Page 26 - 1958-12
P. 26
fa g - 4 ¦ as» DRUMUE SOCIALISMULUI Nf. 1234
In C o m ite tu l P o litic O.N.U.
A început exam inarea
problemei efectelor radiaţiilor atomice
NEW YORK 6 (Agerpres). — O.N.U. pentru radiaţia atomică. miteful'uî şfiiinţific O.N.U. pen
Inaugurarea liniei aeriene încheierea lucrărilor conferinţei U. N. E. S. C. O. In şedinţa din dimineaţa de 5 Raportul comitetului ştiinţific tru radiaţia atomică.
decembrie a Comitetului Politic al O.N.U. pentru radiaţia ato După părerea noastră, a spus
Cuvîntarea rostită a început examinarea problemei mică, a sublimat în cuvîntarea
M O SC O V A - CAIRO efectelor radiaţiilor atomice. Co sa V. A. Zorim, reprezentantul în încheiere reprezentantul U-
de reprezentantul sovietic mitetul urmează să examineze U..R.S.S., depăşeşte cadrul do niunii Sovietice, comitetul ştiin
6A IR0 6 (Agerpres) — TASS merţului Exterior al U.R.S.S. A. N. Kuzneţov raportul comitetului ştiinţific al meniului strict ştiinţific şi are ţific pentru radiaţia atomică a
anunţă: ha 5 decembrie a sosit La Cairo a sosit de asemenea o Organizaţiei Naţiunilor Unite, o serioasă însemnătate politică. desfăşurat o activitate utilă.
la Cairo venind din Moscova un delegaţie sovietică condusă de PARIS 6 (Agerpres). — In El a arătat că UNESCO tre pentru radiaţia atomică şi ra Cursa înarmărilor, care ia o am Este necesară prelungirea acti
avion de pasageri „TU 104“ ca M. V. Nesterov, preşedintele Pre seara de 5 decembrie şi-a în buie să devină într-adevăr o or portul secretarului general aii ploare tot mai mare, perfecţio vităţii sale. Delegaţia sovietică
re a inaugurat comunicaţia ae cheiat lucrările cea de a zecea ganizaţie universală. Pentru a- O.N.U. cu prdrvre la extinderea narea armei nucleare in scopul consideră că acest comitet trebuie
riană regulată dintre capitalele zidiului Camerei Unionale de conferinţă generală a UNESCO, ceasta este necesar să fie rezol activităţii ştiinţifice in domeniul creării unor tipuri şi mai distru să rămînă un organ ştiinţific
U.R.S.S. şi R.A.U. înainte de închiderea conferinţei vată în primul rînd problema efectelor radiaţiilor atomice. gătoare ale acestor arme, expun al O.N.U. şi nu trebuie, ca, sub
Comerţ, care va participa la con a avut loc festivitatea instalării restabilirii drepturilor legitime toate popoarele lumii la perico pretextul întăririi şi extinderii
Răspunzînd invitaţiei R.A.U., noului director general al ale R. P. Chineze. UNESCO, Comitetul ştiinţific al O.N.U. lul unor nenorociri de proporţii activităţii lui, să se încerce îm
cu prima cursă' a' sosit la Cairo ferinţa economică a ţărilor Asiei UNESCO, V. Veronese (Italia). a declarat A. N. Kuzneţov tre pentru radiaţia atomică a fost nemaiîntilnite. De aceea toţi oa povărarea lui cu funcţii tehni-
N. S. Patolicev, ministrul (So- buie să se situeze deasupra inte constituit acum trei ani prin menii cinstiţi din lume cer in co-organizatorice şi operative
şi Africii ce se deschide la Cairo La ultima şedinţă plenară a reselor de grup, care pot face ca hotărîrea celei de-a zecea se terzicerea necondiţionată şi to străine naturii acestui comitet.
conferinţei generale delegaţii au această organizaţie să fie folo siuni a Adunării Generale. Co tală precum şi distrugerea tu
la 8 decembrie. făcut bilanţul activităţii celei mitetul a desfăşurat o activita turor tipurilor de arme nuclea V. A. Zorin a declarat că pro
te utilă şi a prezentat un raport re.
Accra în ajunul deschiderii care constituie o nouă confir iectul de rezoluţie în această
conferinţei ţărilor africane mare convingătoare a primej La actuala sesiune a Adună
problemă prezentat de delegaţia
Indiei şi de alte delegaţii nu în-
' ACCRA 6 (Agerpres). — O- fost organizate în cinstea dele de-a zecea sesiuni şi au vorbit sită în scopuri personale. diei grave care ameninţă ome rii Generale, a spus in conti timpină obiecţiuni din partea
rsişul Acera, pavoazat cu stea gaţilor. Echipele de dansuri despre felul în care trebuie să se UNESCO trebuie transformată nirea datorită continuării expe nuare V. A. Zorin, delegaţia delegaţiei U.R.S.S. şi că Uniu
gurile ţărilor africane şi cu lo populare şi de cîntece din dife desfăşoare această activitate în intr-un adevărat for al ideilor rienţelor cu arma atomică şi U.R.S.S. a propus încetarea ne nea Sovietică va sprijini acest
zinci exprimînd voinţa de luptă rite regiuni ale statului Gha-na, viitor. Bahadur, membru al de împărtăşite de popoarele diferi cu hidrogen. proiect.
a popoarelor continentului A- ţara gazdă îşi dau concursul la legaţiei Indiei, a cerut noului telor ţări. „Principalul, a decla condiţionată a experienţelor cu
A fost prezentat spre exami arma nucleară pretutindeni şi In şedinţă au luat de aseme
nare Comitetului Politic proiec pentru totdeauna. Puterile occi
fricii, îşi primeşte intr-o atmos programele culturale care se
feră sărbătorească oaspeţii — succed în pieţele şi sălile de director general al UNESCO rat reprezentantul sovietic, este tul de rezoluţie al delegaţiei In dentale însă au respins cate nea cuvintul reprezentanţii U-
delegaţii la lucrările conferinţei spectacol ale oraşului Acera. să atragă ţările din Asia şi Afri de a contribui prin toate mij diei şi al altor delegaţii (Aus goric această propunere. La ac ntunii sud-africane, Statelor U*
popoarelor Africii. Din toate col ca la o participare intensă la loacele la lupta întregii omeniri tralia, Argentina, Belgia, Cana tuala conferinţă de la Geneva, nite ale Americii şi Suediei.
ţurile Africii au sosit aici repre „Conferinţa de la Acera — a activitatea organizaţiei. Viitorul progresiste pentru coexistenţa da, Mexic, R.A.U., Anglia, delegaţia sovietică a prezentat
zentanţi ai diferitelor partide declarat în cadrul unui miting UNESCO-ului, a subliniat dele paşnică. Numai ca instrument al S.U.A., Franţa, Suedia şi Japo proiecte concrete de acorduri cu Delegatul S.U.A., Barco a
politice, ai sindicatelor, organi organizat în cinstea delegaţilor, gatul Indiei, depinde de carac păcii putem îndeplini sarcinile nia), în care se propune comi privire la încetarea experienţe sprijinit ideea extinderii activi
unul din membrii delegaţiei Ni tetului ştiinţific să-şi continue lor cu armele atomică şi cu hi tăţii ştiinţifice pentru studierea
noastre înalte. Numai luptînd
zaţiilor de tineret şi femei, ai geriei, Sadig Âbunaker Zukosi terul universal al acestei orga pentru coexistenţa paşnică, vom lucrările şi se cere tuturor insti drogen. efectelor radiaţiei atomice. El a
organizaţiilor studenţeşti şi ai — constituie un nou prilej de nizaţii şi de contribuţia ei la putea îmbunătăţi şi ridica activi tuţiilor şi organizaţiilor intere Este necesar să' înceteze de ocolit însă problema experienţe
a face încă un pas înainte pe întărirea înţelegerii între popoa tatea noastră şi importanţa ei sate să sprijine lucrările comi lor cu arma nucleară, care sînt
celor mai diferite cercuri ale vie calea spre unitate şi indepen re. Spprăm, a declarat el, că internaţională pe o treaptă şi tetului. Îndată şi pentru totdeauna ex in prezent principala sursă de
ţii publice, care reprezintă pă denţă a popoarelor noastre. Noi, idealurile înscrise în statutul mai înaltă“. perienţele cu arma nucleară. A-
turile cele mai largi ale popoa popoarele Africii, vom da astfel UNESCO vor fi aplicate mai Prezentînd acest proiect de ceasta este principala conclu
relor lor la această grandioasă răspunsul acelor cercuri impe bine în viitor. Subliniind că guvernul sovie rezoluţie, reprezentantul Indiei,
manifestare a unităţii popoare Lall, a subliniat că primejdia zie care reiese din raportul co- creştere a radiaţiilor atomice.
lor africane. Pe străzile oraşu radiaţiei atomice este gravă şi
In Comitetul Politic special:
lui pot fi citite lozincile „Vrem rialiste care au căutat să pre Participanţii la conferinţă au tic depune eforturi tot mai mari încă puţin cercetată. De aceea, Discutarea problemei măsurilor
ca Africa să fie a africanilor!“, zinte o imagine defavorabilă şi ascultat cu o mare atenţie cu pentru întărirea păcii şi colabo a spus el, activitatea ştiinţifică pentru stabilirea şi întărirea legăturilor
„Popoarele Africii sînt astăzi u- să minimalizeze importanţa con vîntarea lui A. N. Kuzneţov, şe rării internaţionale A. N. Kuz in acest domeniu şi lucrările co de pace şi bunăvecinătate între state
nite in lupta lor pentru indepen ferinţei noastre...“. ful delegaţiei sovietice. neţov a cerut participanţilor la mitetului ştiinţific, care a pre
denţă 1“, „Am pornit pe calea conferinţa generală să se călău zentat un raport preţios, tre
luptei pentru libertate şi nimic Adenauer—inamicul nr. 1 zească după principiul că nu e- NEW YORK 6 (Agerpres). — riate de cuvintul „comunism“.
nu ne mai poate opri 1“. al normalizării situaţiei în Berlin xistă în prezent o activitate mai buie să continue. In şedinţa din 4 decembrie a Ţările de democraţie populară
importantă decît lupta pentru Lall a cerut delegaţilor să Comitetului Politic specia], în sînt considerate de noi drept un
Zilele acestea, in timp ce co menţinerea şi consolidarea păcii. cadrul discuţiilor în problema grup de state care au adoptat
mitetul de pregătire al confe accepte în unanimitate rezolu măsurilor pentru stabilirea şi un anumit sislem ce corespun
ţia care prevede continuarea lu
crărilor comitetului ştiinţific al
rinţei definitivează ordinea de BERLIN 6 (Agerpres). — cembrie o declaraţie in faţa se întărirea legăturilor de pace şi de cel mai bine intereselor po
zi a lucrărilor ce se vor înce Cancelarul Adenauer care, după natului vest-berlinez in legătură Protestul parţialului laburist bunăvecinătate între state au poarelor lor. le garantează viito
pe la 8 decembrie, numeroase cum se ştie, a sosit joi în Ber cu poziţia occidentală faţă de împotriva arestărilor din Spania luat cuvintul reprezentanţii Girâ rul şi cu care ele se pot mîndri.
şi bogate programe artistice au linul occidental, a făcut la 5 de- problema Berlinului. nd, Ceylonului, Angliei, Cubei
şi Albaniei. Reprezenlantul Ceylonului a
Suvernul R .F.6. cere puterilor occidentale Reluind vechile calomnii ¦cu LONDRA 6 (Agerpres). ,— te, .în prezent la Valencia, Ma- chemat Uniunea Sovietică şi
privire ‘Ia existenţa "Unei" pretin Potr-ivit relatărilor .presei, Mor- laga, Sevilla, Bilbao şi alte ora- In cuvîntarea sa, reprezentan Statele Unite „să gîndească a-
să se opună normalizării situaţiei se ameninţări din partea gan Phillips, secretar general al şe din Spania continuă arestări. tul Ghanei a criticat aspru poli supra premiselor“ pe care poate
U.R.S.S., cancelarul Adenauer partidului laburist englez, a a- El îşi exprimă indignarea în le tica colonială şi rasistă a puteri fi fundamentată coexistenţa şi
în Berlin şi-a exprimat speranţa că pu dresat ambasadorului Spaniei la gătură cu faptul că cei arestaţi lor occidentale. Colonialismul şi şi-a exprimat speranţa că în re
Londra o scrisoare in care. în sint aruncaţi în închisori secre rasismul, a spus el, reprezintă laţiile sovieto - americane se va
BONN 6 (Agerpres). — Co atenţia ştirea agenţiei DPA des terile occidentale vor respinge te fără proces. Prin aceasta, se un grav pericol pentru coexis produce o cotitură în direcţia
respondentul agenţiei TASS a- pre apropiata vizită în Berlinul numele comitetului executiv al spune in scrisoare, guvernul spa: tenţa paşnică dintre state. îmbunătăţirii lor.
nunţă: Cercurile guvernamentale occidental a ministrului adjunct categoric toate propunerile so niol a nesocotit normele adop
din R. F. Germană, care nu do al Apărării a S.U.A. După cum partidului, protestează împotri tate în lumea civilizată şi a în Reprezentantul Ceylonului a Delegatul Angliei, care a luat
resc normalizarea situaţiei în relatează agenţia, el va conferi vietice cu privire la reglementa călcat declaraţia drepturilor o- salutat iniţiativa Cehoslovaciei apoi cuvintul, deşi a sprijinit
Berlin, caută să-şi asigure în în Berlinul occidental cu repre va arestărilor în masă a demo- mului. care a adus spre examinare proiectul de rezoluţie al celor 9
această problemă sprijinul de zentanţii garnizoanei militare a- rea problemei Berlinului. Adunării Generale problema ţări prezentat comitetului, a în
plin al puterilor occidentale. In mericane, precum şi cu primarul crat’ilor din Spania. Phillips ara- coexistenţei paşnice. Subliniind cercat lotodată să minimalizeze
acest scop guvernul R. F. Ger Exprimînd furia cercurilor po tă că potrivit unor date existen - necesitatea coexistenţei paşnice
mane a propus organizarea unei Berlinului occidental, Braker. litice conducătoare din Occident dintre state cu sisteme sociale însemnătatea discutării acestei
conferinţe a miniştrilor Afaceri m l,e.cmtura„ cu ecoul. pu,terni.c şi economice diferite, delegatul probleme în O.N.U. şi a adop
lor Externe ai S.U.A., Angliei. încercările guvernului R. F. Ceylonului a declarat că fai tării unei rezoluţii în această
Franţei şi R. F. Germane. Un pe care l-au avut recentele pro moasa politică de „înfrînare“ a problemă. Ca şi delegatul SUA,
purtător de cuvînt al Ministe Germane de a menţine cu aju comunismului a eşuat şi că este e! şi-a consacrat o mare parte
rului Afacerilor Externe al R.F. torul puterilor occidentale Ber puneri sovietice privitoare la necesar să se recunoască exis a discursului său atacurilor ca
Germane a declarat la o confe linul occidental ca punct de spri tenţa a două state diferite în lomnioase la adresă Uniunii So
rinţă de presă că la Bonn a a- jin pentru activitate subversivă Berlin, cancelarul Adenauer a Cum se desfăşoară activitatea lumea contemporană. vietice şi a politicii ei.
vut. loc la 5 decembrie o şedinţă împotriva R. D. Germane şi al mers a-tlt de departe incit a de
a grupului consultativ al celor tor ţări socialiste şl a împiedica Referindu-se la născocirile Reprezentantul Albaniei a sub
3 puteri şi al R. F. Germane adoptarea propunerilor R. D. clarat : „Nota sovietică trebuie spionajului american la Hongkong calomnioase la adresa Uniunii liniat în cuvîntarea sa rolul im
pentru pregătirea proiectatei Germane cu privire la reunifica- Sovietice şi a ţărilor de demo portant pe care îl poate avea
conferinţe a miniştrilor Afaceri rea Germaniei, contravin inte să dispară“. CANTON 6 (Agerpres). — Hongkong o activitate ostilă craţie populară, răspîndite de intensificarea comerţului inter
reselor cercurilor largi ale Ger De asemenea, cancelarul Ade După cum relatează agenţia R.P. Chineze. S.U.A. au trimis anumite cercuri din ţările occi naţional în îmbunătăţirea rela
maniei occidentale. Asupra aces China Nouă, ţărani şi pascari aici cu începere din 1956 agenţi dentale, reprezentantul Ceylonu ţiilor dintre diferitele state. In
tui aspect a atras atenţia ziaris nauer a respins planul Rătăciri din Hongkong au arătat ca speciali care au căutat să folo- lui a declarat că tinerele state, sprijinul rezoluţiei celor 9 ţări
cu privire la crearea unei zone spioni americani desfăşoară în sească_organizaţiile săteşti pen din Asia şi Africa nu pot fi spe s-a pronunţat, de asemenea, de
denuclearizate în centru) Euro satele şi regiunile de pescuit din tru a desfăşura o activitate dău legatul Cubei.
pei nătoare R. P. Chineze. Ţăranii X&r ijJ*
De Gaulle şî-a dai consimf ămîntul au dezvăluit de asemenea că
agenţi americani au deschis
„şcoli“, „biserici“ şi „orfelina
lor Externe. tul american WaJter Lippmann. la în zestrarea Bundeswehrului te“ sub control american în sa S p e c ta c o le cin em ato g rafice
cu rachete am ericane tele din Hongkong. Sub pretex
După cum reiese din ştirile Intr-un articol publicat la 5 de tul desfăşurării unei activităţi 8 şi 9 DECEMBRIE 1958
apărute în presă, cercurile gu- cembrie de ziarul „Neue Rhein
: vernante din R. F. Germană con Zeitung“, el scrie că „între cele PARIS 6 (Agerpres). Anun- pentru întreaga Europă şi în pri educative, religioase şi sociale DEVA: Continentul pierdut; SIME- ţie ; ZLATNA: Neamul Gheracilor i
tează în primul rînd pe spriji două grupuri ale germanilor" ţind hotărirea luată de guver mul rind pentru Franţa. spionii americani au folosit a- RIA: Căpitanul bătrînei Carapace; BRAD: Spioana din Hongkong; LO-
nul S.U.A. în promovarea poli (adică R. D. Germană şi R. F. nul vest-german de a-şi înzes ceste instituţii pentru a răs- ALBA 1UL1A: Prăpastia tigrului; Le NEA: Dreptul la dragoste; HAŢEG :
ticii îndreptate spre menţinerea Germană) au şi început Iratati- tra. forţele armate cu rachete a- După cum arată „rHumanite“. pîndi zvonuri duşmănoase împo genda cetăţii Sadosan; BARU MARE: Tigrii zburători: SEBEŞ: Vultur 101 j
situaţiei din Berlin, care pericli ve, „şi nu poate încăpea nici rnericane de tip „Nike", care pot s-a aflat din cercuri bine infor triva Chinei şi pentru distribui Copilărie în Donbas; APOLDU DE ORAŞTIE: Ultima staţie; PETROŞANI:
tează pacea. Ziarele relevă de cea mai mică îndoială asupra purta încărcături atomice, zia mate că in cursul întrevederii rea de publicaţii reacţionare a- SDS : Comoara căpitanului Martensz ; Două mame; Haiducii.
claraţia lui Adenauer la mitin faptului că ar avea loc mult mai rul „rHumanite“ subliniază că de la Bad Kreubnach dintre De mericane. ILIA: Botagozj TEIUŞ: Ultima sta-
gul electoral al Uniunii creştin- multe tratative, dacă... n-ar e-
democrate din Berlinul occiden xista teama faţă de Adenauer“. miil.itarişfii vest-germani creează Gaulle şi Adenauer, şeful guver In rîndurile ţăranilor şi pes IRÎ & 10) II 0
tal, cînd acesta a arătat că re un arsenal atomic, ceea ce con nului francez şi-a dat consimţă- carilor din Hongkong domneşte
cent a primit o scrisoare perso După cum reiese din articolul stituie o primejdie foarte gravă mintul la înzestrarea Bundes- părerea că toate aceste fapte LUNI PROGRAMUL' I: 6,15 Emisi 8,00 Aîateriale din presă; 9,30 Priete
nală din partea secretarului de arată că ,S.U.A. îşi intensifică une pentru sate; 6,30 Muzică uşoară; na noastră cartea; 10,00 Muzică de
stat al S.U.A., Dulles, care l-a lui Lippmann, realizarea ideii wehrului revanşard cu rachete 7,15 Muzică populară romînească; 9,30 estradă; 11,45 Radio Prichindel) 12,30
încredinţat de făptui că „apă americane. activitatea cu scopul de a folosi Colegi de şcoală; 10,00 Opera „Rigo- Ştiinţa şi viaţa; 14,00 Din muzica po
rarea“ Berlinului va fi asigurată. confederaţiei celor două state Hongkongul ca o bază împotri letto" de Verdi; 12,02 Melodii popu poarelor; 16,15 Vorbeşte Afoscova; 18,15
In legătură cu aceasta atrage va R.P. Chineze. lare romîneşti; 12,30 Antologie lirică; Sfaturi pentru echipele artistice de a-
germane este împiedicată în nri- 13,05 Concert de prînz; 15,10 Concert matori; 19,05 Revista economică Ra
.RHumanite" despre scopurile călătoriei
mul rînd de politica guvernului
lui Adenauer.
lui De Gaulle în Algeria şi Sahara O carte albă publicată de estradă; 15,45 Poemul viitorului; dio; 19,52 Noapte bună, copii; 20,45
de P. C. Italian 18.30 Melodii lăutăreşti; 19,15 Teatru Note de lector; 20,55 Muzică, populară
O provocare organizată de autorităţile PARIS 6 (Agerpres). Gomen- ţelor armate franceze care au la microfon: „Angello" adaptare ra romînească; 21,20 Părinţi şi copii; 21,35
vest-germane la frontiera cu R.D.G* tînd călătoria lui De Gaulle în sosit de la Paris“. ROMA 6 (Agerp'res). — Par diofonică după piesa lui Victor Hugo; Muzică uşoară romînească; 23,15 Mu
Algeria şi Sahara, ziarul „l’Hu tidul Comunist Italian a publi 21,36 Aduzică populară romînească; zică din operete. PROGRAMUL II:
BERLIN 6 (Agerpres). — ilegal frontiera R. D. Germane manité“ scrie într-un articol de „Cu alte cuvinte, scrie în con cat o carte albă — cuprinzînJ 23,00 Concert simfonic. PROGRAMUL 14,07 Muzică uşoară; 16,45 Carnet de
ADN anunţă: La 5 decembrie şi să întreprindă acţiuni pro fond că unul din scopurile ur tinuare ziarul ,,1'Humanité“, ge documente care constituie o măr II : 14,25 Muzică uşoară; 14,50 Radio- reporter; 17,25 Sfatul medicului: „La-
a fost organizată o provocare vocatoare împotriva poliţiei de mărite de şeful guvernului fran neralul De Gaulle, pe care unii turie a încălcării de către gu reportaj; 16,30 Vorbeşte Moscova; 17,25 ringitele“) 18,05 Concert simfonic;
de către partea vest-germană, la frontieră a R.D. Germane. cez prin această călătorie este au încercat să-l socotească ca vernul Italiei a libertăţilor de Sfatul medicului: „Scoaterea copilului 19,10 Formaţii romîneşti de muzică
frontiera dintre R.D. Germană „revizuirea sistemului de ducere singurul om capabil să restabi mocratice. la aer în anotimpul rece“; 18,05 Gîntă uşoară; 19,30 Opera : „Italianca în Al
şi R.F. Germană. încă înainte de a trece fron a războiului“ şi activizarea lui. lească pacea în Algeria, urmea Eugenia Frunză; 18,25 Cîntece de dra ger" de Rossini; 22,30 Ganzonete şi se
tiera, fotografi şi operatori cine „Această problemă, scrie ziarul, ză aceeaşi cale ca predecesorii In cârtea albă şe . publică în goste; 19,05 Prin sălile de concert ale renade; 23,15—24,00 Muzică populară
Un cetăţean în vîrs'tă de 59 matografici ai studioului cine va fi discutată la conferinţa mi săi. special dispoziţiile giivernului Capitalei; 20,00 Tribuna Radio; 20,15 romînească.
‘ani, fost condamnat, fără domi matografic de actualităţi UFA litară pe care De Gaulle inten in vederea înăbuşirii demonstra Muzică uşoară romînească; 21,45 Via
ciliu stabil, a fost convins de ţionează s-o convoace în Algeria In încheiere ziarul subliniază ţiilor şi mitingurilor partizanilor ta culturală în oraşele patriei noastre; BULETINE DE ŞTIRI: 5,00;6,00;
un grup de civili şi reprezen şi-au pregătit aparatele. Cetăţea cu participarea unui mare nu păcii, a manifestărilor oamenilor 22.30 Muzică populară romînească. 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
tanţi ai autorităţilor să treacă nul a fost arestat de poliţia R.D măr de ofiţeri superiori ai for că singura soluţie pentru rezol muncii pentru apărarea intere 20,00; 22,00; 23,52 (programul I),
Germane. selor lor vitale. MARŢI PROGRAMUL I: 6,45 Clu 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 2,3,00; (pro
varea problemei algeriene sînt bul curioşilor; 7,30 Muzică uşoară; gramul II)'.-
tratativele cu patrioţii algerieni.
Redacfla şl administraţia ziarului str. 0 Martie ur. 9, felcion; 188; 189:75. laxa plălilâ in numerar conlortn aprobării Direcjiunii Uenerale K l.i.K , ni. 2M.MU din ti noiembrie 1919. — 1i->a.i.-i Im.c, ..liderea F u . ?ialna M M - _ Deva.
