Page 30 - 1958-12
P. 30
Pag. 4 m r TDRÜMUE S O C IA L IS M U L U I1 Nr. 1235
waaam
DECLARAŢIA LUPTELE
guvernului sovietic ALGERIA
în p^ebiema Bmäsispiloi» p©Bat™ OAIRO 8 (Agerpres)'. — Un
ppeinftmpH.maraa mmmi ata© purtător de cuvînt al guvernului
provizoriu al Algeriei a declarat
ppin su r p r in d e r e Deschiderea Congresului DEZBATERILE că între 26 noiembrie şi 2 decem
brie, în cursul luptelor dintre ar
MOSCOVA 8 (Agerpres). — ciei, Turciei, Iranului, în regiunile mata de eliberare algeriană şt
TASS anunţă : Din însărcinarea vestice de frontieră ale U.R.S.S. trupele colonialiste franceze, au
guvernului sovietic, reprezentan şi pe coasta de est a S.U.A. U- scriitorilor din R.S.F.S.R. fost ucişi 285 de militari fran
tul sovietic la conferinţa exper niunea Sovietică este de acord
ţilor de la Geneva în problema ca pe teritoriul ţărilor partici din Comitetul Politic O.N.U cezi, iar alţi 184 au fost răniţi.
Un număr de 58 de militari
preîntîmpinării unui atac prin pante la Tratatul de la Varşovia francezi au trecut de partea ar
MOSCOVA 8 (Agerpres). — niştri al U.R.S.S., prim-seoretar matei de eliberare algeriană.
surprindere a prezentat la 28 să fie instalate 28 de posturi, din NEW YORK 8 (Agerpres)’. —
noiembrie o declaraţie a guver care 6 în U.R.S.S., iar pe terito TASS an u ijţă: La 7 decembrie al G.C. al P.C.U.S. In Comitetul Politic al Adunării recomandarea de a se înceta' ex Purtătorul de cuvînt a adău
Generale a O.N.U. continuă dis perienţele cu arma nuoleară, gat că în cursul acestor lupte au
nului sovietic. riul ţărilor membre ale N.A.T.O. s-a deschis în marele palat al Prima şedinţă a congresului a cuţiile în legătură cu efectele ra-. intrucît oamenii de ştiinţă care fost capturate arme şi muniţii
In declaraţia guvernului sovi şi ale pactului de la Bagdad — Kremlinului primul Congres al fost prezidată de scriitorul Kon- diaţiilor atomice. In cadrul şe ale trupelor franceze.
scriitorilor din R.S.F.S.R. La a- stantin Fedin. Din însărcinarea dinţei din dimineaţa zilei de 6 reprezentau in comlîtetul ştiinţi
etic se arată că există posibili 54 de posturi din care G în cest congres participă 397 dele Biroului C.C. al P.C.U.S. pentru decembrie, la discuţii au parti- fic S.U.A., Anglia şi alte cîteva —o —
tatea realizării unui acord în R.S.F.S.R., P. N. Pospelov, se cipat delegaţii Cehoslovaciei, ţări, au declarat că na au drep-
ceea ce priveşte luarea unor mă S .U .A . t 'v Norvegiei, Austriei, Olandei, Da- tul să facă „recomandaţii politi- Eşecul proiectilului
nemarcei, Australiei, Indoneziei ce“, cosmic american
Intrucît propunerea cu privire şi Iugoslaviei.
Concluziile ştiinţifice în legă „Pioneer 3“
suri reale în vederea reducerii la instalarea posturilor de con gaţi reprezentînd peste 2.500 de cretar aii C.C. al P.C.U.S., a urat Toţi cei care au luat cuvîntul tură cu efectul radiaţiei atomi
au aprobat raportul comitetului ce la care au ajuns însă în a- WASHINGTON 8 (Agerpres).
primejdiei unui atac prin surprin trol afectează teritoriul tuturor scriitori din R.S.F.S.R., precum congresului scriitorilor succes în nanimitate toţi membrii comite — Agenţia1 Unite’d Press Inter
dere. Crearea unor posturi te ţărilor participante la Tratatul de şi numeroşi oaspeţi veniţi din desfăşurarea lucrărilor. ştiinţific aii O.N.U. pentru radia tului, a declarat în continuare national 'anunţă că autorităţile
restre de control şi luarea de fo la Varşovia, în zona de ampla toate republicile unionale. ţia atomică şi au sprijinit rezo delegatul Cehoslovaciei, dove- americane de resort au confir
tografii din avion în regiunile sare a acestor posturi trebuie să Leonid Sobolev, preşedintele luţia Indiei şi altor ţări care re desG că este necesar să se plină mat în cursul zilei de duminică
comandă ca acest comitet să-şi de urgenţă capăt infectării 'at că proiectilul cosmio „Pioneer
respective ar putea constitui o fie cuprinse cel puţin majorita In lojile guvernamentale se comitetului organizatoric al Uni continue lucrările. mosferei şi suprafeţei pămîntului 3" va reintra în atmosferă dumi
în urma experienţelor cu arma nică seara Ia orele 19,51 g.m.t.
bază a acestor măsuri. Guvernul tea ţărilor membre ale N.A.T.O. adia conducători ai partidului unii scriitorilor din R.S.F.S.R., Kairel Kurka, delegatul Ceho nucleară. şi că proiectilul se va dezintegra
sovietic propune de asemenea să deasura regiunii Yombuctu (A-
se cadă de acord asupra reduce situate în Europa. v comunist şi ai guvernului sovie a prezentat un amplu raport. slovaciei, a subliniat că singurul Reprezentantul Cehoslovaciei frieă de nord).
rii cu cel puţin o treime a elec tic în frunte cu N. S. Hruşoiov, Lucrările congresului vor dura mod de rezolvare radicală a a cerut ca comitetul ştiinţifio
tivului forţelor armate străine In declaraţie se propune ca în preşedintele Consiliului de Mi câteva zile. pentru radiaţia atomică să pre In felul acesta, eşuarea noii
Europa zona de luare de fotogra problemei radiaţiei atomice este zinte rapoarte anuale cu privire încercări de lansare a unui sa
interzicerea pentru totdeauna a la schimbările intervenite în ni telit aii L’unei a fost recunoscută
fii din avion să fie stabilită la o experienţelor cu armă nucleară. velul radioactivităţii. în mod oficial.
aflate pe teritoriul statelor euro adîncime de 800 km. spre est şi
pene şi asupra interzicerii am vest de la linia de demarcaţie a ••••••••* El a arătat că comitetul ştiin E ------ P0Q------
ţific nu a inclus în raportul său
plasării tipurilor moderne de ar principalelor forţe armate ale
me de exterminare în masă pe N.A.T.O. şi ale Tratatului de la
Popoarele A sieiteritoriul Republicii Federale Varşovia, precum şi în Grecia,
Germane şi al Republicii Demo Turcia şi Iran. In această zonă
crate Germane. sprijină lupta de eliberare
trebuie să fie inclusă şi Japonia,
In declaraţie se subliniază că deoarece bazele militare străine
chiar în condiţiile actuale, cînd situate aici pot îi folosite pentru a PO PO A RELO R AFRICII
puterile occidentale nu sînt dis efectuarea unui atac prin sur
puse — după cum a dovedit ex
perienţa îndelungată a tratative prindere. V DJAKARTA 8 (Agerpres). — Ele se bucură astăzi de sprijinul
lor în problema dezarmării — total al popoarelor Asiei şi al
să accepte interzicerea armei Intereselor fundamentale ale Intr-un editorial in care salută forţelor iubitoare de pace din în
nucleare şi reducerea substanţi popoarelor europene, se spune 1 conferinţa de la Acera a popoa treaga lume“.
ală a armamentelor clasice, exis în declaraţie, ar corespunde şi relor Africii, ziarul indonezian
tă totuşi posibilitatea de a se faptul ca statele care dispun de „Kkarian Rakjait“ subliniază ma Ziarul „Sin Po“, care consa Documente care demască Explozia
realiza o înţelegere asupra pro arma nucleară să-şi asume obli cră un editorial conferinţei de crimele călăului hitlerist Koch unei rachete
gaţia de a nu amplasa această rea importanţă a acestei întru la Acera, subliniază că lupta po
blemelor respective. armă în cele două părţi ale Ger niri a reprezentanţilor popoare am ericane
maniei, unde pînă şi un incident lor africane arătîrid că ea va
Guvernul sovietic propune să cit de mic este primejdios şi constitui un prilej de afirmare a poarelor africane constituie o
se constituie posturi de control GRODNO 8 (Agerpres). — Bandiţii fascişti au executat NEW YORK 8 (Agerpres). —
terestre, la nodurile de cale fe poate avea consecinţe grele unităţii in lupta pentru liberta parte a luptei popoarelor din în TASS anunţă : In fondurile ar cu rivnă ordinele lui Koch. Ei Agenţia Associated Press anunţă
rată. în marile porturi şi pe şo tea continentului african. „In treaga lume împotriva imperia hivei de stat din oraşul Grodno au intensificat execuţiile în masă din L’awrence (statul Kansas) că
sele. Aceste posturi trebuie insta pentru soarta lumii. lupta lor pentru independenţă lismului. „Conferinţa de la Acera (R.S.S. Bielorusă) au fost des ale celor suspectaţi de relaţii cu la uzina de produse chimice a
Guvernul sovietic constată cu coperite documente către demas partizanii, au aruncat femeile, societăţii „Gollery“ a avut loc
că activitatea criminală a călău copiii şi bătrînii în lagăre de
regret că proiectul de program lui hitlerist Brich Koch. Printre concentrare, au masacrat zeci
late (potrivit înţelegerii cu ţările al lucrărilor conferinţei de Ia naţională, împotriva imperialis este semnalul care anunţă sfîr- altele a fost găsit ordinul lui de mii de locuitori paşnici. Nu
respective) în punctele stabilite Geneva, prezentat de puterile mului — scrie ziarul — popoa şitul erei dominaţiei imperialis Koch din 12 aprilie 1942, con mai din fostul judeţ Grodno au explozia unei rachete experimen
"de comun acord pe întregul teri form căruia pe teritoriul dintre fost trimişi în lagăr pentru a fi tale. Au fost ucişi 3 ingineri de
toriu al Marii Britanii, Franţei. occidentale, nu cuprinde proble rele Africii nu mai sînt singure. mului in Africa“. Byalistok şi Grodno s-a trecut nimiciţi aproape 44.000 de ce înaltă calificare, iar alţi 3 au
Olandei. Belgiei. Luxemburgului, ma măsurilor pentru preîntîm- la masacrarea în masă a popu tăţeni sovietici. fost răniţi.
pinarea unui atac prin surprin laţiei paşnice. Mii de ruşi, bie
Italiei, R. F. Germane, Ceho dere şi nici problema luării în loruşi, polonezi şi evrei au pie Agenţia menţionează că la a-
slovaciei. Poloniei, Ungariei, Ro- ¦ acest scop a unor măsuri practi rit împuşcaţi în crîngul de la ceastă uzină se lucrează la pro
mîniei, Bulgariei, Albaniei, Gre- ce. Se creează impresia că pute Cîrdăşia dintre S .U .A . ?i ran Nalibok, în pădurile din Augus- ducţia unor tipuri speciale de
tov, precum şi ucişi în lagărele combustibil pentru proiectile ba
— — rile occidentale nu vor să se o- de tortură. A fost descoperit de listice şi motoare cu reacţie.
asemenea ordinul lui Koch din
împotriva construirii cupe decît de problema cunoaş stîrneşte nelinişte în Iralc .... . ¦¦¦¦..
terii potenţialului militar al sta 21 mai 1942 cu privire la crea
bazelor militare americana telor participante la Tratatul de Ai.
rea de detaşamente de pedeapsă
pe teritoriul Angliei la Varşovia. Dacă U.R.S.S. şi 6AGDAD 8 (Agerpres). — In liniază ziarul „Al H u m a“. După înarmarea Pakistanului
de către S. U. A.
LONDRA (Agerpres). Organi aliaţii săi, care participă la Irak creşte mişcarea de protest părerea Irakului, care duce o
zaţia păciiistă britanică „Comi conferinţă, ar acţiona în acelaşi împotriva planurilor agresive politică de neutralitate, orice a- provoacă nelinişte în India
tetul de acţiune directă împotri fel, lucrările conferinţei nu ar ale S.U.A. în privinţa Iranului. cord bilateral încheiat între două
va războiului nuclear“ a organi duce, în acest caz, decît la spo Ziarele scriu că intenţia cercu părţi inegale in drepturi, ase împotriva locuitorilor din oraşe DELHI 8 (Agerpres)'. — Eu- dezbaterilor pe marginea rezolu-
zat simbătă în apropiere de rirea neîncrederii şi a suspiciu rilor guvernante ale S.U.A. de menea proiectatului acord ame- şi safe, suspectaţi de simpatie înd cuvîntul ia 5 decembrie în ţiei prezentate de Bharucha, de
Swafiham (comitatul Norfolk), nii reciproce între puteri. a impune Iranului acorduri mi ricano-irainian, reprezintă o pri faţă de partizani. In ordinul a- Gamera populară a parlamentu putat independent în Gamera
mejdie pentru pacea internaţio dresat autorităţilor de ocupaţie, lui indian, primul ministru Neh- populară, care propune să fie nu
Guvernul sovietic, se spune în Koch ordona să se intensifice ru a subliniat că majoritatea mită o comisie parlamentară
cheltuielilor făcute de India pen pentru studierea problemelor le
unde este în curs de construire declaraţie, este hotărît să depună litare înrobitoare periclitează in nală, securitatea şi stabilitatea lupta împotriva mişcării de par tru apărare sînt în directă legă gate de alocaţiile pentru apăra
o bază americană pentru lansa dependenţa Republicii Irak. situaţiei din Orientul apropiat. tizani utiliizînd trupele S.S. şi tură cu ajutorul militar ameri re. Discuţiile asupra acestei re
rea de proiectile rachetă, o de toate eforturile pentru a obţine poliţia pentru a se „răfui pretu zoluţii au oglindit adînca neli
monstraţie împotriva acestor Cîrdăşia dintre S.U.A. şi Iran Demascînd uneltirile imperia tindeni“, după cum se exprima can acordat Pakistanului.. Nehru nişte care se manifestă în pre
baze de pe teritoriul britanic. rezultate practice în acţiunea de stîrneşte nelinişte in Irak, sub- liştilor americani în Orientul a- Koch, cu populaţia paşnică in a arătat că acordarea de ajutor zent în India faţă de sporirea a-
propiat, ziarul „As Sarha“ scrie cendiind case şi impuşcînd american Pakistanului ă creat jutorului militar american acor
După cum se ştie, în cursul reducere a primejdiei unui nou că politica cercurilor conducă populaţia. o primejdie pentru India. dat Pakistanului şi mai ales faţă
ultimelor luni au loc aproape in toare ale S.U.A. are ca scop Nehru a luat cuvîntul în cadrul de eforturile S.U.A. de a încheia
fiecare simbătă manifestaţii de război. «a . ». • „lărgirea dominaţiei monopolu un nou acord militar cu această
protest organizate împotriva tară. Neliniştea se accentuează
construirii pe teritoriul Angliei C apitalism ul nu e s te în sta r e rilor americane in Iran, încer cu atît mai mult cu cît noii con
de baze americane pentru lansa ducători ai Pakistanului nu-şi
si facă faţă întrecerii cu socialismul carea de a înrobi poporul ira
—>/—l;—»/-“W—*/““'/—‘r~*
rea rachetelor. [ MOSCOVA 8 (Agerpres). — TASS la întrecere a Uniunii Sovietice. După ^ nian şi de a stăvili mişcarea de
—«A* — L anunţă: Ziarul „Pravda" din 7 de- părerea unor vorbitori, capitalismul ] eliberare din Iran. Statele Unite „New York Post“ critică aspru
Noi zăcăminte cembrie publică un articol in. legătură nu va ji in stare să obţină nici un ) se străduiesc să reînvie pactul
[ cu consfătuirea organizată la Roma, fel de succes in întrecerea paşnică. ^ agresiv de la Bagdad, să trans
de lignit descoperite [ la sfirşitul lunii noiembrie de către Oriclt s-aa străduit, orlcU au jude- -j forme Iranul intr-o ţară ce ar discursul lui D ulles la San Francisco ascund atitudinea ostilă ţaţă de
primejdui securitatea Republicii India şi ameninţă chiar cu răz
în Polonia t revista „Occident“ la 'iare au partid- cat „cele mai bune minţi ale Occi- ] Irak, cretnd pe teritoriul iranian
L pat peste 150 de oameni politici, di- den tu lu ico n tin u ă ziarul „Pravda’ , ) NEW YORK 8 (A gerpres).— Post“, toate continentele sînt boiul în cazul cînd nu vor ii re
VARŞOVIA 8 (Agerpres). — baze atomice americane. Ziarul „New York Post“ critică străbătute de un val revoluţio zolvate problemele litigioase din
Zăcămintele de lignit descoperi ( plomafi, financiari, industriaşi, oameni nu au găsit nici un fel de idei con- ^ cu asprime discursul secretaru nar. John Foster Dulles, scrie tre cele două ţări, printre care
te in Polonia sînt evaluate la a- — şa— lui de stat al S.U.A., Dulles, ros ziarul în încheiere, „este închis problema Kaşmirului. In cursul
proximativ 8 miliarde tone. Pla r de ştiinţă şi ziarişti, cu scopul ca struciive pentru conducătorii N.A.T.O. tit la San Francisco în Gamera
nul de extracţie se ridică la 7,4 Luptele din Cuba de comerţ a statului California. în colivia de fier a doctrinelor dezbaterilor, mai mulţi deputaţi
'milioane tone în anul 1958. In ţ „cele mai bune minţi ale Occidentu- De fapt la consfătuirea de la ) s-au pronunţat pentru adoptarea
anul 1965, minele existente şi [ tui“ să sugereze ce trebuie făcut ca Roma, in ciuda voinţei orga- J HAVANA 8 (Agerpres). — „A fost un spectacol jalnic, sale favorite şi a propriilor sale unor măsuri serioase în vederea
cele noi vor trebui să producă L răspuns la planul sovietic pe 7 ani. nizatorilor ei, s-a recunoscut su- ^ După cum anunţă agenţia Uni scrie ziarul. Acest om în vîrstă apărării Indiei.
pentru economia naţională peste 1. La această consfătuire, arată ziarul perioritatea sistemului socialist al -j ted Press International, Fulgen- temeri“.
27 milioane tone cărbune. In a- cio Batista, dictatorul Cubei, a
nul 1970 se vor extrage 45 mi \ „Pravda“ au răsunai in mod deschis economiei faţă de cel capitalist. In ) convocat o şedinţă extraordina care odată cu vîrsta n-a căpătat
lioane tone lignit, iar în 1975 — ră a Consiliului de Miniştri în
60 milioane tone. r , prezent, au recunoscui la conferuiţa J legătură cu prelungirea suspen mai multă minte, ameninţă pe
(. păreri, şi ele nu au fos puţine, c CQn^uc^{orn Europei occidentale, ca- ^ dării garanţiilor constituţionale.
duşmanii noştri gu singura armă S p e c ta c o le c in e m a to g ra fic e
t tn actualele condiţii este imposibil să pi{alismlL[ m esle in starâ să /ac3 3 O ştire sosită la Havana a-
nunţă că insurgenţii au atacat
t se găsească o reţetă care să ajute lu-jaţg unei întreceri paşnice cu soda- 1 prin surprindere garnizoana gu pe care a putut s-o găsească — MIERCURI 10 DECEMBRIE 1958
vernamentală din oraşul Trini- cu o veche şi uzată muschetă de
C mi..i...c.a..p..i.t.a..l.i.s.ta să primească ^chem...a..re“a lism...u..l. ’ ]
lemn — care se numeşte „nere- DEVA: Continentul pierdut j SIMB
JtiJ CxiInJI__t Uf 1-----l l—f I-----I V 11 11 I u—Ji—/ f cunoaştere“... El şi-a repetat RIA : Căpitanul bătrînei Carapace j ţie • ZLATNA: Neamul Gheracilor j
belicoasa intenţie de a folosi ne- ALBA IULIA: Prăpastia tigrului; Le BRAD: Spioana din Hongkong; LO-
/ W v 'A A / V W V W recunoaşterea drept armă politi genda cetăţii Sadosan; BARU MARE: NEA: Dreptul la dragoste; HAŢEG:
că în „războiul rece“. Ziarul con Copilărie în Donbas; APOLDU DE Tigrii zburători; SEBEŞ: Vultur 101 ;
mm
sideră că acest discurs al lui SDS : Comoara căpitanului Martensz ; ORAŞTIE: Ultima staţie; PETROŞANI:
dad, provincia Las Vilias. Doi Dulles este „o îngrozitoare re ILIA: Botagoz; TEIUŞ: Ultima sta- Două mame; Haiducii.
In ultima vreme, sprezece poliţişti şi 8 soldaţi gu cunoaştere a slăbiciunii poziţiei a m n©
mişcarea grevistă vernamentali au fost ucişi. In întregii lumi occidentale“.
din Japonia cunoaş- V surgenţii au incendiat apoi locu PROGRAMUL 1 : 6,25 Melodii popu populară din Banat; 14,30 „La cea
te o largă amploa- < inţa lui Gregorio Ayala, repre In timp ce Dulles reprezintă lare romîneşti j 7,30 Muzică ’distractivă; mai înaltă tensiune", roman de Nagy
re. Fotografia noa- } zentantul lui Batista. un exemplu clasic de „scleroză 9.00 Muzică uşoară j 9,30 Vreau să ştiu Istvan (lectură dramatizată): 14,50 Con
intelectuală“, scrie „New York
stră reprezintă un L 10.00 Opera „O noapte furtunoasă“ ; cert de estradă) 17,00 Recitalul teno
aspect de la greva S» li. A. continua să livreze rachete 11,05 Ou cîntecul şi jobul pe-ntirisul rului Constantin Stroescu; 17,20 Răs
muncitorilor fabricii patriei l 11,44 Muzică uşoară) 121,35 pundem ascultătorilor) 17,30 Muzică
de hîrtie OJI din o- < armatei Germaniei occidentale Muzică uşoarăj 14,00 Concert de uşoară) 19,00 Teatru la microfon:
raşul Toinakomai. ţ prînzj 15,10 Muzică) 15,40 Gârneţ „Căsătoria“ de N. V. Gogol; 20,17 Mu
Peste 2.000 de po- <. BONN 8 (Agerpres). — TASS fost Îarisală prima fregată cu o plastic; 16,45 Muzică uşoară interpre zică uşoară; 20,35 Muzică; 21,45 Me
liţişti au fost mobi- ( anunţă:' După cum relatează zi- capacitate.de 1800 tone destina- tată la diferite instrumente; 17,15 Din ridiane ) 22,00 Concert simfonic; 23,15
lizaţi pentru a rupe arul „Bonner Rundschau“, Bun- tă flotei maritime militare a Ger- cîntecele popoarelor) 18,30 Din viaţa Concert de noapte.
unitatea greviştilor. deswehrul vest-german a primit maniei occidentale. In cadrul muzicală a oraşelor şi regiunilor pa
prima serie de rachete america- comenzilor Ministerului Apără- triei) 21,00 Cîntă violonistul Ionel BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
ne de tip „Honest 'John“. rii de la Bonn, pînă la slîrşitul Banu; 22,30 Muzică corală clasică;
anului 1961 urmează să se con- 22,45 Muzică uşoară; 23,15 Muzică 7,00) 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
Se anunţă de asemenea, că la strniască pe atest şantiţr naval populară romînească. 20,00; 22,00; 23,52 (programul I),
6 decembrie ia şantierele navale 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00; (pro
„Stulken Werîţ“ din Hamburg a încă 5 asemenea vase, Jt PROGRAMUL II: 14,07 Muzică gramul II).
??li ..i.W .t ------- 1li. --------------. tiilft A P jfc
Redaclia ,1 administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Teiclun: J88, 189,75. Taxa plătită în numerar Tonfortri aprobării Direcţiunii' Generate P.T.T R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 194A9. —¦Tip arulî întreprinderea Poligrafică „î MAI" — Deva.