Page 35 - 1958-12

PR O I.E T A RI D IN T O A T E ŢĂ R ILE , U N IŢ I-V A !
Anuí X Nr. 1237 Joi 11 decembrie 1958
PENTRU CONTINUA CREŞTERE A PRODUCŢIEI DE OŢEL
Angajamentele oţelariSor hunedoreni
M uncitorii din toate ram urile depăşească graficul de pregăti­
econom iei n oastre discu tă cu în ­ re a ansamblului de turnare, cu
sufleţire E xpunerea tovarăşului scopul de a nu întîrzia şarja în
6 h . G iieorghiu-D ej la şedin ţa cuptor.
p len a ră a C.C. a l P .M .R . din
26— 28 noiem brie 1958. ? pînă la sfîrşitul anului 1.000
A virtd în fa ţă p e rsp e c tiv a e- Oţelarii de ia oţelăria Martin
conom ică a patriei noastre, co­
lectivele de m uncitori şi tehni­ nr. 1 au înţeles ce reprezintă
cien i îşi iau n oi a n g a ja m e n te , în- creşterea producţiei de oţel cu
cepînd astfel de pe acum să du­ 38 la sută faţă de 1958. Şi, pen­
că la îndeplin ire sarcin ile tra sa ­ tru a dovedi tuturor că-i posibi­
lă realizarea acestei sarcini1, pri­ peste plan 1.200 tone oţel.
te de partid tuturor oam enilor
m uncii. Realizări ale cooperatorilor meşteşugari
-k
La oţelăria nouă a Combina­ Importante su cce se
tului siderurgic din Hunedoara,
în cadrul unor discuţii pe mar­
ginea expunerii, prim-topitorul Colectivul de manoitori de
Avram Oprişa, care e .în între­ la cooperativa meşteşugărească
cere cu Ioan Miculic, şi-a luat „Partizanul“ din Petroşani, a ob­
un nou angajament. A hotărît ţinut în ultimul timp rezultate
— lucrînd la acelaşi cuptor cu deosebite pe linia îndeplinirii
Miculic, dar în schimburi diferi­ sarcinilor de producţie.
te — să depăşească planul pe De pildă, în luna noiembrie,
cuptor eu 2 la sută. Pentru a datorită unei munci însufleţite,
realiza această depăşire, oţela- producţia globală la ramura in­
rul Oprişa s-a angajat ca la dustrială a fost îndeplinită în
sfârşitul schimbului'său să cre­ proporţie de 102,40 la sută, iar
eze cele mai bune condiţii, pe la ramura neindustrială în pro­
care să le găsească Miculic, şi porţie de 101,25 la sută. Dato­
astfel indicele de utilizare a * rită acestui lucru planul livrări­
cuptorului să crească. lor către comerţul socialist s-a
Nici comunistul Nicolae Gri- depăşit cu 12,72 la sută, iar
viţeanu nu s-a lăsat mai prejos. planul încasărilor a fost înde­
La rîndul său s-a angajat să plinit sută la sută.
^ '/—'t 'i—11 ‘/—>/—>/—>i—u—*l—' / 1 i 1/—»/— j Trebuie arătat că o parte din
l r' ' ţi secţiile cooperativei şi-au înde­
l F p u v t t ' a $ S S j plinit la anumite sortimente pre-
i depoului C.F.R. } vederile planului anual încă de
ia începutul lunii noiembrie. De
t Sîmeria } pildă, la sortimentele lăzi de fag sarcinile de plan în proporţie de
şi bucătării, planul anual a fost 115-135 la sută.
Pentru mărirea
capacităţii de producţie
De mai mulţi ani, în cadrul
cooperativei „Munca nouă" din
Alba lulia funcţionează o secţie
de confecţionat ştampile. Aceasta
în mod regulat îşi realizează
sarcinile de plan în proporţie de
110-112 la sută. Volumul de pro­
ducţie însă este necorespunzător
faţă de forţele de muncă exis-
tente aici. In această situaţie Go-
mitetul executiv al cooperativei
căutat să introducă în secţia
amintită şi alte activităţi înrudite aspect cît mai plăcut, iar condi-
cu meseria de confecţionat ştam­ să fie cit mai corespunzătoare.
FRANCISC SUSAN pile. Astfel, după o analiză bine
L mecanic de locomotivă. Ii chibzuită, s-a ajuns la concluzia
luna noiembrie a economisit ) că o mare parte din cooperative­
11 tone de combustibil. le meşteşugăreşti din regiune în-
tîmpină greutăţi în procurarea
unor imprimate. Pentru acest
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOWWOOOOOOo^ OOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO*'
Brigada c
Primul care a plecat din sat
a fost Ion Bria. Trenul îl ducea
cu toată viteza spre Valea Jiu­
lui. A citit în ziar despre ero­
ismul cu care minerii supun
munţii şi din adîncurile lor scot
la lumina zilei cărbune. A citit
despre vestita brigadă a mineru­
lui Iuliu Haidu — azi Erou al
Muncii Socialiste — şi în sufle­
VIRGIL’ GOSTAE tul său s-a aprins făclia unei do­
mecanic de locomotivă. S-a 1 rinii arzătoare... inima să-i
Dorea din toată Văii Jiului,
remarcat prin însemnatele ^ cunoască pe minerii
cantităţi de combustibil
economisite. pe Haidu şi pe vrednicii săi to­
varăşi de muncă. Dorea să le
urmeze exemplul învăţînd chiar
de la ei. Deşi trenul gonea cu
toată viteza, lui Bria 1 se părea
că merge încet. A doua zi tînă-
rul Ion Bria din satul Stîna, ra­
ionul Zalău, regiunea Gluj, căl­
ca pămîntul drag al Văii Jiului
pentru prima oară. Şi din acea
zi n-avea să se mai despartă de
el.
— Unde-i Petrila ? — a între­
bat plin de emoţie, pe primul
trecător, în gara Petroşani.
— O iei, feciorule, oblu-n sus.
Gînd îi trece dealul ce s-arată
în faţă, ai să dai de Petrila.
Bria o porni întins ta drum
să treacă cît mai repede dealul
din faţă.
PAVEL BALAŞ La Petrila a văzut mina, a
t mecanic de locomotivă.
In j cunoscut mai mulţi mineri, dar
peste tot unde se oprea şi înche-
i- luna noiembrie a economisit -j ga vreo discuţie nu uita să în-
l 12 tone de combustibil, i trebe de Haidu.
fuJvJ-Jv.fuJ -- vJiJ. : — t wJl-J —r i—f> - J v- •—
mele angajamente au început să
prindă viaţă şi la ei.
Prim-topitorul Traiain Birîea
s-a angajat să dea peste plan
tone oţel. I-.au răspuns prinrto-
pitorii: Alexandru Nojogan —
care s-a angajat să dea peste
plan 600 tone — şi Dumitru
Şerban, oare s-a angajat să dea
îndeplinit la data de 13 noiem­
brie. Gu această ocazie munci­
torii de la secţia tîmplărie s-au
angajat să dea peste plan un
număr de 51 garnituri de bucă­
tărie tip „Păltiniş“. Angajamen­
tul luat ă fost îndeplinit chiar
la sfîrşitul lunii noiembrie în
proporţie de 200 la sută.
De asemenea, la secţia so-
bărie s-au făcut peste plan 1.500
bucăţi cahle teracotă pentru
sobe,’ iar la secţia tinichigerie
s-au confecţionat, tot peste pre­
vederile planului, 310 kg. arti­
cole de menaj din tablă.
In obţinerea acestor succese
s-au evidenţiat în mod deosebit
tîmplarii Ioan Mihalcea, Aladar
Villam. Karol Kadaş, tinichigiul
S. Dezideriu, sobarul Andrei
Szanksali, zugravul Albert Var­
ga şi alţii, care şi-au îndeplinit
lucru cil sprijinul U/R.G.M.
Deva, s-a comandat şi procurat
o maşină „Tigel“ pentru confec­
ţionat imprimate şi o maşină
„Boston“ pentru mărirea capa­
cităţii de producţie a secţiei
ştampile.
Punerea în funcţiune a acestor
maşini se va face în curînd. A-
cum se fac amenajări pentru ca
secţia amintită să capete un
ţiile de muncă ale muncitorilor
Prin intrarea în funcţiune a
acestor maşini, capacitatea de
producţie a secţiei va creşte, iar
odată cu ea şi rentabilitatea va
fi mai mare decît pînă în pre­
zent.
După ce a aflat în ce sector lu­ zile s-a dovedit a fi un munci­
crează. s-a prezentat la şeful de
sector şi i-a spus răspicat:
— Vreu să lucrez împreună
cu Haidu.
Şeful de sector a zîmbit, apoi
i-a spus :
— Vorbeşte cu brigada şi dacă
te primeşte, vino să-ţi fac an­
gajarea.
Bria a pornit să-l caute pe
Haidu. S-a întîlnit cu el la puţ.
II cunoştea din fotografiile apă­
rute în ziar. S-a aşezat înaintea
lui şi i-a spus :
— Sînt din regiunea Gluj.
Vreau să munceso în brigada
care o conduci.
Haidu l-a ' măsurat de cîteva
ori de sus şi pînă jos, apoi i-a
răspuns.
—- Dacă ai inimă de „leu", te
iau în brigadă. Te faci miner ca
şi mine. Dacă însă ai de gînd
să faci treabă puţină dar gălă­
gie multă, apoi de pe acum cau-
tă-ţi alt loc, nu mai sta la mină.
La noi munca-i mare cinste. Pri­
cepi ?
Bria n-a venit să facă para­
dă. El a venit să lucreze în mi­
nă; dorea să 'devină cu tot di­
nadinsul miner de frunte.
înţelegerea a fost făcută.
Haidu l-a primit în mijlocul bri­
găzii. După cinci zile de instruc­
taj, Bria a început cu rîvnă să
înveţe meseria de miner. Ortacii
Iui Haidu îl încurajau : Bria
prindea aripi. încă din primele
rx'.w.jr¦ riiiwiuD
4 pagini 20 bani j
4.020.700 §@i economii
Sa preţui de cost
Reducerea sistematică a pre­
ţului de cost al producţiei a con­
stituit in acest ain pentru orga­ .v ' "w?, 'ACRííííSieíwí X « x»TO
nizaţiile de partid, organizaţiile Cu fiecare an, nu­ CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT
de masă şi colectivele de mun­ mărul de apartamen­
citori, ingineri şi tehnicieni din te date in folosinţă Minerii petrileni raportează
întreprinderile raionului Hune­ minerilor din Valea
doara, o preocupare de seamă. Jiului creşte. De pildă, O nouă exploatare minieră a Văii Jiului raportează înde­
în vara acestui an în Petroşani au plinirea planului anual înainte de termen. Ieri dimineaţă, în
Ca urmare a măsurilor luate fost date în folosinţă încă 9 blocuri schimbul III, colectivul minei Petri Ia şi-a îndeplinit sarcinile de
pentru o mai deplină folosire cu 36 de apartamente. plan pe 1958.
a capacităţilor de producţie exis­
tente, pentru reducerea consu­ In clişeu: Ctieva din noile blocuri In primele 10 luni ale anului, productivitatea muncii a
mului de materii prime şi ma­ din acest grup. crescut cu 7,8 la sută, iar la preţul de cost s-au realizat econo­
teriale, a declasatelor şi rebutu­ mii în valoare de 2.264.000 lei.
rilor, pentru folosirea mai depli­ S-au evidenţiat în mod deosebit sectoarele I — care a dat
peste plan 12.554 tone cărbune, 11 —¦ care a dat peste plan
20.509 tone şi III — care a dat peste plan 9.676 tone cărbune.
nă a timpului şi forţei de mun­ Schimb Brigăzi ca acelea conduse de Iuliu Haidu şi Ştelan Mihai,
că, colectivele a numeroase În­ de experienţă — care lucrează în contul anului 1964 — Adalbert Kibedy, Cor­
treprinderi şi secţii din acest ra­ nel Cenuşe şi Grigore Kadar — care lucrează în contul anului
1962 — precum şi brigăzile conduse de Gheorghe Michiev şi
Nicolae Gristea s-au situat în primele rînduri ale întrecerii.
ion au obţinut o creştere simţi­ Recent a avut loc la G.A:Q. „6 Mar­
toare a producţiei, productivităţii tie" din Turdaş un schimb de expe­
muncii şi o substanţială reduce­ rienţă la oare au participat preşedinţii
re a preţului'de cost. tuturor gospodăriilor colective din ra­
ionul Orăştie, brigadierii acestora, con­
Aşa, de pildă, colectivul ex­ tabilii socotitori şi tehnicienii, precum
ploatării miniere Ghelar a rea­ şi ingineri, medici veterinari, specia­
lizat o economie, •prin reducerea lişti în zootehnie şi agricultură. Au
luat parte de asemenea reprezentanţi ai
preţului de c a s t.pe tona de mi­ comitetelor regional şi raional de par­
tid.
nereu de fier, de 918.700 lei, co-
După o scurtă prezentare de către
. - i. in li lini şi zece mc
lectivul exploatării miniere Te-
Li'uc a realizat o economie de tovarăşul Mih-ai Durnitriu, preşedintele Anlienate, în întrecerea socia­ pentru a da viaţă propriilor lor
481.000 lei, iar colectivul secţiei' gospodăriei din Turdaş, asupra con­ listă în cinstea zilei de 30 De­ angajamente. Ca urmare a mun­
şemicocs, de la uzina „Victoria" strucţiilor efectuate de colectjvişti în
Călan, a realizat-o economie de ultimul an, cei peste 50 participanţi au.
3.521.000 lei. Toţăilizînd numai: asistâti practic la o demonstraţie în
domeniul , tehnicii mulsului şi hrănirii cembrie, colectivele de muncitori, cii susţinute depuse în acest
ingineri şi tehnicieni de la ex­ scop, cele două colective au reu­
ploatările Teliuc şi Gheţar, din şii să extragă în numai 11 luni
aceste economii, ele se ridică la raţionale' a animalelor. cadrul trustului minier Hunedoa­ 39.920 tone minereu de fier peste
suma de 4.920.700 lei. In ’încheierea, schimbului. de expe­ ra, muncesc cu însufleţire pen­ plan. Numai colectivul minei
•< ,o. .- ¦* - . ... •| rienţă s-a adâptat .o chemare către tru a extrage şi livra furnaliş- Ghelar a extras în această pe­
Aceasta dovedeşte că în între­ toate gospodăriile colective din ‘ raion. tilor de la Hunedoara şi Călan rioadă 22.190 tone minereu pes­
prinderile raionului Hunedoara, Detalii în legătură cu acest schimb cantităţi tot mai mari de mine­ te plan.
există posibilităţi concrete pen­ de experienţă vom publica înfr-unul reuri de fier. Obţinerea acestor succese a
tru reducerea preţului de cost. din numerele viitoare alo ziarului. Hotărîţi să obţină realizări permis colectivului trustului mi­
deosebite, colectivele de la a- nier Hunedoara să raporteze că
ceste exploatări muncesc cu în dimineaţa zilei de 10 de­
cembrie a.c. şi-a îndeplinit planul
nmiltă însufleţire şi abnegaţie anual de producţie.
Pesie prcicicriSfi planii
O telegramă sosită aseară taţi cu 14,5 Ia sută metri fi-
pe adresa redacţiei ne-a adus zici-Ioraj de explorări peste
o veste îmbucurătoare. Iată cu­ prevederile pianului. De aseme­
prinsul telegramei: nea, Ia lucrările miniere de bază
Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ s-a depăşit sarcina anuală de
nerii întreprinderii de explorări plan cu 22,3 la sută, în unităţi
şi deschideri de mine „Ardealul“
din Alba lulia raportează că au convenţionale. Pe aceeaşi peri­
realizat integral sarcinile planu­
lui de stat pe anul 1958. In a- oadă s-au realizat reduceri la
ceastă perioadă au fost execu­
preţul de deviz de peste 1,5 mi­
lioane Iei.
Cursuri de pregătire
Pentru creşterea unor cadre de 20 lecţii pe diferite teme.
corespunzătoare in comerţ, con­ ?
ducerea întreprinderii O.C.L. A-
limentara din Alba lulia a des­ De asemenea, conducerea
chis de curînd un curs unde se O.C.L. Alimentara s-a îngrijit şi
predau cunoştinţe de merceolo- de lărgirea reţelei de magazine.
La cuptorul nr. 2§| gie şi contabilitate. Cursul a- In acest sens s-a deschis cu da­
mintit are loc în fiecare săptă­ ta de 1 decembrie un nou ma­
O.S.M. nouă, a C.S.H.,=| mână şi este frecventat de tot gazin alimentar complect reno­
personalul operativ al întreprin­ vat, dotat cu un utilaj corespun­
or lucrează cu tnultăj derii. Aici se vor preda pînă în zător şi încadrat cu personal
luna mai anul viitor un număr bine pregătit ca Alexandru An­
conştiinciozitate prim-||
ca, Ioan Dumitre asa, Iuliana
topitorul Lucian Panc= Roşea, Elena Filimon, Doina Mu-
reşain şi alţii.
Î ş i ajutorul său Pavel Hanganu. §
H In clişeu: Tov. Pane şi Hanga-g
tor harnic. Dornic să pătrundă
cît mai repede tainele mineritu­ gnu urmăresc cu atenţie topirea o-g
lui, el a ascultat sfatul celor din
brigadă şi după ce ieşea din şut, s ţelului. 1
mergea să urmeze cursurile de
calificare de pe lîngă mină. A
trecut un an. Şcoala brigăzii lui
Haidu i-a dat cunoştinţe practi­
ce, iar cursurile de calificare,
cunoştinţele teoretice necesare
unui bun miner. De acum înco­
lo, greutăţile începutului au fost Uriaşul din umbra Parîngultii
trecute şi Bria Ion a început să
fie considerat printre minerii
pricepuţi şi harnici ai brigăzii.
...1 iunie 1951. Printre tinerii
care se îndreptau spre noua mi­
nă deschisă în anii puterii popu­
lare, la Uricani, se afla şi tînă-
rul miner Bria Ion. De astă
dată dorea să dea viaţă celor ...D oar vîn tu l fluiera alene term ocentrale. C lădiri ce în­ P arîngului“ (a şa au boteza­
învăţate în brigada lui Haidu prin ierburile încîlcite, cres­ g h it zeci de hectare... C lădiri t-o, cîn dva, băştin aşii, şi po­
din Petrila. Va fi greu, dar va cute sălbatic. E l era singurul cu turnuri înalte, înşurubate recla v a răm as, prefâcîndu-se
izbuti cu orice preţ. Şi Bria Ion oaspete; doar el dădea via­ adine prin tre nori... D e aici, în ren u m e), m -a p rim it cu
s-a dovedit a fi un miner hotă­ ţă peisaju lu i cenuşiu, încre­ ca intr-o a d evărată roză a v ia ­ să lile sa le v a ste , pe care o-
rît. Un an 'de zile, cît a lucrat la m en it in sin g u ră ta te şi lin iş­ turilor, se resfiră spre toate chiul le cu prin de cu greu , şi
mina Uricani la pregătiri, n-a te. M ica loca lita te d in tre V u l­ zările ţării, spre H unedoara cu vuietul asu rzitor al agre­
dat nici o clipă înapoi. Fiecare can şi Lupeni nu fiinţa pe gatelor. A m urm ărit o vrem e
nici un ţel de hartă. N -avea m aşin ile, de la ca za n ele g i­
sfat al petrilenilor i-a fost de trecu t, (lo g o d n a via tu lu i cu gan tice, cu pîntecul abia
folos. Intr-o zi, con'ducerea sec­ ierbu rile ru g in ii tiu-i interesa, strîn s în tre p ereţii halelor,
bineînţeles, pe isto ric i!), n-a­ pînă la m anom etrele ale că­
torului I l-a chemat şi i-a încre­ vea prezent.... şi nim eni, n i­ ror a ce — trem u rin d uşor în
dinţat producţia din abatajul nr. ciodată, nu s-a g în d it să-i pro­
feţească un viitor cu decorul trepidaţia agregatelor — nu
10. Şi. aici a muncit cu rîvnă. In schim bat.
abatajul său lună de lună planul Note de drum erau m ai m ari ca nişte picio­
era depăşit. D ar vrem u rile noi, care au ru şe de g i z ă ; pe u rm ă mi-arn
bătut pecete de aur pe cele scos carnetul şi m -am pre­
VASILE DUCA m ai sălbatice şi m izerabile g ă tit să notez.
coclauri, au chem at la via ţă
(Continuare in pag. 3-a) şi ţinutul acesta. Găutarh cu ochii vreu n om
şi spre O ltenia petroliferă, m ai in vîrstă , căruia cutele de
C ălătorul care se abate a stă zi spre u zinele din O raşul Sta- pe obraz şi argintul din tim ­
lin şi sp re a b a ta jele m in eri­ piă să-i confere autoritatea
pe aici — şi care a ltădată nu lor dim preju r, m ii, zeci de m ii
de kilovaţi, hrană de preţ pen­ I. BRAN
acorda priveliştii decît o pri­ tru in du stria noastră. Ei se
vire indiferentă, de-o clipă, nasc în corpul m arilor m aşini (Continuare în pag. 2-a)’
pe care scrie, cu m ici litere ,W s.,''VA.,/W v V /v/iA
d e la ferea stra va g o n u lu i — de bronz sclipitor, adresa ce­
lor ce le-au fă c u t: „Electro-
cată lung la clădirile m arii
sila" — L en in grad sau „E-
lectroputere" — C raiova.
Am v izita t de curînd m a­
rea term ocentrală a Paroşe-
ailor. „U riaşul din um bra
VJ ... —a v .w-O/W