Page 31 - 1958-12

Vă p reze n tă m j
Muncitori fruntaşi
de la fabrica chimică
din Orăştie
r—' i—•r"* r*» i—*/—*/—1/—'
L]
t In ziua de 5 decembrie co- ]
Clectivul fabricii chimice din ţ
¦Orăştie şi-a realizat planul -j
Lproducţiei globale pe anul -j
1 nului ¦de -stat -pe anul 1959. Ei au citit această expunere j atit individual cit
Iată diţiva fruntaşi ai fa- 1
1 Anul X Nr. 1236
VALER 1
STRĂJAN 1
este şef de j
schimb in ca- ]
drul ateiieru- 3
lui oxizi de ţ
fier al secţiei j
I-cl Schimbul i
său dă pro- 1
duse de bună
r calitate, şi în acelaşi timp îşi j
L depăşeşte lună de lună pla- )
(. nul de producţie. Timp de 6 ]
t luni consecutiv, tovarăşul 1
L Vaier Străjan deţine titlul ^
de fruntaş în 'producţie. -j
l LNA B0- I articole sanitare, zgură granulată, incerte sanitară, precum şi
[ TOŞ, este con- 1 de colectivul atelierelor montaj şi eniailaj.
t troloare de o-
ţ peraţii in sec-
^ ţia II-a. Ma-
^ nifestă o exi-
l genţă deose- i
(. bită faţă de\
l sarcina ce i]
s-a încredin- 1
[ fat, urmărind operaţiile
[ control în aşa fel incit pro- *
l ducţia să fie totdeauna con-
[¦form cu normele tehnice de ţ
r calitate. 3 lună îşi depăşeşte norma în medie cu 20—25 la sută.
PETRU
I •LAHM e ste -j noastră voluntară). In cinstea confe­ gadă din sectorul IV, condusă de Pe­
:l şef de echipă ţ rinţei raionale de partid, minerii din tru Ardeleanu, şl-a întrecut de aseme­
la atelierul de 1
cazane al sec-
fiei a III-a —
metalurgică, -j
Conduce o e - )
chipă de ca- 1
zangii care 1
r lunar îşi depăşeşte planul de ^
¦: producţie realizînd totodată -]
\ însemnate economii. Şi tova-]
( răşul Petru Lahm deţine ti- ţ
l tlul de fruntaş în
de R luni consecutiv.
L INOCHEN- ^
CT1E TUDOR - I U
ir este lăcătuş
( de întreţinere
( in secţia lV-a.
t Este un mun­
citor con’sliih•
v.
f cios în înde-
l plinirea scr-
^ cinilor de
plan şi un bun activist sin-)
j dical. In luna aprilie i s-a a - 1
[ cordat titlul de fruntaş- în în- <
l trecere, titlu pe care-l deţine-]
ir si în prezent. "3
VICTOR 1^
C07MA, este)
şofer pe ca­.3
mionul „ZIS“ ţ
nr. 25.739— -]
Du. A par-)
curs cu camio- "J
nul 100.000^
km. fără re- •]
paraţii capi- ]
^ tale,contribuind prin aceasta )
l larealizarea de însemnate 1
l economiipentru întreprinde-
[¦re. t
JvJuJUuJu/i—f ,—i c—rw/1—/•
U RM AŞII...
Ion Furo a ieşit la pensie.
La anii lui — şi după cîte fur­
tuni i-au măsurat pielea —
are tot dreptul la dulceaţa
odihnei. Dar in căsuţa cu per­
dele albe, cu gutuile dospind
arome şi rumeneală pe per-
văzul ferestrei, mina Petrila
eşte şi azi un oaspete des.
Lo aduc — întreagă, cu tot
frămîntul ei, cu toate întîm-
plările mari şi mici — vechii
prieteni mineri ce vin adesea
să-l vadă. Furo ii primeşte cu
bucurie. Nici nu ştii cînd apar
pe masă cănile cu vin tran­
dafiriu, înmiresmat şi rece ca
gheaţa. Şi discuţia începe... O
începe întotdeauna bătrînul,
şi întotdeauna cu aceleaşi cu­
vinte':
— Cum merg băieţii mei ?
Şi din felul cum aşteaptă
răspunsul — ochii mari, ră­
suflarea oprită, un tremur u-
şor pe buzele ofilite de ani —
îţi dai seama că de cuvintele
ce vor veni alîrnă multe,
foarte multe pentru liniştea şi
mulţumirea lui Furo... Şi răs­
punsul e veşnic neschimbat:
— N-ai grifă, Furo baci.
Merg bine băieţii.
„Băieţii“ aceştia sînt oa­
meni în toată firea; multora
din ei încep cle-acum să li se
argintească limpíele, să li se
umple obrajii de creţuri. Al­
ţii, e drept, sint mai tineri.
PROLETARI DIN- TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I Pe marginea expunerii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej
făcufă la plenara C .C . <ii P.M.R.
din 26-28 noiembrie a.c.
Cuvinful colectivului fabricii de chefestea
„11 Iunie“ — O r ă ş t i e f.u\ '¦
Muncitorii fabricii de cherestea „11 Iunie“ din Orăştie cui luai la ctmoş-
tinţă cu mare satisfacţie de expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej făcută |
la plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie •a. c., privind proiectul pla­
¦şi in grupe şi pe secţii. Cu ioţii şi-au exprimat conoingeiţea ’că prevederile
Miercuri 10 decembrie 1958 4 pagini 20 bani .planului pe anul viitor vor fi realizate şi chiardepăşite, , angajindu-se să
sprijine efectiv îndeplinirea tuturor obiectivelor. yf
Muncitorii de aici au studiat mai In cpnănunţime sarcinile ce le revin
planul nai îndeplini privind industrializarea şi valorificarea superioară a lemnului. De aceea, cu i
ocazia mitingului în care. s-a sărbătorit îndeplinirea planului anual pe. 1958
cu 26 de zile înainte de termen, au vorbit şi despre aceste sarcini.
Luind cuvintul, directorul fabricii, iov. Virgil Rapcea, a 'spus că In ex­
punem ' tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej se prevede folosirea, la maximum a
rintre colectivele care au luat-o înaintea timpului se întregii mase lemnoase. ¦ *¦- ' T
numără şi colectivul fabricii „Cetramica“ cjfn Baru
— Doi, a arătat directorul, chiar şi in acest an ne-am străduit să facem
Mare. Cu citeva zile in urmă, muncitorii de aici au raportat’
îndeplinirea planului valoric la producţia globală. Paralel cu acest lucru. Astfel, din deşeuri am confecţionai pînă acum 90.000 bucăţi cozi
aceasta s-a înregistrat o simţitoare creştere a productivităţii
de mătură, 55.000 bucăţi seîndură pentru ulucă şi altele. Pe viilor vom
căuta să facem şi mai nuilt în această direcţie. -ţ
muncii şi s-au realizat economii peste plan în valoare de A luat apoi cuvuiiul şi pejidularistul Tudor Ivaşcii 'din hala 'gaterelor,
219.000 lei. J . ,; care s-a angajat ca împreună cu întreaga brigadă să lupte pentru. îmbună­
S uccese de seamă a realizat şi colectivul uzinei „Victo­ tăţirea calităţii . produselor. *• v L
ria “ Cătan. Prin buna organizare a muncii, unele sec­
ţii au reuşit să-şi realizeze planul anual înainte de termen. — Eu — a spus gateristul Petre Zdgoni — 'am citit această expunere
Este vorba de colectivele care lucrează la sortimentele tuburi, 1
şi mă angajez în numele brigăzii să Itipiăm pentru traducerea în viaţă
a hotărîrilor plenarei C.C. al P.MIR. din 26—28 noiembrie. Chiar în cin­
L a 4 decembrie, colectivul cooperativei „Progresul“ din
Alba Iulia şi-a realizat planul de producţie pe anul stea zilei de 30 Decembrie vom da 400 m. c. buşteni peste prevederile
1958- la producţia globală. La producţia marfă planul a fost
realizat în proporţie de 104,3 la sută iar la executarea lucrări­ planului. ' 14 -•
lor cu caracter industriali în proporţie de 107,1 la sută.
Au mai luai apoi cuvîniul gaierisiui Ştefan Proşeniuc, secretarul organiza­
La obţinerea acestor rezultate a contribuit întregul colec­
ţiei de partid, planificatorul Ioan Vif dea, secretarul organizaţiei U.T.M., ş i 1
alţii, care au arătat că vor lupta din răsputeri pentru industrializarea şi
valorificarea Ia maximum, şi la un preţ de cost cil mai redus, a îniregii
mase lenmoase ce se va furniza fabricii.
»aaw ~
o»*«aţ-
tiv, în frunte cu comuniştii Ca rol Covaci, Anisia Biiriş şi can­
didaţii de pairtid Micolae Iancu şi Dumitru Gabor.
De Sa subredacţia noastră
% voluntara dîn Sebeş
Darul minerilor din Aninoasa
Tînărul Andrei Verşansky este strungar la secţia mecanică
ANINOASA (de la subredacţia depăşirea lui cu 100 tone. Noua bri­ a U.R.U.M. Petroşani. Dovedind mult interes în muncă, lună de
IN C LIŞE U : Tînărul Verşanskij lucrînd o piesă pentru La cursul seral
vagonete Ia un strung universal.
Aninoasa pregătesc un dar. Dar ce nea angajamentul cu peste 100 tone. In preajma îniocmirii planurilor de producţie în G .A.C. Asistăm la o oră de fizică în pielei; îl preocupă problemele
poate oferi mai frumos minerul ? Ce In aceste zile, restul brigăzilor din sec­ clasa IX-a la cursul seral ele la
poate dărui minerul unul asemenea e- tor luptă pentru respectarea cuvîntu- Şcoala medie din Sebeş. Se re­ de fizică, dar în special cele de
veniment, decît o cantitate însemnată W dat în întrecere. petă lecţia „dilatarea corpurilor“.
de cărbune de bună calitate în afară Pe calea consolidării şi înfloririi Elevul Mihai Schian, muncitor chimie. La şcoală manifestă a-
de <eea planificată ? Cu asemenea sur­ De cînd a fost ales secretarul orga­ gospodăriei colective la fabrica de piele „Simion Băr-
prize au hotărît el să cinstească con­ nizaţiei de bază nr. 5, tînărul miner nuţiu“, iese la tablă şi cu aju­ ceeaşi sîrguinţă ca şi la locul
ferinţa raională. Şi dintre angajamen­ Ludovic Biro din sectorul V investiţii torul formulei dilatării liniare,
tele lor, multe au şi fost înfăptuite. a dovedit multă hărnicie şi iîrguinţă rezolvă o problemă din activi­ de muncă. .,
Colectivul sectorului II, de pildă, a în munca de deschidere a noi puţuri tatea practică.
raportat îndeplinirea cu 20 de zile îna­ şi galerii. In cursul lunii noiembrie, Am avut prilejul să vizitez, de zahăr, iar pe alte 5 ha. floa-i In pauză, cursantul ne spune
inte de termen a angajamentului luat: brigada condusă de tînărul Ludovic in urmă cu citeva zile, gospodă­ Mihai Schian este de meserie că îl pasionează mult cartea şi
ria agricolă colectivă „Viaţă tăbăcar — lucrează la finisarea
în afara celor 600 tone cît era anga­ nouă“ din comuna Sîntandrei. rea-soarelui. ' ’ vrea cu orice preţ să termine li­
De cind ou mai trecusem pe aici,
Demnă de remarcat este iniţia­ ceul spre a deveni un muncitor
tiva colectiviştilor de a cultiva
pe un număr de 15 ha. legume ridicat şi poate în viitor un teh­
nician bun'.
jamentul s-au extras încă 514 tone de Biro, căruia 1 s-a încredinţat condu­ s-au schimbat multe lucruri. V. PITAN*20 Cîieva fişe de cititori
cărbune. Nu va trece mult şi un nou cerea brigăzii abia cu o lună în urmă, Gospodăria s-a dezvoltat din
colectiv va raporta îndeplinirea anga­ a avut trei feluri de lucrări şi anu­ punct de vedere economic şi or­ Fişa cu nr. 2.195 aparţine Ia fabrica de piele „Simion Băr-
jamentului. Acesta este colectivul me: betonarea puţului nr. 1, betonarea ganizatoric, numărul colectiviş­ (Continuare tn pag. 3-a) muncitorului loan Zahărie de nuţiu" din Sebeş.
sectorului IV Priboi, care de la 1 no­ piciorului de sprijin şi săparea puţului tilor a crescut aşa cum nimeni
iembrie şi pînă în prezent a extras 1. Prin organizarea temeinică şi hăr­ nu -s-ar fi aşteptat, în conduce­ Printre cei 2.195 cititori ai
peste plan şi mai mult, 800 tone de nicia dovedită, brigada lui. Biro a li­ rea gospodăriei au fost a-
cărbune. chidat cu rămânerea în urmă din luna leşi oameni harnici şi pricepuţi, j bibliotecii raionale din Sebeş, în
octombrie înscriind la sfârşitul lunii no­ împreună .cu toţi colectiviştii, a- Pentru înfrumuseţarea oraşului fişa nr. 76 găsim numele mun­
* iembrie depăşiri de 6—8 la sută. ceştia sint preocupaţi să fşcă
din colectiva lor o unitate care citorului loan Cutean de Ia în­
Numeroase brigăzi dîn sectorul IV' Munoa a adus şi cîştiguri sporite. să servească drept model pentru
Astfel Ia betonarea puţului nr. I, mem­ toţi ţăranii muncitori cu gospo­ In acest an, pînă reprofilată, un parc- fiind de organizar. treprinderea „Sebeşul“, care a
au raportat îndeplinirea înainte de ter­ brii brigăzii au realizat cîştiguri de dărie individuală din sat şi chiar ţiile de partid, or­ citit în acest an 55 cărţi, printre
105 lei pe post; la betonarea picioru­ din satele învecinate. la l noiembrie, în pentru copii etc. ganizaţiile' de femei, care : „Aşa s-a călit oţelul“ de
men a angajamentelor luate în cin­ U.T.M. şl deputaţi. Ostrovschi, „Familia Calall“ de
lui de sprijin 100 lei pe post, iar la In acest scop ei şi-au propus oraşul Hunedoara ' • Valoarea lucrări­
stea conferinţei raionale de partid. ca în anul ce urmează să reali­ s-au efectuaţi 197.675 lor depăşeşte cu Zilnic acestor ci­ Iulia Soare, „Ocolul pămîntu-
lucrările de săpare 76,96 lei pe post. zeze lucruri mari. ore muncă volunta­ mult suma de fre li se adaugă al­ lui" de Jules Verne şi altele. De
Complexul 13 condus de comuniştii asemenea, muncitoarea Ana Ne-
LUCIA LICIU Astfel, ţinînd seama de sarci­ tele noi, ele reflec- goiasă, tot din întreprinderea
Gheorghe Borz şl Gheorghe Codrea a nile ce reies din expunerea tov. ră pentru curăţirea 700.000 lei. tind entuziasmul cu
Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa „Sebeşul“, a citit şî ea 78 cărţi
raportat îndeplinirea angajamentului şi plenară a C.C. al P.M.R. din zonelor verzi şi crea­ care cetăţenii oraşu­ din bibliotecă. Asemenea exem­
26—28 noiembrie 1958, colecti­ rea altora noi, cu­ lui răspund la che­ ple de muncitori care au o preo­
viştii de aici şi-au propus ca răţirea şi întreţine­ La aceste acţiuni cupare continuă pentru ridica­
rea străzilor etc. marea sfatului popu­ rea cunoştinţelor generale se pot
pentru anul viitor să cultive su­ au participat peste lar pentru înfrumu­ da încă multe.
prafeţe mult mai mari cu plante 11.000 femei, aproa­
seţarea oraşului.
Printre altele a- pe <27.000 tineri şi
m in ţim : 45.000 m.p. 23.000 bărbaţi, din
Un bilanţ îm bucurător
de stradă Curăţită, întreprinderile hune-
GALAN (De la subredacţia muncii, pe uzina, a crescut cu 1.200 m. p. de şosea dorene, mobilizaţi
noastră voluntară). De curînd 6,82 la sută.
colectivul uzinei „Victoria“ —
Gălan a făcut bilanţul activită­ Faţă de anul 1955, volumul magazinul cu vînzare în rate S-a muiat
ţii pe primele 11 luni ale anu­ fizic al producţiei a crescut în în casa nouă
1958 cu 84,2 la sută, iar pro­
lui 1958. El a constatat cu satis­ ductivitatea muncii a crescut cu Ani de-a rîndul losii Groza
facţie că producţia de fontă ce­ 24,5 la sută. in mai puţin de o lună de Ia aparate de radio în rate sînt şi cu familia sa a obţinut venituri
nuşie a crescut cu 8,7 la sută deschiderea magazinelor cu vîn- tinerii mecanici Simion Istrate frumoase din G.A.C. Daia. In
faţă de plan, iar productivitatea In anul acesta, printre cei mai zări în rate, în oraşul Simeria şi Vasiliu Gorbe de la depoul fiecare an efectuează împreună
buni muncitori ai uzinei se nu- cu familia peste 500 zile-muncă.
mără : loan Morar, Ludovic Co­ s-au vîndut peste 60 aparate de G.F.R. Simeria, muncitorul Pe­
radio „Opereta“, „Romanţa“, tru Poienar şi alţii.
„Victoria“ şi „Balada“, aproape Numai de Ia depoul C.F.R. Si­
jan, Miron Necşa, Petru Racovi- ( tehnice. S-a hotărît ca pe un nu- 20 maşini electrice de spălat ru­ meria şi-au cumpărat în rate a- Din veniturile realizate colec­
tivistul şi-a construit o casă
ţeanu şi alţii. I. CRAŞCA măr de 40 ha. să cultive sfeclă te şi altele. parate de radio 15 tineri mun­ nouă în care a intrat de curînd
cu familia sa.
-î53: Printre cei ce şi-au cumpărat citori.
Case noi şi-au mai construit
Şi cu deosebire la ei se gin- Contractări ém recoils DESCHIDEREA FESTIVĂ in acest an şi colectiviştii: Mi-
deşte bătrînul atunci cind, ne- hăilă Palcu, Ilie Ignat, Eusta-
maiîncercînd să-şi ascundă anului viilor m s p a r fa c h ia d e i d e Sârmă che Bolea şi Gheorghe Istrate.
emoţia, cere veşti prietenilor Pe lingă aceasta, alţi 15 colec­
ce-i calcă pragul. Zilele acestea au început şi în contractat mai mulţi ţărani mun­ Duminică, a avut loc în sala s-a prezentat un bogat program tivişti îşi construiesc sau pregă­
comuna Hărău din raionul llia citori din Hărău. Astfel s-a reu­ şcolii pedagogice din oraşul demonstrativ de gimnastică, fete tesc materiale ca să-şi constru­
Sint oameni cărora el — contractările de grîu, porumb şi şit ca într-o singură zi să se Deva deschiderea festivă a ce­ şi băieţi tenis de masă, volei iască case noi în anul viitor.
vechiul miner, comunistul — floarea-soarelui, cu cooperativa. contracteze din recolta anului lei de-a lV-a ediţii a spartacliia- fete şi băieţi şi triată.
le-a încredinţat, pentru pri­ Comitetul comunal de partid şi 1959 însemnate cantităţi de pro­ dei de iarnă a tineretului. La CHIRUŢĂ FILARET
ma oară, pichamerul in mîi- sfatul popular comunal, au or­ duse, cum sînt cele 9.100 kg. deschiderea festivă au participat Pe patinoarul amenajat de că­
nile neînvăţate, stîngace. Sînt ganizat în acest sens adunări în grîu, 8.600 kg. porumb şi 1.800 un mare număr de tineri, mem­ tre elevii şcolii pedagogice s-au PARASCH1VA RĂDĂCINĂ
minerii calificaţi de el. Oa­ care s-a arătat ţăranilor colec­ kg. floarea-soarelui. bri ai colectivelor sportive din desfăşurat antrenamente în ve­
meni cărora le-a îndrumat tivişti, întovărăşiţi şi individuali oraş. Cu concursul elevilor şco­ derea întrecerilor din cadrul —O—
meşteşugul, întristindu-se la importanţa asigurării fondului D. COJAN lilor pedagogice, profesionale, spartachiadei.
primele lor eşecuri, bucurîn- centralizat al statului şi avan­ Dr. Petru Groza şi maghiare multe mărfuri
du-se, împreună cu ei (ba 'poa­ corespondent GH. CSIKOŞ
ia sate
corespondent
te mai mult decît e i !) cînd tajele sistemului de contractare. In locul vechiului sat minier l.onea, cu case mici şi neigienice, în anii regimului nostru ln ultimul timp Uniunea re­
s-au ivit, firave ia început, ca In aceeaşi zi, gospodăria co­ S‘a construit un oraş nou, cu blocuri mari, spaţioase şi frumoase. gională şi uniunile raionale ale
nişte luminiţe sfioase in întu­ cooperativelor au aprovizionat
nericul abatajului, cele dinţii lectivă din Hiirău a încheiat IN C LIŞE U : Vedere g c r . a'.ă a unui nou cartier construit in Lonea. FOTO: I. TEREK cu mai multă grijă cooperativele
victorii în muncă. contract cu cooperativa pentru săteşti. Astfel, cooperativele au
3.600 kg. grîu,. 2.600 kg. porumb vîndut ţăranilor muncitori mai
— Spuneţi-mi — urmează şi 800 kg. floarea-soarelui, din multe produse industriale. Bu­
bătrînul — spuneţi-mi mai pe recolta anului viitor. năoară, cooperativa' din ighiu,
larg despre Hugeanu. raionul Alba, în luna noiembrie
Şi întovărăşirea „7 Noiembrie“ a desfăcut, prin unităţile sale,
Laurenţiu Hugeanu este ul­ a încheiat contract pentru 2.500 peste plan mărfuri în valoare de
timul miner 'calificat de Furo, kg. grîu şi 2.500 kg. porumb. 36.633 Iei.
nu cu mult înaintea sorocu­
lui pensionării. Şi poate de a- Urmînd exemplul celor două Şi cooperativa din Stremţ şi-a
ceea — poate din alte pricini unităţi socialiste, ţăranii indivi­ depăşit planul de desfacere pe
— purtarea, in mutică a aces­ duali din Hărău au încheiat şi ultima lună cu 11 la sută.
tui învăţăcel îl preocupă mai ei numeroase contracte. Bună­
mult ca oricare alta. oară, Korosi Bertalan a înche­ Unele cooperative ca cele din
iat contract pentru 300 kg. grîu Zlatna, Feneş, llia, Hunedoara şi
Oaspeţii se uită unul la al­ şi 300 kg. porumb, Jibeteanu altele şi-au depăşit plănui de
tul, zîrnbind şi săltind uşor Sabin pentru 300 kg. grîu, 400 desfacere a mărfurilor pe toate
din umeri. Ce să-i mai spu­ kg. porumb şi 200 kg. floarea- cele îl luni ale anului între 2
nă? C ă ¦ Hugeanu, tînărul soarelui, Csuca Efemer pentru şi 10 !a sută, aprovizionîtid din
moldovean, cel ¦ce-n 1953 in­ 150 kg. grîu şi 200 kg. porumb, ce în ce mai bine populaţia mun­
tra cu spaimă in întunericul iar Marcotsan Ernest pentru 225 citoare de Ia sate.
kg. grîu, 250 kg. porumb şi 100
(Continuare în pag. 2-a) kg. floarea-soarelui. E. B.
' /V'/> , Cantităti asemănătoare au