Page 27 - 1958-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-VĂ!
Anul X Nr. 1235 j
ig ^m M ag ^ g aBWMiBgBTOgggg^gnraMgggaMBgB wiara&aapgKjBEsgsgfflaragi^^
M U N C IT O R !
FRUNTAŞI
"v~>/—>/—>/
)
1 Din fondul premial
¦)
1 Infruntea întrecerii Pentru rezultatele deosebite
3 obfinute in muncă, colectivul
3
3 AN1NOASA (de la subredacţia noastră voluntară). In zorii fabricii de cherestea „11 Iunie"
3
1 zilei de 7 decembrie, cînd sirena din Aninoasa anunţa sîîrşitul
1 cime primele 12 tone de cărbune în contul anului 1959. In acea
3 dimineaţă, primul sector productiv, sectorul UI Piscu, de Ia
3 exploatarea minieră Aninoasa raporta îndeplinirea planului
1 tor, care lună de lună şi-a întrecut sarcinile de lucru a ra­
3 portat cu mîndrie îndeplinirea cu mult timp înainte a angaja­
1 dragi.
3 Sectorul III Piscu este sectorul în care lucrează brigada
1 minerilor de la care a pornit preţioasa iniţiativă „O tonă de
3 | cărbune peste plan pe fiecare om în fiecare zi“, iniţiativă care
1 dovedeşte că aici a devenit fapt.
ŞTEFAN GHIDEI
oţelar. Fac« parte din brigada de
tineret de ia cuptorul nr. 1 al oje-
lăriei S.M. nr. 1 din C.S. Hune­
doara. Brigada în care lucrează
şi-n depăşit norma dc producţie
pe luna noiembrie cu peste 7 ta
sută.
SOLOMON SALAJAN 3 men a planului anual a fost şi tovarăşii Ştefan Kocsis, preşe­
(_ sudor la cocseria din Hunedoara. 3
- Lunar el îşi depăşeşte norma în -j
ţ- medie cu 12 la sută. ]
/ i__ f v__I i— / i__ f\__ / v-
Creşfe secforu!
socîa! isf
al agriculfurii
Ultimele zile au fost marcate
de noi succese pe calea transfor­
mării socialiste a agriculturii.
Convinşi de avantajele lucrării
in comun, cu mijloace mecani­
zate şi după cele mai înaintate
metode agrozootehnice, tot mai
mulţi ţărani muncitori se înscriu
în gospodăriile agricole colec­
tive, în întovărăşirile agricole,
agrozootehnice şi zootehnice sau
creează alte unităţi noi.
In ultima săptămînă, în uni­
tăţile existente s-au mai înscris
peste 500 familii cu mai mult
de 2.200 ha. teren, animale, u-
nelte agricole etc.
De asemenea, la Zlatna, în a-
cest interval de timp a ¦fost
creată o nouă întovărăşire zoo­
tehnică de creşterea oilor in ca­
re cele 200 familii an înscris
365 ha. teren şi 219 oi ca fond
de bază.
Merită subliniat şi faptul că
tot în această perioadă, in sa­
tul Şeuleşti, raionul Hunedoara,
s-a constituit în cadrul unei a-
dunări generale o gospodărie a-
gricolă colectivă.
—O -
CREŞTE NUMĂRUL
CITITORILOR
Biblioteca raională din oraşul Haţeg
desfăşoară o vie activitate In atrage­
rea a cit mai mulţi cititori. Pină acum
au fost înregistraţi In fişele bibliotecii
1.571 cititori, care au împrumutat
23.210 volume.
La bibliotecă vin să împrumute cărţi
muncitori din întreprinderile oraşului,
ţărani întovărăşiţi, elevi, gospodine.
Mulţi dintre ei au citit anul acesta un
număr impresionant de cărţi. Dc pildă,
ceferistul Victor Stanciu a citit în a-
ceastă perioadă 120 volume, loanŢapu,
zugrav la cooperativa „Retezatul“, 94
volume, elevul loan Neiconi 66 vo­
lume, Victoria htdor 63, volume, etc.
Marţi 9 decembrie 1953 4 pagini 20 bani
Noi succese în întrecerea socialistă VEŞTI
In cinstea conferinţelor d@ fa fabrica
raionale şi regionala de partid „11 Iunie“
Vedere generală a uzinei cocsochimice din cadrul Gombinatului siderurgic Tfunedoara.
:BGE3EE5-:
din Orăştie a fost premiat de
schimbului III, au pornit spre „ziuă“ de la sute de metri adîn- curbnd eu suma de 15.000 lei.
încheierea lu cră rilo r celui de-al lll-leaLa propunerea muncitorilor, a-
anual Ia extracţia cărbunelui. Harnicul colectiv al acestui sec­ ceşti bani s-au folosit pentru
Congres ai cooperaţiei de consumrezolvarea diferitelor probleme
mentului luat pentru sărbătorirea aniversării republicii noastre
interne de interes general. Pî­
nă acum s~au amenajat o sală Duminică s-au încheiat la Bu­ Delegaţii au adoptat apoi în Populare Romine jn frunte cu
de club, un cabinet medical, s-a cureşti lucrările celui de-al trei­ unanimitate rezoluţia celui de-al tovarăşul Chivu Stoica, pentru
zugrăvit interiorul cantinei şi lea Congres al cooperaţiei de treilea Congres al cooperaţiei de
s-au instalat in fabrică şi in consum din Republica Populară consum. înflorirea patriei noastre — Re­
dormitoarele comune ale mun­ Romînă. publica Populară Romină, pentru
citorilor un număr de 19 difu­ Congresul a ales prin vot se­ întărirea continuă a'alianţei din­
zoare racordate la staţia de ra- La şedinţa de închidere au cret pe preşedintele Centroco- tre clasa muncitoare şi ţărăni­
dioficare din localitate. opului, pe cei 121 membri şi 29 mea muncitoare.
luat parte tovarăşii Gh. Gheor- membri supleanţi ai Consiliului
O baie din resurse ghiu-Dej, Chivu Stoica. Gh. A- Centrocoop şi Comisia de revi­ Participanţii la Congres au ex­
locale postol, Emil Bodnăraş, Petre zie. primat prin chemările lor soli­
Borilă, Nicolae Ceauşescu, Ale­ daritatea cu lupta popoarelor
Angajamentul a fo s t depăşit Pentru amenajarea unei băi xandru Drăghici, Constantin Pîr- Tov. C. Mateescu, preşedintele pentru pace în întreaga lume,
Centrocoop, a mulţumit delega­ au aclamă-t pentru puternicul la ­
in întreprindere trebuia să se vulescu, Ştefan Vqitec, Janos găr socialist, in frunte cu Uni­
Fazekaş. ţilor la Congres pentru încrede­ unea Sovietică — bastionul pă­
LUPENI (de Ia subredacţia noastră voluntară). Muncitorii cheltuiască suma de 25.000 lei. rea acordată şi a asigurat: Con­ cii şi securităţii popoarelor.
fabricii de sulfura de carbon din cadrul filaturii Lupeni s-au an­ Şedinţa de dimineaţă a fost gresul că membrii noului consi­
gajat să dea în luna noiembrie peste plan o cantitate de 2,8 Dar, in urma unei analize, con­ liu vor îndeplini cu toată răs­ Cuvîntul -de închidere a Con­
tone sulfura de carbon. Pînă Ia 1 decembrie, ei au dat 4,1 tone, prezidată de tov. Gheorghe Bigu, punderea sarcinile trasate coope­ gresului a fost rostit de tovară-i
înregiistrînd astfel un mare succes. ducerea întreprinderii şi orga­ preşedintele Uniunii regionale raţiei prin rezoluţia adoptată de şui Romulus Zăroni, vicepreşe­
Bacău. dinte al Centrocoop.
Odată cu aceasta, muncitorii acestei fabrici raportează şi în­ nizaţia de partid a ajuns la. Congres.
deplinirea planului anual în numai 11 luni. Au luat cuvîntul la discuţii pe S-a dat apoi citire procesului Minute în şir sala a răsunat
concluzia că această baie se marginea rapoartelor, Viorica de uralele celor peste 600 de de­
De altfel era de aşteptat să-şi îndeplinească planul înainte Moisescu, din partea sindicatului verbal al primei şedinţe a nou­ legaţi. Conducătorii partidului şi
de termen, deoarece în fiecare lună ei a fost depăşit în medie poaie construi cu ajutorul re­ de ramura comerţ şi cooperaţie, lui consiliu, care a ales pe mem­ statului aiu fost înconjuraţi de
cu 4 la sută. şi Constantin Filoreanu, vice­ congresSşti, care i-au aclamat şi
surselor locale. Astfel, au înce­ preşedinte al Centrocoop. brii comitetului executiv alcătuit au scandat lozinci în cinstea
S-au evidenţiat în mod deosebit comunistul loan Pintea şi din 25 persoane. partidului, exprimînd hotărîrea
candidatul de partid Costică Mustăţea. put lucrările de vreo două săp- Congresul a aprobat apoi ra­
portul Consiliului Centrocoop cu Din comitetul executiv Centfo- milioanelor de cooperatori de a
AlATEI SILV1AN tărnini. Pină acum s-au amena­ privire la activitatea cooperaţiei coop fac p a rte : munci pentru îndeplinirea sarci­
de consum pe perioada 1954 — nilor de răspundere puse de par­
jat instalaţiile la cazan şi ca­ 1958, darea de seamă contabilă Mateescu Constantin, preşedin­ tid cooperaţiei de consum, în o-
şi împărţirea beneficiului Cen­ te, Zăroni Romulus, Filoreanu pera de construire a socialismu­
lorifere şi s-a făcut zidăria. A- trocoop la 31 decembrie 1957 şi Constantin, Ţapoş Francisc, Şer- lui în patria noastră.
raportul comisiei de revizie. ban Miron, Lukacs Ladislau, vi­
cum se lucrează la turnarea cepreşedinţi ; Usturoi Dumitru, -Jir
La al doilea punct de pe ordi­ secretar; Dumitrescu Dumitru,
pianşeului. Trebuie arătat că nea de zi, tov. Lukacs Ladislau, Pătruica Emil, Damian Vasile,
vicepreşecUbe al - Centrocoop, a Davidovici Lazăr, Manovici Ma-
majoritatea materialelor, în afară prezentat raportul asupra mo­ ria, Neamţu Ion, Claus Nicolae,
dificărilor la statutul Uniunii Dumitrescu Constantin, Chico
de fierbeton şi ciment, s-au pro­ centrale a cooperativelor de con­ Ion, Zarcu Gheorghe, Fodor
sum. Bela, Lutsch Martin, Tănasele
Gospodarii oraşului curat pe plan local, iar lucrările Gheorghe, Kocsis Ştefan, Lustig
Emilian, Kovaci Ilarion, Horia
au fost executate de către co­ Elena, Vila Albert, membri. Pre­
şedinte al Comisiei de revizie a
încă o unitate economică a regiunii noastre raportează în­ lectivul fabricii prin muncă vo­ Fost ales tov. Munteanu Ionel.
deplinirea planului anual înainte de termen. De data aceasta este
vorba de întreprinderea de Gospodărie Orăşenească Petroşani, luntară. Datorită acestui lucru Tovarăşul Francisc Ţapoş, vi­
care şi-a îndeplinit planul de producţie-pfestafii pe anul 1958. cepreşedinte al Centrocoop, a
baia fabricii de cherestea „11 dat citire telegramei de salut a-
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii acestei întreprinderi au dresate G.C. al P.M.R. şi Con­
muncit cu mult avînt în tot cursul anului, realizînd şi de­ Iunie“ din Orăştie va costa nu- siliului de Miniştri al R. P. Ro- Duminică seara a avut loc in
păşind în fiecare lună planul de producţie. Acum sînt hotar iţi -scf mîne de către cel de-al treilea sala de festivităţi a fabricii do
muncească mai bine şi să înregistreze noi succese. mal:'5.000 lei: •> Congres al cooperaţiei de con­ confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ o
sum.
Schimb fruntaş Pentru mica mecanizare masă tovărăşească dată în cin­
Salutul a fost adoptat in unai-
Una din cauzele care au dus La discuţiile pe marginea a- stea delegaţilor la cel de-al trei­
ninuitate de participanţii la Con­
la îndeplinirea înainte de ter­ cestui raport au luat cuvîntul gres, prilejuind o impresionantă lea Congres al cooperaţiei dc
consum.
manifestaţie de dragoste şi ata­
şament faţă de partid şi guvern.
preocuparea continuă a condu­ dintele Uniunii regionale a co­ In sală au răsunai îndelung Au luat parte tovarăşii Chivu
chemări în cinstea Partidului
cerii întreprinderii pentru intro­ operativelor de consum din Re­ Muncitoresc Romîn şi Comitetu­ Stoica, Gheorghe Apostol, Şte­
lui său Central in frunte cu to­ fan Voitec, Janos Fazekaş,
In întrecerea socialistă ce se gerile la 14,1 kg. I pilot, faţă de ducerea la locurile de muncă a giunea Autonomă Maghiară, şi varăşul Gheorghe Gheorghiu-
desfăşoară între cele trei schim­ Suna octombrie, cînd au avut Dej, ă guvernului Republicii
buri de la bateriile de cocs ale 29,1 kg./pilot. Au reuşit să dea micii mecanizări. Pină în pre­ Gh. Lazan, şeful serviciului or­ Gheorghe Stoica, Ion Cosma,
uzinei cocsochimice de la Com­ în acelaşi timp 20 schimburi cu­
binatul siderurgic din Hunedoa­ rate şi numai 10 murdare, faţă zent s-a instalat aici un eleva­ ganizare şi cadre de la Uniunea Constantin Mateescu, Gheorghe
ra, în cinstea zilei de 30 De­ de 15 curate şi 16 murdare în tor pentru încărcatul cherestelei regională Iaşi.
cembrie, muncitorii, inginerii şi luna octombrie. De asemenea şi-au în vagoane, o maşină automată Vasilichi, Gheorghe Nicula, con­
tehnicienii fiecărui schimb se depăşit norma de producţie cu de sortat frize pentru parchete Congresul a aprobat în una­
străduiesc şi luptă să obţină re­ 18 ia sută, dînd peste plan în­ nimitate modificările aduse la ducători ai organizaţiilor de ma­
alizări cît mai bune şi astfel să semnate cantităţi de cocs meta­ şi 5 circulare noi fabricate pe statut să, reprezentanţi ai unor minis­
cîştige drapelul de schimb frun­ lurgic. plan local. Trebuie arătat că
taş pe cocserie. In continuare şedinţa de dimi­ tere şi membri ai delegaţiilor
Pe locul II se situează schim­ numai maşina automată de Ia neaţa a fost prezidată de tov.
Schimbul condus de inginerul bul condus de inginerul Victor G. Filoreanu. străine care an participat la lu­
loan Căbuţă, ca urmare a rezul­ Ardeleanu, iar pe locul 111 schim­
tatelor obţinute în luna noiem­ bul inginerului loan Drîmbărea- crările Congresului.
brie, a cîştigat, pentru a treia
oară în acest an, drapelul de nu. Planul de producţie al cocse- sortat frize reduce acum numă­ Tov. Nicolae Claus, director In timpul mesei au fost rostite
schimb fruntaş pe cocserie. De toasturi. Tovarăşul Chivu Stoica
menţionat că acest schimb s-a riei pe luna noiembrie a fost de­ rul muncitorilor de la 16 la 8. general ăl Direcţiei generale de
situat în majoritatea lunilor co­ a urat delegaţilor noi succese in
păşit cu 11 Ia sută. Toate maşinile instalate sini achiziţii din Centrocoop, a dat
daş pe cocserie. Acum însă, prin dezvoltarea activităţii economice
O contribuţie însemnată la citire proiectului de rezoluţie a
eforturile depuse de întregul co­ prevăzute cu apărători pentru celui de-al treilea Congres al şi cultural-educative a coopera­
cîştigarea drapelului de schimb protecţia muncitorilor. cooperaţiei de consum. ţiei de consum, pentru dezvolta­
fruntaş au adus-o mecanicii aoatn 11 rrm» 1 11um meammeRJlKoaMw3c3a m x m m M * # - * m m m La discuţii pe marginea pro- rea schimbului dintre oraş şi sat
şi întărirea 'alianţei dintre clasa
iţi In pagina 4-a j iedului au luat cuvîntul şi au
j făcut propuneri delegaţii Petre muncitoare şi ţărănimea munci­
« Declaraţia guvernului sovietk- i Alexandru, vicepreşedinte al U- toare. ŢAgerpres).
in problema măsurilor pentru pre­ j niunii regionale Ploeşti, Mihail
întâmpinarea unui atac prin surprin­ Stere, vicepreşedinte al Uniunii Noi sortimente
dere. regionale Piteşti, Avram Iancu,
lectiv, a reuşit să depăşească, Gbeorgbe Onase, Victor Rabon- e Deschiderea Congresului scriito­ şeful serviciului organizare şi
prin realizările obţinute, schim­ (a, de pe maşina treia de şarja­ rilor din R.S.F.S.R. cadre al Uniunii regionale Su­ In anul care vine, întreprin­ canadian, uşi de fontă pentru
bul tineretului care deţinea acesl te, Roman Bota, Gheorghe Sul­ o Popoarele Asiei sprijină lupta ceava, Gh. Pop. vicepreşedinte derea „Horia“ din Alba Iulia cuptoare in zid, uşi pentru co­
drapel şi astfel să se situeze în tan, Gheorghe Tey de la maşina şuri de fum, uşi pentu sobe de
fruntea întrecerii şi să cîştige doua de şarjare, cocsarii Gligor de eliberare a popoarelor Africii. al Uniunii regionale Bala va fabrica noi sortimente. Ast­ teracotă etc.
drapelul. Sîrbu, loan Drăgoi, loan Galea, o Dezbaterile în Comitetul Politic Mare, Constantin Mateescu, Vir- fel s-a planificat producerea in
muncitorii de Ia încălzirea cup­ gil Stoian, preşedintele Uniunii serie a următoarelor articole : In acest scop s-au şi confec­
Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ O.N.U. mobilă pentru dormitoare popu­ ţionat materiale şi s-'au modifi­
«Capitalismul nu este în stare să regionale Cluj, şi Gavrll Mic, cat utilajele necesare producerii
contabil şef la Uniunea regio­
facă faţă întrecerii cu socialismul.
nerii acestui schimb, ca urmare toarelor, Gheorghe Cazan, loan o „New York Post" critică aspru nală Cluj. lare şi pentru bucătărie, sobe tip noilor sortimente:.
a unei mai bune organizări a Ardeleanu, loan Bojevschî şi al­ discursul lui Dulles la San Fran­
muncii, au reuşit să reducă spar­ ţii. cisco.
OOOOOOOOOC-OOOOOO^OOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOs.^OOOOOOOO < 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOQOOOOO Primăvară “ia P
Tînărul tricot er ¦ Termometrul coboară de la o zi al sectorului 11, a repetat însă, fă­ lunii noiembrie am dai aproape
loan Alde-a lucrea­ la alta.’ Se ridică, în schimb, gu­ ră să clipească, fără ienldiiva ce­ 1.600 ione „peste“!
ză la secţia Cotton lerele de la paltoane. 1 Dimineţile, lui mai palid surîs, răspunsul din
1 a fabricii „Sebe­ bruma pudrează din belşug pănfm- prima ediţie. A zîmbit alna după — începi’cu primăvară, ca meri
şul" din Sebeş. Prin tul pe care abia de mai vezi, pe aceea, văzipidu-mi aerul nedumerit înfloriţi, cu miresme, şi ppezie, şi
buna organizare a ici, pe colo, cîie un smoc de iarbă şi, probabili nu iocmai inteligent. o dai pe cifre...
muncii îşi depăşeş­ ruginită, întărită d e ' ger. Mîine- Şi apucîndu-mă d e .braţ, m-a con­
te lună de lună poimfine va ninge. ¦Şi lotuşi... dus în. faţa graficului de produc­ — Păi dacă din ele s-a născut
norma cu 15 la ţie, atîrnat <pe perete ?i primăvara.
sută. Şi lotuşi, cirul am înir'ebat, zilele
trecute la Petriia: — Lucrăm în ’cordul anului vii- — Dar cifrele, la Huidui tor, cum
Clişeul nostru îl ;lor..: ’Acum. înţelegi Peste scur­ s-au născut? Răspunsul la această
înfăţişează lucrînd — Ce mai e nou pd la dumnea­ tă vreme, sectorul noslru va „trăi" întrebare nu era greu de aflat: era
la maşina d- tri­ voastră? mi s-a răspjms fără um­ în primăvara lui 1959. Cînd afară scris (o ştiam), pe zidurile îniăciu-
cotat. bră de zîmbet: vor cădea fulgii, la noi vor înflori nite.din străfundul pămînlului, aco­
caişii şi merii. Altfel de zăpadă. lo unde clipesc, ca nişte, ochi vră­
i) — Ce să fie, aşteptăm primă­ Mai parfumată... Nu? Şi e şi firesc. jiţi, ce nu se ostenesc niciodată,
vara I Doar am dai, pînă în dimineaţa lui luminiţele lămpilor de miner.
21 noiembrie, peste 30.000 ione de
Am rîs, apreciind cu politeţe glu­ Corfa m-a purtai în cîţeva clipe
ma. cărbune in afara obligaţiilor de la locul dorit...
— Dar acum, serios vorbind — plan. Şi mai notează, ie rog, că •ir
Am avut noroc: voiam să siau
am urmat — sputieţi-mi totuşi ce numai în primele, două decade ale
I. NEACŞU
mai ¦e nou...
(Continuare în pag. 3-a)
Interlocutorul meu, inginerul şef
é WV vV*'V^V'>AV'