Page 28 - 1958-12

Pagi 2 JTM JM U B Sm iA EISM U Em ' Nr. 1235

J^amilia Şaroltei Maté din pămînt de la stat. Nimeni nu Cună cu soţul ei circa 400 zi le- u vreo două luni in urmă deschiderea unei expoziţii. In a-
* Teiiiş; neavînd destul pă- i-a mai oprit de atunci să vor­ mi-am propus să scriu ce­ cest sens eiineva, in şedinţa a-
rrtîiit pentru a putea trăi, mun­ bească limba pe care o doreau, muncă. Pentru acestea au ridi­ miniită, a s p u s : fiecare femeie
cea în arendă la cei ce aveau nimeni nu le-a mai strigat, lo- poate broda un şerveţel, poate
rriai mult, dînd a doua parte din vindu-i că sînt „minoritari“. La cat pînă acum : 1.000 kg. grîu, va despre activitatea Comitetu­ face o da;nteluţă etc.
recoltă stăpînului. împreună cu un an după eliberare; Şarolta şi
sofül éi, lucra de cum sé iacéa soţul ei au fost primiţi în par­ 800 kg. porumb, 1.800 kg. fura­ lui de fe-mai din Aninoăisa. Pen­ După o lună de la această şe­
ziuă şi pînă se înnopta dar; de tid. dinţă, am privit cu adfriiraţie un
sărăcie nu era chip să scape. je, 500 kg. cartofi, 800 kg. pa­ tru aceasta a<m stat de vorbă cu grup de femei de toate vîrstele
N-ávea nici un sprijin de nică­ Cîri’d s-a întocmit perimetrul care părăseau curtea şcolii ele­
ieri. Oamenii stăpînirii, cum era pentru întovărăşirea agricolă, ie, bani etc. preşedinta, cu secretara şi cu mentare. Fetele, care erau cele
Şarolta s-a înscris printre primii Pentru hărnicia ei, Şarolta responsabilele pe probleme. mai gureşe, au pornit pe vale;
primpréfóruí Bîrluţ, strigau íá în întovărăşire, apoi, la un an, Citeva însă, măi în etate, s-an
cînd întovărăşirea s-a transfor­ Mate a fost aleasă de femeile E adevărat că mai înainte fe­ oprit in poarta şcolii discutînd
ei că sînt „minoritari" şi-i sco­ mat în G.A.C. Şarolta şi soţul din gospodărie responsabila Ier. asupra executării tiparelor care
ei au intrat tot printre primii în meile din Aninoasa au efectuat pînă atunci ii se păreau compli­
teau la rrfUncă . forţată, lovin- colectivă, aducînd cu ei toată un număr de ore muncă volun­ cate. Mi-am dat seama că toate
suprafaţa de pămînt. aceste femei ieşeau de la cursul
du-i. Nici să vorbească ungu­ In această calitate ea a reuşit tară la amenajarea unui local de croitorie. In urma lor profe­
— In primii patru ani — po­ soara EvangTieliria Pimtea, dis­
reşte riu aveau voie. vesteşte Şarolta — ml-,am cum­ să antreneze femeile la acţiunea şi la înfrumuseţarea unor insti­ cuta cu Marfa Muhle, tot des­
părat vacă, haine pentru toată pre tipar,. Atunci am întrebat
Să írweje să cînte la pian a fost o veche dorinţă a tova­ După 23 August viaţă familiei familia, mi-arri dat băiatul la de înfrumuseţare a gospodăriei, tuţii. Dar nu puteam scrie me­ dacă pot scrie ceva diri activi­
şcoală. văruind şi curăţind localurile şi reu despre acelaşi lucru şi des­ tatea femeilor.
răşei Edita lutiasiii âantcffăgiâtă la mina Aninóasa, fiică dé Şaroltei s-â schimbat. A primit birourile de aci. Dar ce-i mai pre acelaşi mănunchi de femei.
miner. Dé dôéëa s-ă íhscfis ld Şcoală populará dé arfă din Pe­ In anul acesta a făcut împre- important în munca ei, e faptul De aceea am participat Ia’ o şe­ — Cred eă da — tiri-s ră s ­
dinţă de lucru a responsabile­ puns tovarăşa Pimtea. Pentru
troşani. Acum este in anul IJI — pian. avylîilwi obştesc asta trebuie să asişti la un curs,
ín clişSii: Tov. Édita kihăsz exérsínd id pian sub siipra- că a reuşit să mobilizeze întot­ lor pe probleme. Aici s-au dis­ să vezi cît interes depun femei­
I-n uriiităţil-e cooperativelor di-n le pentru a-şi însuşi aceste cu­
ueguetea profesoarei ÎOfmiă Weiss. raii-onul Alba, din cadrul deauna peste 75 fa sută din fe-^ cutat lucruri interesante. Prin­ noştinţe.
U.R.C.C., lucrează un mare nu­
W?i?BÍ?HtÉBÚ^Kti^iiS?é?S?ííáiéÍíÉSíSS?S^iáÜ^li6áííÜiidm?mamámmááaiáme^émm^dmÉmmmmmmtn wmiKaammamtmâmâatmeâi măr de femei. In scopul educării Iritr-aidevăr, la cursul de croi­
acestora în spiritul dezvoltării torie se predau trei lecţii săp-
şi păstrării avutului obştesc, co­ mei fa muncile din gospodărie. tre altele, profesoara Evanghe- tămîriăll. Cursantele prind foarte
misia de femei de pe lîngă Astfel, o importantă contribuţie lina Pimtea, responsabila cu pro­ repede problemele teoretice şi
U.R.C.C. Alba, a organizat zi­ au adus femeile prin muncile blemele organizatorice, a spus : practice, iau măsuri, schiţează li­
lele trecute o consfătuire cu toa­ prestate Ia secţia de legumicul­ „la noi, de luni de zile se dis­ nii ajutătoare pentru întocmi­
te lucrătoarele din cooperaţie. cută problema deschiderii unui rea tiparului de bluze şi execu­
tă aceste tipare pe caiete.
Intr-un raport prezentat in tura, care a adus numai în a- curs de croitorie. Nu ar fi rău
faţa participanţilor la consfătui­ Am aflat apoi că s-a deschis
F éntfu Sdvéia (Sosted títd- lingă o vitrină, vedea şi mun­ de fontă roşie ce se ptelin- re s-au scos in evidenţă reali­ cest an gospodăriei un venit net ca acum, mai ales că începe şi cursul de artă culinară unde
ţa n-a fost dëiuc darni­ ca ei expusă în atenţia oa­ zările şi sarcinile cooperaţiei. tot atîteă femei pot demonstra
geau pe nisipul încins. S-a insistat în mod deosebit a- de 34.000 Iei. iarna şi avem timp suficient, să cum se aranjează, serveşte şi
su-pra dezvoltării şi păstrării a- pregăteşte o masă, cum se pre­
că. Ani îndelungaţi ă slugă­ menilor. Îşi lipea atunci frun­ O parte din cele 8 procente vutulu-i obştesc. Acestea sînt doar cîfevă mici facem acest lucru“. Femeile au pară un rntgaf de zahăr afs şi
. Mai multe partlcijtiăfitei''şi-âti' aspecte din activitatea colecti­ altele. De asemenea, expoziţia
rit pé la linul şi ălfiil, făfă tea de geamul rece al vitrinei pe căre secţia ei le-a dat pes­ exprimat hotărirea de a munci vistei Şarciita Mate din G.A.C. fost de acord şi în scurt timp cu lucruri de mîriă a fost şi ea
cu tot etanul pentru îndeplini­ Teiuş, raionul Alba. deschisă, iii incinta magazinu­
ó rază dé lumină, dë tilcâieri, şi sé bucura câ un copil. te plăti in cele 11 luni ale d- rea sarcinilor ce le stau în faţă cursul de croitorie şi-a început lui nr. 39, iar cercul de învă-
şi a păstra ca lumina ochilor Ca membră a Comitetului ra­ ţămîrit politic şi-a început ac­
fără uH pic de dtagôsfë. Dé Id Îşi depăşea regulat norme­ nului, revine şi Savetei. Şi avutul obştesc. activitatea. I tivitatea. La auzul acestor rea­
lizări, prezentate de profesoara
uífstá dé 10 dni, de cMd a le de plan. De aceea, în ’56, pentru aceasta e normal să Tot atunci s-a pus şi proble­ EvarigliMina Pimtea, tn-ărfi bucu­
rat nespus de mult. Profesoară
rămas fără marnă, a trebuit ctrid s-a sim ţit necesitatea ţi­ te bucuri. G- s- ma deschiderii unui curs de ar­ mi-a spus :

să-şi cîştige singură plinea. nui modelator la turnătoria de ional P.M.R. Alba Iulia, ea duce tă culinară. Gîte tinere fete nu — Vezi cîfe lucruri frumoase
pot realiza femeile noastre?!
In soiul éi, iă Şiiiled, ín fontă şi bronz, nimeni nu s-a o muncă susţinută de mobilizare ar fi dornice să cunoască cum
Eu a'm lăsat capul îff jos, iri-
rálóniil Liiâiiş, războiul a se­ opus cererii ei de d trece la Echipide a femeilor pentru înflorirea gos­ se aranjează o masă, cum se trebîndri-mă: despre care să
de eonlrol obşiesc scriu ?!
mănat multă jalé. Mulţi au noUa secţie. podăriei lor colective, garanţie j prepară o prăjitură etc. De a-
lâ llîCFli LUCIA' UC1U
plecăt Mutici prin alté lôéiifl Comunistul loan Crom a a belşugului de viitor. i seni©nea, s-a discutat şi despre
Pentru o mai bună deservire Comitete
in dâutéré de lucru. luat-o pe lingă el, i-a arătat a oamenilor muncii, cit şi pen­
tru respectarea legalităţii popu­ li
Aşa d ajuns şi Süvéta 'prin cu răbdare ce are de făcut şi lare, ăU luat fiinţă în Oraşul ¦¦”- — -- — --- ----
Hunedoara, din iniţiativa Comi­ In Hunedoara sé construieşte
'42 in Alba liilid. ín eeté pa­ cum. trebuie făcută forma in tetului Orăşenesc de femei,- 6 e- mereu. Numai în ultimul timp
chipe de control obştesc. Aceste s-au dat în folosinţă zeci şi
tru clase primare făcute du café se va turna fonta topită. echipe faé control inopinat (a di­ chiar sute de apartamente pen­
ferite magazine alimentată, tex­ tru locuit. Peiîttu aceste con­
chiu cu vai în sătul ei,- fiii Saveta prindea repede totul tile, aprozar .etc., din. oraş. Acolo strucţii s-au cheltuit, sumé im ­
unde constata - nereguli,.sizlsea- portante. De aceea, femeile din
tdvăţdse măre lucră. Strîft- şi sé străduia cum putea să ză organele competente pentru a oraşul Hunedoara s-dii gindit
se lua măsurile corespunzătoa­ ca acééte blocuri să fie cît rnâi
să dé névói, s-a băgat servi­ răsplătească dragostea cu dâ­ re. Intf-una din zile, de exem­ bine îngrijite. Pentru păstrarea
plu, echipa de control formată în bune condiţitihi a locuinţelor,
toare, muncind fără să cif- re lucrătorii secţiei ó încon­ din Aurora Ifrim şi Reghina s-au format în oraşul muncito­
Handec a constatat că la ma­ resc un număr da 13 comitéfe
tească, pe la diferiţi oameni jurau. Cum îşi termina mun­ gazinul alimentar din oraşul de blociin. In acesia coditele
muncitoresc, vînzătoarele distri­ au fost alese cele mai gospodi­
mai Înstăriţi. ca, făcea curăţenie prin ate­ buie unele mărfuri prietenilor şi ne femei din oraş care şi în lo­
rudelor. In Urma sezisărilor fă­ cuinţele personale dau dovadă
Cu greu şi-a putut da sea­ lier, aranja sculele, aducea cute de către echipa de control, de grijă faţă de biuiul obştesc.
conducerile organizaţiilor comer­ Aceste comitete au sarciiia de
mă ce vremuri s-dli stabilit apă." ciale aü luat măsuri de îndrep­ a îndruma fedeile pentru ă păs­
tare. tra în bune cdnditiiini locuinţe­
pesté ţară. Muftced diri grdu Âşd şi-d cîştigdt sirnptttiă. le primifa spre folosinţă.
pentru ud săldriii cit să M Modestia Si, hăfnicia şi în- O activitate bună desfăşoară
nioară dé foáfrié. Altë feté dë déiiunáféa a transformat fe­ şi echipele de control din care De curînd a avut loc în în­
inrstâ ëi însă, Şi-ăU pâfââit meia umilă, ce-şi îndeplinea fac parte tov.-Ten zi Albii, Eli- treaga regiune deschiderea
stăpînii unde slujeau şi du in­ mecanic átfibuüuniíé, într-o sabeta NavratrI, G. Aurora şi cursurilor de îndrumare a fe­
trat în întreprinderi. Sâvétâ femeie conştientă, o munci­ altele.- meilor. Cursurile au drept scop
lé vedeâ din té tn ce Mai bi­ toare fruntaşă, un om în care să contribuie la culturalizarea
dé ifnbfácáié, vésélé şi sănă­ mlnâfiă sé trezea încrezătoa­ maselor de femei. Astfel, la o-
t o a s e Cu fiecare pHléj se în­ re péntfii o nouă viaţă. La fabrica de raşe s-au deschis 20 de cursuri
trebă : „eu ce Măi astept ? De tricotaje „Sebeşul“ în limba romînă, 5 în limba
Asá arii cunoscut-o pe mo­ din oraşul Sebeş, maghiară şi două în limba ger­
cé-thi irosësc vidfa dŞă fără delatoarea fruntaşă în produc­ lucrează un mare mană, iair în comune şi sate au
ţie Saveta Costea, singura fe­ număr de femei. fost deschise 151 cursuri în lim­
nici o bucurie, dé voi face ín meie din turnătoria de fontă Multe din ele sînt fruntaşe ba romînă, 4 cursuri în limba
în producţie şi dau lucru de maghiară şi 6 cursuri în limba
vÜtór ?lí. { calitate. Aceasta a făcut ca germană. Aceste cursuri sînt
produsele fabricii să fie apre­ frecventate săptămmal de pes­
... $ i a ptécat. La Jlória", a întreprinderii „Hoţia“ din ciate şi căutate de cumpără­ te 4.000 femei. Lecţiile sînt pre­
unde s-á angajat, tovarăşii au tori. date conform unui plan întoc­
făcut din ea ó lucrătoare bu­ Alba Iu lia : dreaptă, cu pri­ mit pe timp de 4 luni. In ca­
nă. Făcea perii de tot felul şi vite mîndtă, păşind sigură Printre munci!oard e harni­ drul acestor cursuri se predau
ce ce se află in fabrică, se lecţii cu următoarele tem e:
se mîndréa cîtid trécînd pe printre formele cu mici rîufi numără şi tov. Minodora „Construcţia socialismului in
Munteanu. La maşina de de­ ţara noastră şi contribuţia fe­
A cum 13 arii, ,1a Paris1 s-au pusba- adresat' organizaţiilor naţionale alé fe­ ş'i social, prin trimiterea de reprézert- pănat, la care lucrează, ea meilor la această operă“, „Din
JtV. ?'?le unei organizaţii mondiale a meilor, emoţionante apeluri îridrumîn- tărite la această cômisié şi! prin p'ré- îşi depăşeşte cu regularitate mişcarea internaţională a fe­
femeilor — Federaţia Demoirafă Inter­ dü-íé să iniţieze celé mai variate for­ zeritaréa dé documenté asupra situa­ norma de producţie cu 10 la meilor“, „Probleme ale păcii şi
naţională a Femeilor. S-au întîlnit aici me de luptă şi muncă pentru lămuri­ ţiei fe'ni'ëildr şi copiilor din; ţările ca­ solidarităţii internalionale“ etc.
delegate din 40 de ţărî căre, exfflrnî’nd rea tuturor femeilor şi pentru a le pitaliste, aducînd astfel o contribuţie sută.
voinţa a 80 milioane de femei, au ho­ trezi conştiinţa şi a le face să înţe­ la activitatea O.N.U. In lupta pen­ In clişeu: Tovarăşa Minó-
tărî! să găse'ască mijloace corfiurie pen­ leagă că şi îti mîinile lor ătă soarta tru apărarea drepturilor femeilor
tru feâlîfaErfei aspiraţiilor de ve'ăcUfi căminelor lor. • F.D.l.F. acordă o mare’ atenţie ţărănoi­ dora Munteanu, la locul de
al« ferfie’ilâr î jŞâcea între popoară,- ega­
litatea în drepturi, viaţa fericită ă co-' Mişcarea femeilor şi a mamelor’pen­ lor din ţările capitaliste care au o di- muncă.
tru pace a crescut an de an. Femeile
De atunci şi pînă astăzi, organizaţia din Franţa au pornit o campanie na­ tuafie economică şi socială din ce în mm n sală se afiait cei măi de lucru. Acum lucrează la secţia Dar Susana nu pierde nicioda­
mdfidială ă femeilor a parcurs un drum ţională de strîrigere dé petiţii către ce mai grea. In Italia,- Uniunea Fe­ G / bazlă muncitori ăi fabricii de închis cutii. Aici toate mun­ tă ocazia de a discuta cu Maria
glorios. Sub steagul F.D.l.F. s-âu reu­ guvern, cerîrtd Imediata rechemară â meilor Italiene, sindicatele şi asociaţi­ I.A.R.T. din Deva — comuniştii. citoarele, îmbrăcate în halate al­ Bogdan nu numai despre calita­
nit astăzi în lupta comună peste 200 trupelor franceze din-'Afr-jCa de' nord. ile ţărăneşti duc- acţiuni în- rîndul fe­ Ascultau cu încordare un référai be, sînt în plină întrecere. Pri­ tea produselor, ci şi despre fe­
milioane femei, din 80 de ţări. Aşa Femeile braziliene au lansat o cam­ meilor ţărănoi pentru a cere sporirea prezentat de secretatul organi­ ma care te întîmpină cu privi­ lul cum trebuie să muncească
cum era şi firesc F.D.l.F. şi-a îndrep­ panie pentru popularizarea liotărîrilor salariilor muncitorilor agricoli, pentru zaţiei de bază privind viaţa şi rea este candidata de partid în toate direcţiile pentru ca şi
tai în primul rîfid atenţia spre salva­ Congresului mondjal al mamelor, iar aplicarea legilor proiecţiei maternităţii.- activitatea muncitoarei Susana Susana Hrubi. In timpul proce­ ea să devină candidată de par­
rea milioariéloT dé copii şi- femei vic­ femeile din Chiria -au adoptat o rezo­ a asigurărilor sociale etc. Asemenea ac­ Hrubi, căre Ceruse să fie primită sului de producţie prea puţin tid. In faţa Măriei Bogdan cel
time ale lagărelor de concentrare, ale luţie în sprijinul documéntelo? elabora­ ţiuni duc şi femeiM din America La­ în rîndurile candidaţilor de par­ poţi sta- de vorbă cu această mai buri exemplu este muncitoa­
foametei şi mizerieî, toate prorocite de te dé congres. Peste tot, în întreaga tină, fJrilutiea' Sud-Africană, Indonezia, tid. Cînd secretarul organizaţiei muncitoare. Lucrul Ia maşina cic rea Susana Hrubi. Chiar în ziua
războiul fascist. In acest scop s-au lume, s-au întreprins acţiuni pc linia Sudan şi alte ţări. de bază citea din referai, Su­ închis cutii cere multă atenţie, cînd i-arri făcut o vizită la lo­
desfăşurat- largi campanii în cărep fe- stabilită de Congresul mondial al ma­ sana îşi depăna amintirile: tra­ de care depinde în mare măsu­ cul de muncă, prin mîinile Su-
mleile au colectat hrană, îmbrăcămin­ Pentru a cunoaşte îndeaproape viaţă iul nevoiaş din familie, începu­ ră calitatea cutiilor ele conserve. sariei Hrubi au trecut aproape
te- etc. melor. şi’ realizările femeilor sovietice şi din turile meseriei, munca pentru 9.000 cic cutii de conserve, ccca
F.CJ.I.F. a atras de ,1a început aten­ ţările de' democra-ţie populară, F.D.l.F. calificare, lupta pentru calitatea Susana Hrubi este o munci­ ce înseamnă o depăşire a planu­
Alături de toate forţele progresiste, a propus organizarea- de schimburi de produselor etc. Apoi Susana se toare foarte conştiicioasă. La lo­ lui cu cca. 20 la sută. Cît pri­
F.D.l.F. a trihnis de nenumărate ori ţia opiniei publice mondiale asupra experienţă şi vizite. Cu- ocazia acestor gîndea şl fa viitor. cul ei de muncă trec poate luni veşte calitatea acestui produs,
1«- O.N.U. documente asupra situaţiei condiţiilor de viaţă ale femeilor din vizite s-a văzut că- revendicările cu­ de zile fără să se înregistreze nu a avut nimeni nimic de re­
grele a fénléilôr şi copiilor din tu n i­ ţările édldniále. , feméilé' din lü'n'íéa prinse în declaraţia drepturilor femeii Despre toate acestea a vorbit vreun rebut. La maşina de în­ proşat nici cei de la sterilizare,
sia', Maroc, Algeria, protestînd în a- întreagă áu fost chemate tă luptă p'éfí- sînt realizabile. Realizările obţinute de şi Susana în faţa întregii orga­ chis cutii lucrează şi muncitoa­ nici cei de la contrei, nici cei
célaçi timp pe lingi guvernele ţărilor tru îmbunăfăţire'a" lítúáfÍéí ítfroTií'dr femeile din ţările socialiste sînt e- nizaţii. Tovarăşii i-au scos în rea Maria Bogdan. Prin mîi­ de la ambalaj. Peste tot, în fi­
colonialiste. F.D.l.F. & susţinut de ase­ lor din Iran, Inddli'é'z'ia, Tú'n'is şi ál­ xemple vii care însufleţesc milioanele evidenţă modestia, cinstea şi nile lor trece toată producţia şele de control ale Susanei Hrubi
menea activ propunérilé de' pace ale de femei din ţoală lumea în lupta lor hărnicia, iar cînd a fost vorba este scris : „Conform stasului“.
U.R.S.S. 'şi a rrioBiliZat femeile de" p'e tele. pentru făurirea viitorului luminos al de vot, din sală s-a înălţat o fabricii, care lunar, se ridică ia
întreg globul în acţiunile dé luptă îm­ dbzbátírif în séáiu'n'ile Consiliului copiilor şi familiilor lor. pădure de mîini. A fost o încre­ zeci de tone. în nenumărate rîn- lată de ce muncitorii fabricii
potriva unul fîôu război. dere unanimă pe care Susana duri cele două muncitoare au a- au dreptate cînd spun că Su­
F.D.l.F. şi’ în Cóiígrcsélé rntérnáfi'óríále Făcînd bilanţul activităţii F.D.l.F. Hrubi s-a angajat să nu o dez­ vut discuţii pe tema calităţii pro­
Femeile (firi fifiHStf înftéiga, înca­ alé femeilor, problenVá drepfurlîdr fe­ în cei 13 ani de existenţă, femeile din duselor. Discuţiile au dat rezul­ sana Hrubi confirmă Încrederea
drate în F.D.l.F., au duS o luptă' p'ét- întreaga lume constată că, în tot acest mintă niciodată. tate bune. Acum ele veghează
séverenta pentru încetărea focului în meii, F.b.r.f. S chémát şi îndriirtiăt timp, grija faţa de viaţa şl fericirea ...Au trecut de atunci 6 luni. cu atenţie ca orice cutie să fie ce i-a fost acordată de către
Vietnam ş'i Core'éa', dovëdiridu-sé fü'pli-' femeilor şi a copiilor a stat în cen­ curăţată de unele reziduri care ar
tdare p'eiîfru' éarfza păcii. Pentru tra­ orgá'AÍz-áfiilé hăţidnale d'é' femei din trul atenţiei. Sărbătorind cea de a 13-a Intre timp Susana Hrubi s-a duce la neînchiderea lor erme­ organizaţie, de a deveni candi­
ducerea în viaţă a Îiotărîrîlor mărilor ţările capitaliste şi colo'riMé să inten­ anivéréare a‘ F.D.l.F., femeile din în­ străduit să-şi respecte angajă- tică si astfel să apară rebuturi.
cdngrëse ale părtizănilo'f păcii de la sifice pr'îff acţiuni concreté lupta’ pen­ mentul şi a reuşit să facă acest dată de partid.
Stokhbltfl, ^îén'sf, FTelsirikî, F.D.l.F. a tru' cucerireă diéptürilér. treaga lume obţin nor şi’ noi süccëse
I. AL
Iii calitate de organizaţie negúver- î'h lupta comună pentru pace, drepturi
hanient-ală pe lingă O.N.U.,- F.D.l.F.
şi apărarea vieţii copiilor.
a luat parte din 1947 şi pînă în 1954
la lucrările Comisiei pentru drepturile
femeii1 de pe lingă Go'nsiliul ecoflomic