Page 3 - 1958-12

Nr. 1224
Alegeri în organizaţiile de partid de ia sate
Moi multă atenfie educaţiei comuniste
a membrilor şi candidaţilor de partid
Din darea de seamă şi din
'discuţiile purtate de comuniştii
prezenţi la adunarea generală
de alegerea noului comitet co­
munal de partid Gălan, a reie­
şit că în perioada de la ulti­
mele alegeri şi pînă în prezent,
ca urmare a muncii desfăşurate
'de organizaţiile de partid săteşti,
în comuna Călan au fost obti-
n.ute succese însemnate.
Printre succesele realizate
sînt, în primul rînd, acelea pri­
vitoare la transformarea socia­
listă a agriculturii, înfiinţarea
de noi unităţi socialiste şi corn
solid area celor existente. Totalul
suprafeţei aduse în întovărăşiri
şi gospodăria agricolă colectivă
din Batiz. reprezintă 67 la sută
din suprafaţa arabilă a comu­
nei Călan, situînd-o astfel, prin­
tre comunele fruntaşe ale raio­
nului Hunedoara. Unele sate,
cum sînt Batiz şi Strei, sînt
complect cooperativizate. iar la
Strei se depun tot mai multe ce­
reri pentru înfiinţarea unei gos-
pcjdarii colective. Tn fruntea ac­
ţiunilor pentru lămurirea ţărăni­
mii muncitoare au stat comuniş­
tii, ei fiind primii care s-au în­
scris într-una dîn formele socia­
liste ale agriculturii.
Darea de seamă, prezentată
de tov. Maria Munteanu, secre­
tara comitetului comunal de par­
tid Călan, a mai arătat că s-au
obţinut rezultate însemnate şi în
munca cu femeile, pentru care
s-au deschis 16 cercuri de citit,
3 cursuri sanitare : ele au con­
fecţionat obiecte necesare dis­ de partid din organizaţiile co­
pensarului de copii şi au dat
mai multe programe artistice,
fondurile realizate fiind desti­
nate diferitelor acţiuni obşteşti.
Comuniştii analizează
activitatea organizaţiei IJ-T.ML meşteşugăreşti „Retezatul“ din
Adunarea generală a organizaţiei de
bază P.M.R. de la exploatarea mi­
nieră Ţebea, ţinută în ziua de 20 no­
iembrie a analizat activitatea organi­
zaţiei de bază U.T.M. a minei.
Tov. Gheorghe Bînţu, secretarul or­
ganizaţiei de bază U.T.M.. a prezentat
un raport privind problemele: educaţia
comunistă a tineretului, evidenţa mem­
brilor şi disciplina în muncă.
Pe marginea acestui raport au luat
cuvîntul mai mulţi comunişti, care au
apreciat că activitatea organizaţiei
U.T.M. s-a îmbunătăţit. Utemiştii aduc
o importantă contribuţie la realizarea
planului de producţie al exploatării,
mulţi dintre ei sînt fruntaşi în produc­
ţie. S-au obţinut succese şi în ceea ce
priveşte educarea şi întărirea discipli­
nei în muncă.
Participanţii la discuţii au arătat că
În activitatea organizaţiei U.T.M. mai
sînt încă şi unele lipsuri. Astfel, corni- vînd ajutorul permanent al organiza­
feful organizaţiei nu a pus în discu­
ţia adunării generale şi nu a tras la
răspundere pe tinerii care au abateri
de la disciplină şi comportare.
Comuniştii au apreciat că şi în ceea
ce priveşte educaţia şi creşterea tine­
retului sînt încă lipsuri care trebuie
lichidate.
Pentru îmbunătăţirea muncii organi­
zaţiei U.T.M. adunarea generală a or­
ganizaţiei de partid a adoptat o ho-
târîre care prevede măsuri concrete
pentru lichidarea lipsurilor semnalate.
Aşa de pildă, comitetul Organizaţiei
U.T.M. a fost obligat ca în cel mai
—O—
S B fy a fie
ea re
rezolvată
Cetăţenii comunei Gurasada,
raionul Ilia, se obişnuiseră ca
in fiecare săptămină să vizio­
neze un film adus de caravana
cinematografică. De cîteva luni
insă, responsabilul caravanei
neglijează această comună.
întreprinderea regională cine­
matografică ar trebui să ţină
cont de faptul că şi cetăţenii
comunei Gurasada sînt dornici
să vizioneze filme şi să ia mă­
suri de îndreptarea situaţiei.
AUGIJST1N ANDRICA
corespondent
In aceeaşi perioadă, la Bati2
s-a format o grupă de partid,
iar la Strei o organizaţie de
partid. Cercurile de învăţămînt
de partid au funcţionat în mod
satisfăcător.
Cu toate rezultatele obţinute,
darea de seamă şi mai ales dis­
cuţiile purtate ¦ de comuniştii
Ioan Roman, Ioan Tuza, Ştefan
Laczko, Remus Stoica, Ermă’şel
Durlescu, Petru Tuza şi alţii, au
scos în evidenţă faptul că în
munca comitetului comunal de
partid Călan şi a organizaţiilor
de partid săteşti, au existat nu­
meroase lipsuri.
In adunare a fost aspru cri­
ticată lipsa de interes a unor
tovarăşi faţă de obligaţia pe
care o au de a participa la adu­
nările de partid. Această lipsă
inadmisibilă, s-a manifestat şi
cu ocazia adunării de dare de
seamă şi alegeri, de la oare au
lipsit nemotivat, unii mem­
bri de partid. Faţă de aceasta,
organizaţiile de partid şi comi­
tetul comunal sînt obligate să
ia măsuri corespunzătoare.
— Un alt aspect, care trebuie
să ne dea de gîndit, — a spus
tov. Ştefan Laczko — este acela
că unii tovarăşi nu dau dovadă
de spirit, critic şi autocritic în
adunări, nu se înscriu la cuvînt.
Unii se mulţumesc să facă act
de prezenţă şi să-şi achite co­
tizaţia.
Analizînd cauzele care au
contribuit în bună măsură ca
nivelul combativ al membrilor
munei Gălan să rămînă încă în
urmă, tovarăşii au arătat că ve­
chiul comitet comunal de partid
nu a tras la răspundere pe acei
-scurt timp să repartizeze sarcini con-
crete fiecărui utemist şi sa ceară pe­
riodic din partea acestora, în adună­
rile generale, informări de felul cum
îşi duc sarcinile la îndeplinire. De a-
semenea, s-a hotărît să se expună in
faţa utemiştilor o conferinţă cu tema:
„Ce înseamnă să fi uiemist".
In acelaşi timp comitetul U.T.M.
trebuie să pună în cel mal scurt timp organizaţiei de bază. Ei au se-
în discuţia adunării generale cazurile zisat că in această cooperativă
de indisciplină şi să ia măsuri de sanc­ nu se face instruirea periodică a
ţionarea celor vinovaţi. De asemenea, toare la unele maşini şi utilaje,
să se pună în ordine evidenţa tuturor
membrilor U.T.M. Neadmiţînd nici un
fel de abatere de la disciplina de or­
ganizaţie şi de producţie, organizaţia
de bază U.T.M. de la mina Ţebea, a-
ţiei de partid, al tuturor comuniştilor, a adoptat in unanimitate hotă
va reuşi să lichideze lipsurile semna­
late şi să facă ca fiecare utemist să-şi
îndeplinească cu răspundere sarcinile
«arc-i revin.
EXEMPLUL OPERATORULUI
Atenţia cu care spectatorii ci­
nematografului sătesc din Sub-
cetate urmăresc secvenţele fil­
mului, este ades tulburată de
observaţii de genul acestora:
„Stinge ţigara 1“, „Nu mai fu­
ma !“ etc.
Cei vizaţi, care ţin ţigările
camuflate, in mînecile hainelor,
trag insă mai departe cu sete,
fără a se sezisa, iar pe sfîrşite,
chiştocul vlăguit îl strecoară
Să fie luate măsuri practice !
Pe lingă Comitetul de linie
Simeria există şi o comisie de
locuinţe, care are în sarcina sa
rezolvarea problemelor privind
repartizarea de locuinţe aparţi­
nătoare complexului C.F.R. Si­
meria şi de a tranşa eventualele
neînţelegeri survenite între lo­
catari.
Cu citeva luni în urmă; comi­
sia de locuinţe sus-amintită a
primit unele reclamaţii din par­
tea locatarilor pavilionului 128,
prin care aceştia sezisau că lo­
catarul Octavian Deac, împreu­
nă cu soţia sa, au comportări ce
lasă de d o rit: provoacă scanda­
membri şi candidaţi de partid
care nu şi-au dus la îndeplinire
sarcinile ce le-au fost trasate.
Controlul executării sarcinilor
s-a efectuat în mică măsură, iar
organizaţiile de bază săteşti au
fost slab ajutate şi nu li s-a
analizat temeinio 'aotivitatea.
S-ar putea spune că însăşi
darea de seamă prezentată în
adunarea generală s-a preocu­
pat prea puţin de munca şi viaţa
internă a comitetului comunal
de partid şi a organizaţiilor de
bază, mulţumindu-se să trateze
mai pe larg situaţia internaţio­
nală. Darea de seamă nu a vor­
bit despre sprijinul larg pe care
comuniştii uzinei din Gălan şi
tovarăşii de la comitetul raional
de partid l-au adus în munca de
transformare socialistă a agri
culturii, ajutor hotărîtor în obţi
nerea rezultatelor de pînă acum
Darea de seamă a’ tratat super
ficial slaba activitate dusă pen
tru primirea de noi membri şi
candidaţi de partid, faptul că în-
tr-un an au fost primiţi numai 3
candidaţi.
Discuţiile purtate s-au referit
şi la faptul că comitetul comu­
nal de partid nu a analizat pe­
riodic activitatea organizaţiilor
de masă, a întreprinderilor şi
instituţiilor existente pe raza co­
munei.
Faţă 'de aceste neajunsuri,
noul organ ales va trebui să
lupte în mai mare măsură, să
muncească pentru aplicarea în
primul rînd, a hotărîrilor luate
în adunarea generală de dare
de seamă şi alegeri.
GH. LUPAN
Protecţia muncii,
în discuţia
organizaţiei da bază
HAŢEG (de la şubred acţi a
noastră voluntară). — Zillele
trecute, membrii organizaţiei de
bază P. M. R. a cooperativei
.Haţeg au discutat feluLîn care
sînt respectate normele tehnice
de protecţie a muncii in cadrul
acestei unităţi. Cu acest prilej,
tov. Teodor Raţă, preşedintele
comisiei de asigurări sociale, a
prezentat un raport în care a
arătat cum au fost asigurate
condiţiile de lucru.
La discuţii au* luat parte un
însemnat număr de membri ai
cooperatorilor, că lipsesc apără­
că unele localuri sînt încă neco-
respunzătoare ş. a.
In urma discuţiilor purtate pe
marginea raportului, adunarea
generată a organizaţiei de bază
riri menite să ducă la lichida
rea lipsurilor existente, la asi
gurarea unor condiţii cit ma-
optime de lucru pentru coopera
torî.
NICU SBUCHEA
NOTE
discret, fără să-l stingă, sub
scaunul vecinului... Cu citeva
locuri mai în dreapta, cu citeva
bănci mai in faţă şi mai în spa­
te, se fumează, tot... în minecă.
In pauză, un cetăţean indig­
nat a vrut să ceară operatorului
Ioan Măgureanu să intervină
pentru a se opri fumatul în sală
şi de aceea s-a îndreptat spre
cabina de proiecţie. Cînd a des­ le cinematografice să se ia mă­
chis însă uşa, a rămas de-a drep­ suri.
luri cil vecinii, folosesc expresii
triviale în auzul copiilor, aduc
insulte grosolane etc.
Din procesul verbal nr. 8, în­
cheiat la 13 august a. c., se
constată că cele relatate de re­
clamanţi sînt fapte reale şi ca
atare, comisia de locuinţe a ho-
tărit evacuarea celor doi în cau­
ză, găsindu-le o altă locuinţă.
In acest scop, lui Octavian Deac
i s-a inmînat şi un ordin de e-
vacuare. Cu toate acestea, el
continuă să locuiască şi in pre­
zent în pavilionul 128, manifes-
tindu-se sub aceeaşi formă.
Credem că este cazul să se ia
unumun somnrsmwi P h" ?
Dezlegarea »N IBIIUCIEŞ
r->r-ir->/—>/—>r* r->r-»/¦*>r->t înălţim ea sa fie
c (Urmare din pag. l-ă) (Andrei Domokos, şi Mihai Zöldy, )
l rşi ŞTtef..a..n.....P..î.r..v.u. — s-au luptat!
i aLsă-l trezeşti din somn ? Măi, din răsputeri ea să cucerească 3
( măi... Gîte tunuri o s-aduci pen- gloria primului lo o ; şi pe grafi- ]
(tru isprava asta? eul de producţie, săgeata albas-ţ
[• Ştefan Gantz n-a zis nimio. tră din dreptul brigăzii suia, cu Î Comuna Buceş, raionul Brad, culturală poate şi trebuie să spri­
jine acţiunile întreprinse în pro­
S-a mărginit să surîdă unor gîn- fiecare lună, tot mai sus... 3 se înşiră pe văi străjuite de dea­ cesul de transformare socialistă
a agriculturii.
( duri tainice. A doua zi, la sfîr- Noul conducător al abatajului ] luri masive, acoperite înspre vîr-
O mai judicioasă repartizare
[şitul şutului, i-a rugat pe mem- 6 s-a ţinut de cuvînt. Toţi m ine-j îuri cu păduri întinse, iar la a spaţiului ocupat de cooperati­
va sătească, sau de alte institu-
poale cu grădini de pomi fructi­ ţii din Buceş, ar da posibilitatea
obţinerii unei camere în care
feri. Prin şoseaua ce trece şer­ căminul cultural să-şi desfăşoa­
re activitatea. Pînă în prezent
puind pe aici, se face legătura însă, aici nu s-a întreprins nimic,
sau aproape nimic în acest scop.
[ le, a înmînat-o celui mai aproa- despre ei, prim-maistru! miner ) între oraşele Brad şi Abrud. Oa­
Afirmaţia că organele locale
[• pe de el, lui Andrei Domokos: Virgîl Ursu a avut, pentru fie-1 menii se ocupă cu creşterea vi­ dovedesc indiferenţă faţă de ac­
tivitatea cultural-educativă la
r „Vorbeşte aici de experienţa mi- care în parte şl pentru toţi lao-3 telor şi a oilor, cu pomicultura, Buceş este bazată şl pe urmă­
toarele situaţii concrete: biblio­
rnerilor sovietici. Te-aş ruga să laltă, vorbe de laudă ce nu se ] iar alţii lucrează la exploatările teca căminului cultural (cu pes­
te 700 de volume) stă şi azi în­
L te uiţi prin ea şi să pui cite un mai sfîrşeau. ) miniere din apropiere. chisă într-un dulap, iar apara­
tul de radio, ajuns nu se ştie
![semn la pasajele mai importan- Numai în primele 10 luni ale) Pentru fiii oamenilor muncii pi'u ce căi, la cooperativă, a
fost dat încă din luna februarie
( t e ; acolo de unde putem aplica anului acesta, brigada lui Ştefan 3 din Buceş a fost construită în a.c. Ia reparat, dar nimeni nu
se interesează pentru readucerea
f-şi noi cîte ceva... Şi peste trei Gantz a trimis la zi 2.400 tone! anii regimului nostru o şcoală e- lui în comună.
tzile, ţinem o scurtă consfătuire, de cărbune peste prevederile 2 îementară de 7 ani, încadrată cu Atîtea şi atîtea sate din raio­
nul Brad, unele chiar mai de
^ Dumneata ne prezinţi referatul, planului. Adică un tren ce şi-ar ] profesori şi învăţători corespun­ mică importanţă decît Buceşul,
au găsit modalitatea de a-şi
p Bine ?“ Aşa s-a născut învăţă- întinde vagoanele pe vreo 3 ki- ) zători. Tot aici există şi un in­ construi cămine culturale, prin
posibilităţi proprii. Cetăţenii din
mîntul tehnic în abatajul 6... lom etri! ] ternat, în care sînt cazaţi elevii Buceş nu sînt mai prejos de har­
nici ; acest iucru l-au dovedit cu
[ Şi timpul a smuls mereu, una Randamentul brigăzii în râs-!’ din satele mai îndepărtate. prisosinţă atunci cînd au con­
struit şcoala. Oare un efort în
I după alta, zilele calendarului, timpul acesta ? 5,48 tone pe post.] Ce nu există încă la Buceş ? plus, n-ar rezolva şi această do­
leanţă de a avea în satul lor şi
(Prim ei consfătuiri tehnice î-au Şi recent, la ultima consfătu-] Nu există un cămin cultural, în un cămin cultural ?
(urm at, la intervale din ce în ce ire de producţie pe mină, Ştefan) care cei dornici de cultură să Pentru aceasta e nevoie însă
de buni organizatori, de oameni
t mai scurte, altele. Sarcina de re- Gantz s-a ridicat şi a chemat la 1 primească cunoştinţe noi, să se gospodari la conducerea comu­
nei. Preşedintele sfatului popu­
|- ferat a devenit tot mai îndrăgită. întrecere pentru reducerea încadreze în activitatea formaţi­ lar şi secretarul organizaţiei de
partid din Buceş, ajutaţi de cei­
|| Pentru dobîndîrea ei s-au stîrnit preţului de cost al cărbunelui — ) ilor artistice, să asculte conferin­
(- aä dJ evărate v-dJ * isp4u<4te. toate4-/- « 4-a bmr1iag. »ă—zîiîle de’J _ miî ne_ ri- d1i: n. s) ţe educative, ori să citească o
C In plus, în pragul fiecărei Vulcan : ! carte nouă. Situaţia actuală din
[¦luni, âteîan Gantz s-a îngrijit — Ne angajăm să reducem!] Buceş îi privează pe locuitorii
!¦ca toţi membrii brigăzii să cu- preţul de cost, numai cu econo-] satului de a face cunoştinţă cu
(noască la perfecţie, cu ochii în- miile ce le vom face la m ateri-) realizările culturii şi ştiinţei, cu
(chişi, toate sarcinile planului de aiul lemnos, cu l leu la tona! măreţele construcţii socialiste din
[¦producţie. Le-a anunţat atît pla- de cărbune l ] patria noastră.
Lnul zilnic, cît şi cantitatea de ...Sînt cifre şi fapte care n u ] Cu puţină bunăvoinţă organe­
( cărbune ce trebuia dată pe mai uimesc astăzi pe nim eni.) le locale ale puterii de stat şi
( schimb. „Gînd ştii toate astea, Nimeni nu-şi mai verifică astăzi, 3 Comitetul comunal de partid din
[•jum’ate din succes e-n buzuna- pe scripte, bănuielile într-oeven-ţ Buceş ar fi putut crea condiţii
|r u l tău“ ! obişnuia el să spună, tuală greşeală la cîntărirea suc-] ca şi aici să se poată desfăşura
|| Şi asta l-a ajutat să dea ghes ceselor abatajului 6. Căci ceea c e ) activitatea cultural-educativă de
(întrecerii între schimburi. O în- se petrece aci este un lucru din- 0 masă. Aceasta, cu atît mai mult,
(trecere strînsă, viu disputată, în tre cele mai simple şi la înde- ) cu cît pe raza comunei Buceş
|l care toţi şefii de schimburi — şi mîna' oricărei brigăzi. ] iau fiinţă noi şi noi întovărăşiri
r s r-J t o J ___ ! i—J u 4 w / l J \—J »__ / » >v i \.~ J,— h ^ .! t_ /v - agrozootehnice, iar activitatea
lalţi comunişti şi oameni cu tra­
gere de inimă, ar trebui să ana­
lizeze mai îndeaproape această
situaţie şi să găsească soluţio­
narea cea mai potrivită, care ar
duce în mod nemijlocit la învio­
rarea muncii culturale.
Organele locale din Buceş se
preocupă nesatisfăcător şi faţă
de celelalte instituţii culturale
din comună. E suficient să a-
mintim că şcoala de 7 ani nu
are nici pînă Ia data actuală un
lot experimental, motiv pentru
care, cunoştinţele căpătate la
lecţiile de ştiinţe naturale nu
pot fi experimentate practic. A-
poi, aceeaşi şcoală nu are un
teren sportiv, cu toate că pînă
în anul şcolar trecut exista un
asemenea teren în apropierea
şcolii. Se poate aminti şi de fap­
tul că magazia de lemne a şco­
lii stă şi acum fără pereţi.
Sub îndrumarea j Cabinetul tehnic al minei - Faţă de ciele arătate aici, sîn-
profesoarei Elena { tem convinşi că tovarăşii din
Gîrcoană, cencul \ spri jin activ al sectoarelor Buceş vor lua neîntîrziat măsuri,
de croitorie de la \ acordînd astfel problemelor vie­
Casa pionierilor (Urmare din pag. l-a). obţinut „Casca de aur“ a tehni­ ţii culturale atenţia cuvenită.
din Sebeş desfăşoară o rod­ cianului, iar mina şi-a îndeplinit
nică activitate. 11 care în ultimul timp a stag­ planul anual cu aproape două Gh. L.
nat. Iar în cazul sectoarelor luni înainte de termen.
IN CLIŞEU : Pionierele cla- bune, cum este I A, se pot stu­ — —¦
,sei a V-a a Şcolii elemen­ dia posibilităţile ca în viitor a- Este evident deci faptul, că a-
tare de 7 ani din Sebeş, lu-' colo unde cabinetul tehniG se Program de estradă
, crincl rochife şi şor(uleie pen- ’ la Zlatna
tru copii. cesta să obţină distincţia „Casca preocupă de nevoile producţiei,
de aur“ a tehnicianului. studiind metodele de îmbunătă­ Elevele şi elevii clasei a XI-a
Iată deci, că sînt probleme ce ţire a condiţiilor de exploatare a Şcolii medii mixte Zlatna, au
ar putea lega mai mult activi­ şi transport, specifice exploată­ prezentat in seara ziilel de 29
tatea .cabinetului tehnic de ne­ rii respective, sarcinile de plan noiembrie, în localul căminului
cesităţile producţiei. Pentru a- se realizează cu succes. Acesta cultural din Zlatna, un bogat şi
ceasta însă, este necesar un con­ este de altfel şi scopul final. variat program de estradă, sub
tact strîns cu şefii de sectoare, In concluzie cabinetele tehnice conducerea profesorilor Corcea,
trebuie să devină un sprijin activ Damian şi Pop. Cu această oca­
tul surprins. Picior peste picior, în tot timpul anului. al tuturor sectoarelor, să abor­ zie şi-au dat concursul şi tova­
cu ţigara in colţul gurii, opera­ deze teme legate de necesităţile răşii Ana Treg.er, mg. Puşcaşiu
torul derula pasiv actul I al fil­ Un exemplu bun în această acestora. Numai astfel îşi vor şi Victor Zinek.
mului. privinţă îl constituie cabinetul putea aduce aportul lor, de un
tehniG de la mina Uricani, care real folos'; la îndeplinirea sarci­ Spectacolul s-a bucurat de un
Intr-o asemenea situaţie, ce­ a venit cu propuneri concrete de nilor ce stau în faţa exploatări­ succes deplin, fiind apreciat de
tăţeanul a considerat inutil să îmbunătăţire a condiţiilor de ex­ lor miriibre. sutele de spectatori, care au um­
mal ceară operatorului să inter­ ploatare şi transport cum sînt : plut sala pînă la refuz.
vină pentru opritul fumatului în mărirea profilelor de abataje, re-
sală. S-a adresat în schimb zia­ condiţionarea galeriilor principa­ Preocuparea pentru cursurile serale
rului ca prin coloanele sale, a- le de transport, omogenizarea
cesta să ceară direcţiei regiona­
reţelei de aer comprimat şi alte­
le. In afară de acestea, în cola­ Prin grija permanentă a organelor duiesc să frecventeze regulat şi să a-
borare cu ASIT, a fost ţinuta o de partid şi de stat raionale şi re­ simileze materia prevăzută de progra­
conferinţă, în care s-au discutat
posibilităţile de realizare a pla­ gionale, desfăşurarea procesului de in- ma analitică.
nului de producţie la sectorul II, văţămint la cursurile serale din Sebeş Mai sînt însă şi cursanţi ca, de e-
în întrecere cu sectorul II de la s-a îmbunătăţit simţitor !aţă de anii xempiu, Doina Gavrilă din clasa Xl-a
trecuţi, prin: încadrarea cu noi cadre şi alţii, care deşi dispun de timp li­
măsuri mai severe privind situa­ mina Petrilâ. Rezultatul este că calificate, o frecvenţă mai bună, o a- ber, nu depun interes penlru învăţă­
similare mai corespunzătoare de către tură.
ţia de mai sus. sectorul 11 al minei Uricani a cursanţi a cunoştinţelor teoretice, o le­
gătură mai strînsă a diriguiţilor de De asemenea, mai sînt şi muncitori
I. S. LOTO-PRONOSPORT face cunoscut tuturor participanţilor] clasă cu întreprinderile şi instituţiile cursanţi buni ca : Margareta Müller şi
din care fac parte cursanţii, cit şi Nicolae Păclişan de ia fabrica de hîr.
’că în ziua de 7 decembrie 1958 are loc un concurs special Pro­ consfătuiri tnai dese ţinute cu aceştia iie „1 Mai“ Petreşti, ioan Barbu,
pentru îmbunătăţirea frecvenţei şi pre­ Mihai Scheau şi Dumitru Bădescii de;
nosport. gătirea lor. la fabrica „Simion Bărnuţiu“ din
Sebeş. Conducerile, intreprinderilot de
La acest concurs CU ACEEAŞI TAXA DF. PARTICI­ O serie de cursanţi ca: Ioan Băl. mai sus vor trebui însă să acorde mai
grădeanu din clasa VIII-a, Petru Pa- multă atenţie creării condiţiilor de stu­
PARE, se merge cu mai multe şanse de cîştig, şi anume: diu acestor elevi, pentru ca ei să poa­
rasca dintr-a IX-a, Uhbrich Roiler -— tă participa regulat la cursuri.
1) să obţină un premiu la cele trei categorii obişnuite pen-^
clasa X-a, Troian Bojiţă, Gheorghe VALERIU OROS
tru pronosticurile finale. profesor Ia Şcoala medie
Tănase, Ana Coslinaş şi Maria Or-
^ 2) să obţină unul sau mal multe premii la ceie trei cate-^ mixtă — Sebeş
dean din clasa Xl-a si alţii, sc şiră-
¦gorii de premii, pentru pronosticurile la pauză. (
3) Să obţină pe aceleaşi variante, premii, atît la categoriile^
'pentru pronosticurile finale, cît şi la categoriile pentru pronos-T
^ticurile Ia pauză.