şi a muncii rodnice S calitate şi în sortimente cerute de să contribuie într-o măsură din ce în de m. c. pietriş dar care nici acum este tras la răspundere pentru faptul Baia de Griş.
cooperatorilor şl lucrătorilor din co populaţie, după specificul local, de a ce mai mare la dezvoltarea schimbului Zis şi făcut l Răbdarea e o calitate
operaţie, situaţia economico-financiară asigura aprovizionarea gospodăriilor co de mărfuri dintre oraş şi sat, să cu preţioasă pentru orice reporter... Mă nu a fost împrăştiat, deşi gropile îl că nu impulsionează şi nu se îngri- Participanţii la consfătuire
a cooperaţiei de consum s-a întărit an lective, întovărăşirilor şi a ţăranilor prindă şi să mobilizeze întreaga masă mulţumesc să transcriu ce scrie pe s-au angajat să lupte şi mai
de an. In perioada 1954-1958 fondu individuali, cu unelte agricole, mate a ţărănimii muncitoare în lupta pentru graficul zilei. Veronica Moga — 8 fac aproape inaccesibil. Chiar în faţa jeşte de rezolvarea problemelor gos. mult pentru creşterea şi dezvol
rile proprii ale cooperaţiei de consum riale de construcţii etc. făurirea unei vieţi noi, socialiste. ta sută depăşire, Maria Bălăşoi — tarea şeptelului de animale din
au sporit cu peste 630 milioane lei; 2,2 la sută... sfatului popular grămezile de pietriş podăreşti ale comunei, răspunde foarte raionul Brad, pentru traducerea
a crescut rentabilitatea unităţilor co Deşi a crescut valoarea mărfurilor Se dezvoltă legăturile internaţionale în viaţă a sarcinilor izvorîte din
operatiste, s-au redus cheltuielile de industriale care se desfac la sate de şi schimbul de mărfuri cu organiza ...Ora 3. îmi dezmorţesc oasele în sînt deja acoperite cu pămint. In degajat: ,fNu vreau să mă pun rău
circulaţie, ă sporit cu peste 80 milioa către cooperaţie, volumul achiziţiilor nu ţiile cooperatiste din alte ţări. Coope ţepenite de aşteptare (stătusem clleva Consfătuirea fruntaşilor din sec
ne lei fondul social depus de membrii este încă pe măsura posibilităţilor raţia noastră de consum trebuie să ex ceasuri pe-un scaun, răsfoind cu tris repetate rînduri oamenii din comună cu oamenii“. torul socialist al agriculturii ce
cooperatori. tindă aceste legături, să studieze ex teţe filele goale ale carnetului de a avut loc la Constanţa.
sporite de valorificare a produselor a- note), şi mă îndrept spre locul de au sezisat sfatul popular despre acest La fel procedează şi iov. Troian
muncă al tovarăşei Moga, hotărit s-o IOAN MANAŢE
bombardez, drept răzbunare, cu d- lucru şi s-au oferit chiar să mun- Ursica, secretarul sfatului popular,
teva sute de întrebări. Bar... După corespondent
ciţiva paşi, tot entuziasmul mi s-a ceaşcă pentru amenajarea drumului, care nu trage la răspundere pe cei
topit. In faţa maşinii Veronicăi ş-au
Tovarăşii de la sfat însă niciodată ce nu se achită de sarcinile de servi-
strlns vreo 10-r-12 filatoare. Discută
nu i-au ascultat. ciu urmărind prin aceasta să-şi cre-
aprins. Au organizat un mic schimb
In comuna Certej sînt reclamaţii şi eze o... popidaritate ieftină,
asupra faptului că plinea nu este de Preşedintele şi secretarul Sfatului
bună 'calitate. In majoritatea cazuri- popular comunal din Certej (aceşti
lor plinea preparată aici conţine prea buni „gospodari“), lucrînd mină în
multă tărîţă sau alte corpuri străine, mină pentru punerea la punct, în pri-
De multe ori nu se distribuie la timp mul rînd a problemelor familiare, au
şi nici în cantităţi suficiente. Nimerii uitat de nevoile comunei. Pentru a-
însă din conducerea sfatului popular ceste lucruri nu au fost traşi nici-
nu s-a gîndit să ia măsuri pentru odată la răspundere nici în sesiuni
îndreptarea situaţiei, nici chiar con- şi nici de organele raionale care cu-
ducerea întreprinderii „1 Mai“ din nosc situaţia. Credem că e bine ca
Deva de care aparţine brutăria din iov. preşedinte şi secretar din comuna
Certej. Certej să fie măcar acum ajutaţi pen-
Tot în airibuţiunlle sfatului popii- tru a deveni gospodari ai comunei în
Iar intră şi întreţinem stadionului din adevăratul înţeles al cuvîntului.
localitate. Gropile de pe stadion im- I. CERTEJAN (
i
Creşterea numărului de membri în gricole de către ţărănimea muncitoare perienţa bogată a cooperaţiei de con de experienţă. Exploatarea minieră Volcan
perioada de la ultimul congres al co şi a capacităţii organizatorice a co sum din Uniunea Sovietică, precum şi — Eu ctşlig foarte muţi prin pre îşi poate îndeplini pianul anual
operaţiei, participarea tot mai activă operaţiei de consum. din alte ţări socialiste, să dezvolte
a masei de cooperatori la conducerea, relaţiile economice internaţionale, con luarea maşinii din mers — povesteşte
controlul şi gospodărirea cooperative Valorificarea produselor agricole pe tribuid la întărirea prieteniei şi cola Veronica Moga. Nu mai pierzi timpul
lor au dus la dezvoltarea şi consoli calea contractelor cu statul, prin coope borării între popoare. cu redresarea maşinii...
rative, asigură creşterea veniturilor
— Eu — intervine Ida Schmidt,
cea mai bună maşinistă din brigada
darea cooperativelor de consum. Acea ţărănimii muncitoare şi contribuie Ia Ne exprimăm încrederea că toţi Măriei Bălăşoi, brigada cu care e înainte de termen
sta are o mare importanţă pentru ri aprovizionarea oamenilor muncii de la membrii cooperatori, lucrătorii din :în întrecere Veronica — am obser
dicarea conştiinţei politice a milioane oraşe cu produse agro-alimentare şi a toate unităţile cooperaţiei de consum vai un iucru interesant, azi diminea (Urmare 'din pag. l-a) prinderii vor trebui să găsească tice, va avea un cuvînt de spus
de ţărani, pentru întărirea alianţei cla industriei cu materii prime agricole. se vor strădui să ridice nivelul mun ţă, în timp ce aşteptam să mi se go. un sistem de stimulare pentru la preţul de cost.
sei muncitoare cu ţărănimea munci Cooperaţia de consum trebuie să de cii în diferitele sectoare de activitate lească bobinele. Vă priveam pe toate. ţului de cost. Gu prilejul anali cei merituoşi în această acţiune.
toare, pentru întărirea legăturilor parti vină principalul achizitor de cereale, ale cooperaţiei, vor aduce un aport Şi am văzut că, alunei cînd se rupea zelor decadale, se analizează re Pînă nu de mult, lemnul de
dului cu masele ţărănimii muncitoare. legume, fructe şi alte produse agri tot mai mare Ia întărirea alianţei tnun- cîte an fir, na vă repezeăţi imediat zultatele obţinute în această di* Şi preţul de cost mină ajuns în subteran nu avea
cole. cltoreşti-ţărăneşti — temelia statului să-l legaţi. Şi vă roteaţi ochii pe la recţie şi se fac evidenţieri. poate fi redus dimensiuni corespunzătoare. Din
Pe lîngă succesele incontestabile ob nostru democrat-popular. Milioanele de celelalte depănătoare, ca să vedeţi această cauză se făcea risipă şi
ţinute, în activitatea cooperaţiei de con De o deosebită însemnătate pentru cooperatori şi lucrătorii din cooperaţia dacă nu s-cui ivit şi pe .acolo nere Un rol însemnat îl are aici or sub cel planificat preţul de cost creştea. In ulti
sum mai dăinuie însă unele lipsuri dezvoltarea şi întărirea cooperaţiei de de consum din Republica Populară Ro- guli. In felul ăsta, întirzie binişor ganizaţia de partid şi cea sindi ma vreme însă, s-au luat măsuri
care pot fi şi trebuie înlăturate. consum este mişcarea pentru autofi mînă reprezintă o mare forţă în lupta încărcatul vîrtelniţei... cală. Prin agitatori, prin acti S-a observat că la lucrările de ca materialul lemnos ce pleacă
nanţarea cooperativelor, pentru desfă pentru construirea socialismului, pen viştii lor, acestea vor trebui să înaintare cu profile mici — sub din depozit să aibă dimensiuni
Una din lipsurile principale constă şurarea activităţii economice prin mij tru înflorirea patriei şi fericirea po Şi discuţia 'continuă mat departe, arate fiecărui muncitor ce în 5 m.p. — numărul de posturi cît mai aproape de cele necesare.
in faptul că multe din cooperativele loace financiare proprii, renunţîndu-se porului nostru muncitor. pe acelaşi ton. Redresarea maşinii... seamnă un cărbune curat, ce în era prea mare : 9 oameni. După
de consum nu îmbină activitatea eco treptat la credite din partea statului. ruperea firelor... încărcatul, vîrtelniţei... seamnă o cantitate de steril a- constatările practice făcute, s-a /Merită a fi arătată aici şi mă
nomică cu activitatea educativă, de Exemplul cooperatorilor din raioanele Comitetul Central al Partidului Mun o rhie şi una de probleme, ce ame- ajuns Ia concluzia că 7 posturi sura — binevenită de altfel —
ridicare continuă a conştiinţei politice Alexandria, Sfîntu Gheorghe şi Sînni- citoresc Romîn şi Consiliul de Miniştri nin.ţă^'s&iŞi_ prelungească dezbaterea leasă din cărbune. Vor trebui să pe zi la aceste lucrări sînt silfi ca timp de o oră, între schim
a ţărănimii muncitoare. Organele co colau Mare, oare au iniţiat acţiunea al Republicii Populare Romîne urează pînă cine ştie cînd. Nimeni n-are ochi arate muncitorilor — indiferent ciente. Rezultatele n-au întîrziat: buri, să fie oprite o parte din
operaţiei, de sus şi pînă jos, se măr de autofinanţare a cooperativelor, a celui de-al 111-lea Congres al coope şi urechi pentru reporter. Nimeni nu de locul lor de muncă, indiferent aceleaşi avansări. Deci, s-au re- compresoare.
ginesc la operaţiunile dc schimb din fost urmat de peste 1.000 cooperative. raţiei de consum succes deplin în se gindeşte să-l ajute, să scrie un re că-s la transport sau în abataj dus două posturi la fiecare lu-
tre oraş şi sat, subapreciind importanţa portaj bun, documentat, bogat în — cointeresarea lor în obţinerea crare de acest fel, ceea ce repre- De vreo două luni, la Vulcan,
fapte... că doar şi el se află în în unui cărbune cît mai bun şi cît zintă o economie importantă. s-a introdus un nou sistem de
trecere, în cinstea celei de-a 11-a a- mai ieftin. Gomitetul de între- haldare. In locul vagonetelor o-
bişnuite sînt folosite acum va-
muncii educative pe care trebuie s-o Sîntem convinşi că generalizarea a- desfăşurarea lucrărilor sale. niversări ă Republicii f prindere şi conducerea intre- Avîndii-se în vedere faptul că gonete basculante , de aici rezul
materialul exploziv folosit la tă o economie a materialului
©®®®©sa©®®0©®®©©©®©e©©®©9©&î©9®9S9©®«8$$©e®®@© «,'®©®»©@©©©®0sa®®®©®®oa®®©®»990®>® sa&a©©®®»©®®©®©©»®®«®®®®«®©^©»»«©©©®®®©®®®«©©©®©®®« puşcare costă circa 3,4 lei pe lemnos în proporţie de 70-80 la
Baru Mare este una din co LA BARU MARE şi asupra c'on’diţiunilor materiale tonă, iar capsele electrice costă sută. Tot la haldă, se va folosi
munele mai mari ale raionului ale căminului cultural. In sediul 4,3 lei pe tonă, s-au luat măsuri un sistem de stîlpi telescopici.
acestuia se află şi cinematogra să se micşoreze numărul găuri
Haţeg. Aici, în ultima vreme, au ful sătesc, care plăteşte căminu lor şi să se mărească lungimea Se vede din cele de mai sus,
lui o chirie lunară de aproxima lor. In felul acesta se va reduce că există toate condiţiile oentru
luat o însemnată dezvoltare fa tiv 300 lei. încă de la intrarea simţitor costul materialului de ca Exploatarea minieră Vulcan
în cămin, o proastă impresie puşcare pe tonă şi deci o nouă să-şi realizeze planul anual la
brica „Ceramica“, I.F.E.T.-ul, produc scările rupte, apoi sobe economie ce duce la scăderea toţi indicii şi să dea peste plan
le nemontate în sala mare, gea preţului de cost pe tona de căr o cantitate de 17.000 tone de
I.S.H.M.-ul, cooperaţia ; s-a con murile şi uşile defecte. Un praf bune extras. cărbune, cît s-a angajat.
gros sălăşluieşte pe băncile şi
struit o şcoală de 7 ani, a luat scaunele din sala de spectacole.
Contractul încheiat între cămin
fiinţă un dispensar medical, ACTIVITĂŢII C U LT U R A LE şi cinematograf prevede, printre Este cunoscut că energia pne
funcţionează zilnic un cinemato altele, asigurarea de către că
graf sătesc, colectivul teatrului
min a lemnelor de foc pe timpul
„Valea Jiului“ se abate adesea prezentării filmelor. Pînă la data C O N C U R Sumatică este mult mai scumpă,
de 1 noiembrie toate filmele au
pe.aici pentru a prezenta la că scoate căminul din inerţia în fază de comună şi raion. In pie portul muncii culturale în spriji fost rulate în sala rece, neîncăl decît cea electrică. S-a consta ţ
min piese din repertoriul său, se care se găseşte cam de multă să ău fost antrenate două cadre nul dezvoltării- sectorului socia zită. Deşi căminul a ridicat re
lucrează la electrificarea satului, vreme. In concluzie deci, activi didactice şi 4 ţărani muncitori. list din agricultură la Baru partiţia de 4 m.c. lemne de foc, tat că funcţionarea unui venti t TEATRUL DE ESTRADA
se preconizează instalarea unui Căminul mai are doi fluieraşi şi Atare este cu totul nesatisfăcă aceste lemne sînt păstrate la
aparat cinematografic „Tehno- tatea căminului cultural din Baru doi interpreţi la muzicuţe. Ulti tor. Nu ne mirăm deci că orga şcoala din Petros, la o distanţă lator pneumatic costă circa 4,14 DE STAT DEVA
cin 2" etc. mul program artistic a fost pre de 2 km. de cămin.
Mare nu a fost analizată în a- zentat în vară. Cît priveşte for nele locale de aici întîmpină u- lei pe oră, pe cînd a unui venti organizează un concurs pen
In asemenea condiţiuni s-ar cest an. Deşi din procesele ver maţiile de cor, dansuri, brigadă nele greutăţi în lămurirea ţără Iată deci, pe scurt, aspectul lator electric costă circa 0,5 lei
părea că şi munca culturală des bale întocmite la sfat, cu ocazia artistică de agitaţie, acestea fi nimii muncitoare pentru înscrie muncii culturale din Baru Mare. pe oră (ambele ventilatoare a- tru ocuparea următoarelor ?
făşurată de căminul cultural din rea într-una din formele socia vînd acelaşi debit şi aceeaşi pre
Baru Mare se ridică la nivelul rapoartelor prezentate de condu gurează în evidenţa căminului liste ale agriculturii. Dacă tovarăşului Dionisie siune). E bună măsura pe care locuri vacante ţ
cerinţelor. cerea şcolii elementare rezultă că doar cu responsabilii respectivi. Frenţoni, preşedintele sfatului a luat-o conducerea tehnică a
tov. Revitea Lascu, secretar al La Baru Mare — după afirma Tovarăşii din conducerea că popular din Baru Mare, îi place exploatării miniere Vulcan de a — un post de dirijor ?
O cercetare mai atentă. însă. sfatului popular constată cu tris ţia tov. Alexandru Şerbănescu, minului cultural (menţionăm că să organizeze hore ţărăneşti — înlocui pe cît posibil ventilatoa
ne va ajuta să înţelegem că lu teţe complecta inactivitate cultu director al şcolii şi al căminului directorul căminului figurează trecînd chiar peste conducerea rele pneumatice cu cele electrice. orchestră ;
crurile nu stau tocmai aşa. cultural, şi a tov. prof. Angela pe statul de plată al sfatului căminului cultural, să nu-i vie | — un post de artist, pro- ?*
rală în Baru Mare (o constata popular cu 1/2 norm ă'salar pen greu să se preocupe mai îndea
Să răsfoim mai întli planurile re de altfel justă), totuşi în de Şerbănescu, responsabila corului tru funcţia ce o îndeplineşte la proape şi de o mai justă îndru * ză (prezentator sau prezen- |
de muncă ale Comitetului execu cizia cu nr. 3471958 a comitetu — asemenea formaţii nu pot lua cămin) au lăsat să treacă zile mare şi un control mai riguros
tiv al Sfatului popular din co lui executiv se precizează : „Sar fiinţă pe „motivul“ că cetăţenii însemnate din viaţa poporului asupra muncii culturale din co f tatoare de programe); a
muna Baru Mare. Vom găsi aici cinile de învăţămînt şi cultură pe nostru — 23 August, Ziua For muna pe care o conduce. Este
— în ceea ce priveşte activita satului se mobilizează greu. ţelor Armate ale R.P.R., 7 No necesar să-i tragă la răspundere Şi faptul că pînă în prezent s-au — un post solist cîntăreţ, 7
tea culturală — că analiza mun comună sînt realizate în condi iembrie — fără a prezenta cît pe acei tovarăşi cărora le revine
cii culturale a fost cuprinsă tri ţiuni foarte mulţumitoare“. Ga Ceva mai bine s-au desfăşu în mod direct sarcina muncii înlocuit 8 ventilatoare pneuma | ten o r; ?
mestrial în planul de şedinţe al pe linie şcolară sarcinile erau rat conferinţele (responsabil tov. de cit un program festiv, m-ulţu- culturale, aşa cum sînt secreta
comitetului executiv. In fond mulţumitoare la data aceea sîn prof. Ioan Brăiloiu), ţinute cu mindu-se cu cîte o conferinţă. rul sfatului popular comunal şi | — un post solistă cîntă- f
însă, toate aceste şedinţe prevă tem întru totul de acord. Dar că ocazia prezentării filmelor.; directorul căminului cultural.
zute s-au mărginit la analizarea, Cît priveşte contribuţia comi Jlavia CADOURILOR | reaţă, altistă ; ^
mai mult sau mai puţin apro şi munca culturală se situa la La data de 29 octombrie a.c. siei permanente de învăţămînt, . GH. LUPAN
fundată, a activităţii şcolare.- Gît aceeaşi înălţime, e greu de cre conducerea căminului cultural cultură şi sănătate, aceasta a | — un post solist cîntă- i
priveşte munca căminului cul zut. Iată cam, cum stau lucrurile încă nu pusese . în atenţia sa ţinut o singură şedinţă, aceea cu
tural, comitetul executiv s-a privind activitatea culturală de problema deschiderii noului an ocazia constituirii ei la 11 mar | reţ, bas-bariton ;
a ic i; In anul în curs a fost pre de învăţămînt agricol, deşi la tie T958. De atunci şi pînă acum,
I Cu ocazia „Lunii cadouri I — două posturi soliste cîn -) *
gătită o singură piesă de lor" care se ţine între 1-31 | tăreţe, soprane ;
decembrie 1958, O.C.L. Pro ţ — trei posturi balet (fete);*
duse Industriale anunţă publi t — două posturi balet (bă ?
cul consumator că a pus în 1 iefi); T
vînzare în magazinele sale, f — un post maestru b a let; j
în toate localităţile, un mare f — un post violonist, vioa-»
sortiment de diferite articole f ra I’a* l
pentru cadouri din grupele de
mărfuri parfumerie, cosmetice, \ Concursul se va ţine la 1
tricotaje, galanterie, mercerie,
bibelouri, jucării şi un sorti | Deva, str. Avram lancu, u rî
ment bogat de decoruri pentru
mulţumit în acest an să o încă- . teatru („Umbra“ ), pregătită încă Baru Mare există în prezent o această comisie nu a adus nici pom de iarnă. | 10, în ziua de 20 decembrie?
dreze doar în planul de şedinţe în primăvară, cu ocazia întovărăşire agricolă şi una de un sprijin la impulsionarea mun * a.c. începînd de Ia orele 11 {
crezînd,- poate, că şi „atenţia“ concursurilor formaţiunilor tea- creştere în comun a animalelor, cii culturale din Baru Mare. | a.m. şi va dura pînă în ziua }
ăceasta este suficientă pentru a trale ale căminelor culturale, în în curs de formare. De altfel, a- Să aruncăm o scurtă privire ; de 23 decembrie a.c.
0*-3 •#
