Page 36 - 1958-12

Pa«?. 2 D R U M U L SOrSIA N S M U LU L Nr„ ?23 7

Inginerul Aron Raţ a fost .NE AŢA

prim it candidat de p artid Uriaşul din umbra Parîngului

18 noiembrie 1958. Organiza­ Ca inginer ţine cont de părerile (Donare din pag. l-a) tan tin Ispas, can didat d e par­ scriu a stă zi cu m îtni sigure, prin Haţeg
ţia de bază de la turnătoria de muncitorilor, se consultă cu ei
tuburi a Combinatului siderurgic şi în toate cazurile se dovedeşte necesară povestitorului. M -am tid, l-a luat sub oblăduirea pricepute, istoria. Dimineaţa geroasă de decem­ cîteva minute la biblioteca ra­
Hunedoara are adunare genera­ a fi un om principial, hotărît şi u ita t in to a te p ă rţile. A m o- brie ne îndemna să intrăm un­ ională.
lă. Ordinea de z i : discutarea cu dragoste de muncă, aşa cum colit de cîteva ori agregatele lui, in iţiin d u -l in secretele — Sau echipa candidatului de deva, la căldură, să ne dezmor­
cererii de primire în rîndurile l-am cunoscut ca ucenic, apoi nu tocm ai sim p le — ale stă- ţim miinile şi obrajii. Dar unde Tovarăşa Vera Niistor, respon­
candidaţilor de partid a ingine­ ca muncitor turnător... 11 reco­ halei. D ar — veşnic ghinion p a r tid Stafie Mihaii... N u m a i poţi merge ? Restaurantul avea sabila bibliotecii şi Agafia Be­
rului Aron Raţ. mand organizaţiei de partid al reporterului! — peste tot pîn irii com plicatelor m aşini. pe uşă un lacăt cit toate zilele, lea, ajutoarea sa, aveau citeva
pentru a fi primit în rîndurile A zi n u m ele lui G heorghe Itu despre ei s-ar pu tea scrie pa­ iar bufetul era plin de cetăţeni clipe de răgaz. Responsabila bi­
Se dă citire cererii prin care candidaţilor, considerîncl că el m ă întîm pinau feţe tinere, fig u rea ză la loc d e cin ste în g in i nenum ărate. Tineri cu veniţi în număr mare la tirg. bliotecii ne-a vorbit mai Ijntii
inginerul Raţ solicită să fie pri­ ne va ajuta Iă traducerea în via­ prea tinere chiar, unele ne­ cartea de aur a întrecerii so­ Era z i de tirg. Haţegul era im- despre cercurile de citit.
mit în rîndurile candidaţilor de ţă a sarcinilor ce stau în faţa a tin se parcă d e brici. A proa­ c ia lis te . to ţii — şi Stafie şi lordache pînzit de căruţe şi oameni veniţi
partid. In cerere scrisese; „...Am organizaţiei noastre de bază..." pe că-m i pierdusem răbdarea D um itru şi Torna G avrilă — să-şi desfacă produsele. Ne ră­ — La noi a intrat in obiş­
fost crescut $i educat de partid. Gheorghe Pătraşou : 26 d e măsese la dispoziţie cofetăria. nuinţa oamenilor să se adune
Datorită regimului de demo­ Se citesc şi celelalte recoman­ — şi m ă întrebam , in trigat, şi-au cucerit de m ult laurii Auzisem însă decuseară că atei seara în anumite case unde să
craţie populară am ajuns dări. Acestea, ca şi discuţiile pur­ ani. A ven it la term ocen tra­ unor „term ocentralişti“ iscu­ citească din ziare, broşuri, ro­
din turnător inginer. Doresc cu tate, oglindesc munca depusă de unde au dispăru t „oam enii lă cînd vîn t urile m ai fluierau siţi, pentru oare nici o sarci­ mane. Aproape fiecare stradă
ardoare să fac parte din rîndu- tovarăşul Raţ, sprijinul tovără­ încă prin iarba sălbatică, nă nud prea grea. Lucrau,
rile comuniştilor care m-au cres­ şesc pe care-I dă muncitorilor cu serioşi“ din uzină — cînd cînd prim ul excavator îşi ro ­ c în d i-am. o s p e ţit, la b a teria nu s'e poate ser- are cîte un res­
cut şi educat şi astfel să aduc o care lucrează. Pusă apoi la vot, tea, prin văzduhul gol, bra­ d e m ulticicloane a uzinei. A-
contribuţie mereu mai mare la cererea inginerului Raţ este a- deodată m -am sim ţit bătut pe ţu l im ens, scriind oarcă ( pen­ v e a u de a face cu 'piese en o r­ şi RELEvi cine ştie ce, j R F J I S J P ponsabil sau o
traducerea în viaţă a politicii probată în unanimitate. Ia cu- um ăr. M -am în to r s : tînărul tru cine avea ochi să va d ă ) m e, piese g rele de m ii de k i­ responsabilă, in
partidului, Ia opera de constru­ vîntul noul candidat de partid. inginer G heorghe V âtafu, şe­ începutul noii cronici a aces­ logram e, pe care trebuiau să deoarece lipseşte ţ serile stabilite
ire a socialismului în patria In cuvinte simple, inginerul A- ful secţiei cazane, m ă privea tor m eleaguri. G heorghe P ă- le fix e ze în nitu ri. N u era o
noastră... Cer cu ' încredere or­ ron Raţ mulţumeşte comuniştilor zim bind a m u za t: traşcu a răm as pe şantier, a- o p e r a ţie p r e a u şo a ră . II v e ­ (de multe ori) J
ganizaţiei de partid să mă pri­ pentru încrederea ce i-au acor- ju tîn d la ridicarea con stru c­ deam pe c îte unul strîm bîn-
mească în rîndurile candida­ dat-o şi-i asigură că se va stră­ — C a u ţi s u b ie c te ?... ţiilor, a a ju ta t apoi la d escă r­ du-se d e efort, dar in clipa laiptele şi untul. Am încercat de ei, cetăţenii se adună pen­
dui să îndeplinească cu cinste carea sutelor de vagoan e cu urm ătoare faţa i se dsstin-
ţilor“... şi demnitate sarcinile ce-i vor fi M isteru l s-a lim p ezit in piese, la m ontarea lor, fam i- dea, buzele crispate zîm beau, totuşi. Şi ca să ne convingem tru a se pune la punct cu unele
Se citesc apoi recomandările. încredinţate de către organizaţia citev a clipe. M area m ajo rita ­ liarizîn du -se cu to a te fibrele ia r ochii... O chii se în torceau
de bază. te a m uncitorilor term ocentra­ g ig a n ticelo r ţesătu ri de otel. spre tovarăşu l din preajm ă-i, am întrebat dacă există cafea noutăţi, sau pentru a asculta un
In recomandarea comunistului lei sin t tineri. D e la d irecto ­ A zi, m uncitor de nădejde. să vadă dacă n-are nevoie de
Alexandru Balint se spune: „11 ...Inginerul Aron Raţ nu este rul M unteanu (d e 30 d e a n i) a ju to r. cu lapte. fragment dintr-o carte bună. Pe
cunosc pe tovarăşul inginer A- singurul candidat pe care aceas­ şi pîn ă ta Ioan Jula, flăcău l Isaia Mhilesou : v e n it la
ron Raţ de cînd era ucenic la tă organizaţie l-a primit în acest din faţa n oastră, care com an­ ...Şi pîn ă tirziu , cirul p ă ră ­ — Avem, cum să n-avem ! strada Suseni este responsabilă
şcoala profesională şi a venit în an. Pînă acum au rost primiţi 9 da unui gigan tic cazan de com plicatele m aşini direct de sisem term ocentrala şi urm ă­
secţia noastră să înveţe meseria candidaţi de partid, printre care parcă n-ar fi a vu t 18, ci 60 la coasă, a făcut un scurt p o ­ ream de la fereastra va g o n u ­ a răspuns vinzătoarea, Maria Doboi, gospodină. Ea este
de turnător. Era ascultător, cu Mihai Spătarii, turnător, Dumi­ de ani, vîrstele oam enilor sini pas, de cîteva luni, la cu rsu ­ lui cum se sm ereau ierburile
dragoste faţă de învăţătură, faţă tru Rusii, turnător, Corne! Udrea, pe potriva tin ereţii uzinei. rile şcolii de calificare. A stă zi ruginii ale cîm pului sub ră­ —• Dar unt ? mulţumită de felul cum partici­
de meserie. Ajutat de noi, el >a turnător, iar ca membri de par­ Am sta t de vorbă cu cîţiva m înuieşte zecile de m anete sufletul de g h ea ţă al iernii,
devenit un turnător cu înaltă ca­ tid au fost primiţi muncitorii d in tre ei. Ş i m i-am în sem n a t ale cazanului de parcă to a tă im aginea tinerilor care-şi îm ­ — Asta nu. pă la cercul de citit in special
lificare profesională. Ţinînd sea­ fruntaşi Nicolae Bănuţ şi Matei pe scurt fişa biografică a fie­ viaţa n-ar fi făcut altceva. pleteau eforturile cu zîm betu l,
ma de dragostea lui faţă de în­ Udrea. căruia : îm i răm ăsese la fel de vie, — Dar sifon sau apă mine­ ţăranii întovărăşiţi Axente Tă-
văţătură, noi comuniştii l-am re­ T o t a ş a ş i Nicolae Bodea,
comandat şi conducerea Combi­ Alte două cereri de primire în Gheorghe Itu : fiu d e ţă ra n . Căpăţînă Vasile ş i m u lţi, adăugîndu-se — ca o expli­ rală ? nosoni şi Moise Prejbam. Aseme­
natului l-a trimis la facultate. rîndurile candidaţilor vor fi
puse în curînd în discuţia adu­ Pînă nu d e m ult, to a tă „ştiin­ foarte m ulţi alţii. Tineri cres­ ca ţie la o fo to g ra fie — im a ­ La această întrebare a răs­ nea cercuri se află pe strada
După terminarea facultăţii, el nării generale a comuniştilor. ţa" lui se m ă rg in ea la a p ă ­ cuţi odată cu uzina şi care-i g in ii m arii construcţii.
s-a înapoiat în mijlocul nostru. sarea p e coarn ele plu gu lu i, la puns un tînăr- Lungă, condus de Rozica B ir
în ju gatu l boilor şi la slo b o zi­
— N-avem! lea, pe strada Horia, unde este

— Ce folosiţi altunei la si­ responsabilă Zică Cocheci, pe

ropuri ? strada Nouă, condus de Elisa-

— Apă potabilă! beta Goldea... Tovarăşa Nistor

Slabi gospodari! Mi-am adus a vorbit despre cei care frecven­

aminte de I.C.I.L. — Simeria, tează, despre ce se citeşte, felul

care atunci cînd îşi îndeplinise cum sint ajutate şi aproviziona­

rea fulgerului alb a l coasei planul anual aproape că nu mai te cu cărţi cercurile de citit, des­

prin grîn ele coapte. A ven it avea unde desface untul pe ca- pre întreaga lor activitate. A ţi­
re-1 fabricase.
\ Cînd nu se respectăla term ocen trală în dată după nut să adauge că acum pe timp

-p o r n ir e a ei. Ş i m a is tr u l C o n s - programul indicai — Avem, tovarăşe, u n t! spu­ de iarnă cercurile de citit se vor

nea cineva de la I.C.I.L. Sime­ ţine odată pe săpiămînă.

52SSE ria, că nu ştim ce să facem — Este în interesul cetăţeni­

• Pînă mai săptămînile trecute, Este curios, felul cum Sfatul cu el. lor să-şi ridice nivelul de cunoş-

REALIZĂRI DIM CONTRACTUL COLECTIV j biblioteca sătească din Crişcior, popular din Crişcior a reparti­ -' La fel spun şi cei de la în­ ' tinţe şi al nostru să avem oa­
raionul Brad, înregistra rezulta­ zat orele de activitate pentru treprinderea „1 Mai“ Deva des­
Măsuri de protecţie a muncii bibliotecară. De pildă, luni : ac­ pre a>pa minerală „Boholt“. Şi meni luminaţi — a conchis bi­
înfăptuite te destul de însemnate în difu­ tivitate la bibliotecă, de Ia 10-13 apoi, chiar în Haţeg există o bliotecara.
zarea cărţii. Zilnic, numărul citi­
torilor veniţi să împrumute şi de la 16-20. In aceeaşi zi bi­ fabrică de sifoane. Şi-atunci de ...Aceleceasornicului arătau ora
ce la Haţeg nu se poate bea un prînzului. Afară,’ stratul de ză­
CALAN (de la subre’dacţia mare parte din accidente se da­ atît în incinta uzinei cît şi în cărţi, era în medie de 25. iln con- bliotecara este obligată să facă
trei ore de colportaj. Pentru sirop cu sifon sau apă minerală? padă căzut peste noaipte se to­
noastră voluntară). In urmă cu torau unor agregate şi in- exterior, de asemenea şi drumu­ j diţiuni satisfăcătoare, biblioie- ziua de imarţi i se fixează 4 ore
Ia bibliotecă şi restul pe teren,
cîteva zile, la uzina „Victoria“ staidiţu lăsate fără apără­ rile de acces pentru vehicule şi | cara din Crişcior îndruma şi ac­ iar vineri, este obligată să stea Am părăsit cofetăria fără să pise. Se putea circula în voie...
în bibliotecă 4 ore, să facă col­
— Gălan a avut loc o şedinţă tori. De aceea, fa toate a- pietoni. tivitatea celorlalte biblioteci-fili- portaj 3 ore şi să se deplaseze fi consumat ceva. Iată-ne peste V. ALBU*•
Ia biblioteca-iiljală din Valea
de analiză a prevederilor con­ gregatele noi au fost con­ In scopul îmbunătăţirii conti­ ale ce i-au iost repartizate de Arsului.

tractului colectiv pe anul 1958 fecţionate apărători, iar la cele nue a protecţiei muncii a fost a- către biblioteca raională, care îi Din sala tribunalului

în domeniul protecţiei muncii. vechi apărătorile au fost conso­ menajat un cabinet tehnic, unde fixase şi programul zilnic de ac­

S-a constatat cu acest prilej lidate. S-au prevăzut cu tablo­ se ţin cursuri şi instructaje. Ca­ tivitate, între orele 12 şi 20. Gestionari necinsiiţi false In scopul favorizării furtu­
lui, au fost condamnate fiecare
că angajamentele au fost înde­ uri de avertizare locurile de binetul tehnic de protecţia mun­ De (a o vreme încoace, bi­ Recent, au fost judecate pro­ la cite un an închisoare.
cesele unor gestionari necistiţi,
plinite şi încă înainte de termen. muncă periculoase, iar conduc­ cii este prevăzut cu o bibliote­ blioteca din Crişcior cunoaşte Nu cunoaştem motivele care jefuitori ai avutului obştesc, că­ • In cele 5 luni cît a fost an­
au determinat Comitetul executiv rora li s-au aplicat pedepsele cu­ gajat la O.C.L. produse indus­
De remarcat este faptul că , tele de aburi, gaze etc., au fost că cu peste 350 de cărţi şi bro­ însă rezultate din ce în ce mai al Sfatului popular Crişcior să venite. triale, Vasile Tornuţa a delapidat
întocmească un program atît de suma de 58.367 lei. El a fost
suma alocată în acest scop a vopsite în culori diferite. şuri, care stau la dispoziţia slabe, înregistrînd zilnic,o frec­ încărcat. Cert este însă că bi­ ® Si miori Faur a fost gestio­ condamnat la 17 ani muncă
nar la cooperativa din Certejul silnică şi confiscarea averii.
fost depăşită cu 80.000 lei, în S-a acordat o atenţie deosebită muncitorilor. Tot aici se află şi venţă de numai 2-7 cititori. de sus, raionul lila. In această
calitate el şi-a însuşit suma de • Gestionarul Ioan Colţan de
urma dezvoltării întreprinderii. instalaţiilor tehnico-sanitare, me­ un exemplar din toate fişele şi Cum se explică aceasta ? 6.546 lei, sustrăgind totodată şi la magazinul nr. 54 din Paro-
o bicicletă din stocul de vînza- şeni, a delapidat suma de 33.233
Şi, bine înţeles, este interesant nite să asigure condiţiuni opti­ tablourile de avertisment de la Comitetul executiv al Sfatului blioteca sătească de aici obţine — re. Pentru aceasta el a fost con­ lei. Tribunalul popular al raio­
damnat de Tribunalul popular nului Petroşani l-a condamnat
de văzut ce anume s-a realizat. me de lucru. Astfel, în secţia locurile de muncă din uzină. popular din Crişcior — prin se­ de cînd cu noul program — re­ al regiunii Hunedoara la 7 ani pentru aceasta la 13 ani mun­
că silnică şi confiscarea averii.
Pentru aceasta însă, să lăsăm mecanică a fost introdusă încăl­ Pe linie sindicală s-au orga­ cretarul acestuia — a elaborat zultate mult mai slabe în acti­ închisoare corecţională.
vitatea sa. Sentinţele au rămas definitive.
faptele să vorbească. zirea centrală, iar la locurile de nizat întreceri pe probleme de o decizie prin care fixează bib­ Cu această ocazie, casierele

Pentru muncitorii de Ia semi- muncă unde se lucrează cu mo­ tehnica securităţii, privind res­ liotecarei un alt program de lu­ Cornelia Mădăruş şi Marioara

cocserie, care trebuie să se torină, apă etc., s-au prevăzut pectarea instructajelor şi cură­ cru, program ce diferă de !cel al Şi, ne punem şi noi întreba­ Cazan, care au întocmit acte

schimbe la începutul şi sfîrşitul grătare din lemn. ţeniei la locul de muncă. celorlalte biblioteci săteşti de pe rea : de ce tocmai biblioteca din

lucrului, s-au confecţionat 50 de In ce priveşte apa potabilă, în Drept urmare a acestor măsuri cuprinsul raionului Brad. Nou! Crişcior sa facă excepţie de la

dulapuri din tablă ; a fost rezol­ secţiile mecanică, furnale şi se- şi a altora care nu au fost amin­ program săptămînal obligă bi­ programul celorlalte biblioteci

vată de asemenea problema cir­ micocs, au fost montate fîntîni tite, la uzina „Victoria“ — Gă­ bliotecara să ducă muncă de teren săteşti, program care în raionul

culaţiei la platformele furnale­ arteziene, rezolvînd prin aceas­ lan numărul accidentelor a scă­ şi colportaj tocmai între orele Brad pînă acum a dat rezultate

lor, prin construirea unor scări ta o problemă importantă la a- zut faţă de anul trecut cu 23 la cînd cititorii, fiind liberi, se pre­

şi balustrade. ^este secţii. sută. zintă la bibliotecă pentru a îm­ satisfăcătoare ?

Este cunoscut faptul, că o Iluminatul a fost îmbunătăţit IOSIF CRAŞCA prumuta cărţi. GH. L.

scocccoc/co-^txxîcsoG coscoosoocccixx>co soc^ocoocG occ?x}axxxxK )O O O D O O O O O O O LX X 3000C X X X X X X xxxxxxxxîcxxxxxxx 23LxxxxK îooooooccoo ocoooocooD ocxxîooociocooooooooocxx50oocooofK X >ooooooooooîX )O î>D ocx3ooc

Lupiele m unciioreşfi revoluţionare din decem brie 1918 în Rom înia ( i) în mina sa Banca Romînească. Acest nul Băncii Romîneşti în fruntea căreia trecut în mfinite capitalurilor anglo- cu atît mal mult cu cît criza Indus­
fapt determina o inegalitate de forţe se afla familia liberală. Cu scopul de franco-americane. In societăţile acestor trială se împletea cu cea agrară. In
ÂYÎnf«i revoluţionar şi starea între cele două burghezii; cea din ve­ a „împăca“ burghezia ardeleană, oli­ capitaluri, reprezenlanfii oligarhiei ro­ timp ce înainte de război Romînia era
chiul régat avea posibilităţi de finan­ garhia financiară din vechiul regat mîne îşi aveau şi ei locul asigurat;
economiacary> a fam« W DEI noastre sn am§ ţare a diferitelor întreprinderi mai i-a cedat o parte din acţiunile sale aveau cîteva acţiuni de pe urma că­ considerată ca una dintre ţările care
mare decît cea din Ardeal şi în plus şi s-au aranjat în aşa fel lucrurile in­ rora se îmbogăţeau, uitînd de interesele exportau cele mal multe cereale, după
de după primul război mondial avea un sprijin efectiv din partea sta­ cit, în consiliul de administraţie al so­ statutul, ale poporului muncitor. război, nu numai că n-a mai exportat,
tului. In spatele burgheziei industriale cietăţii „Petroşani“, alături de libera­ dar a fost nevoită să cumpere cereale
Octombrie 1917. Punct de cotitură Luptele revoluţionare ale oamenilor să împletească lupta economică cu cea şi bancare din Ardeal se afla partidul lul Constantinescu, au intrat şi maniş- Aşa a fost întotdeauna burghezia şi din străinătate, Jn timpul războiului,
în istoria mişcării muncitoreşti in­ muncii din Austro-Ungaria au avut politică, în scopul obţinerii victoriei pe naţional al lui Maniu şl Vaida Voevod, tii Mihai Popovici şi Aurel Vlad. moşierimea romînă — trădătoare; în inventarul agricol a fost distrus, vilele
ţjternaţ’ionale. Prima revoluţie protle- drept rezultat răsturnarea monarhiei; în toate fronturile. Dar acest lucru nu a care afişau tendinţe separatiste, regio­ schimbul unor concesii, promisiuni satî jefuite, ceea ce a avut urmări grave
tară din lume biruise; muncito­ Polonia, mai cu seamă în centrele in­ fost posibil în acea perioadă. Mişcarea naliste. Existau reprezentanţi al parti­ Intrueît burghezia industrială şi ban­ avantaje personale, ajungea să vîndă pentru economia ţării.
rii, ţăranii şi soldaţii din Rusia au dustriale, au luat fiinţă soviete. De dului naţional care urmăreau să înte­ cară — inclusiv statul — făceau multă bogăţiile statului, să mijlocească po­
răsturnat puterea capitalistă şi moşie­ remarcat este faptul că în Ungaria în muncitorească din Romînia, deşi se meieze un stat naţional ardelean, cu zarvă în jurul naţionalizării, este bine sibilităţile de pătrundere a capitalului Bugetul ţării era într-un haos de ne-
rească şi au instaurat puterea sovie­ anul 1919, ca urmare a influenţei Ala- afla într-un stadiu avansat, totuşi nu reşedinţa la Cluj, cu armată şi alt să amintim ceva şi în legătură cu acea­ străin în ţară, să subordoneze intere­ descriş; din cauza dezorganizării eco­
tică. Visul de veacuri, aspiraţiile secu­ rii Revoluţii socialiste din Octombrie avea încă suficiente forţe care să asi­ stă problemă. In ce priveşte naţionali­ sele statului marelui capital financiar nomice el n-a mai putut fi stabilit
lare ale sulelor de milioane de oameni şi a intensificării luptelor revoluţionare gure victoria. aparat de stat propriu. Burghezia din străin. Acest lucru a frînat mult dez­ multă vreme. Cheltuielile ce se făceau
ai muncii s-au împlinit, au devenit o din ţară, a fost instaurată Republica So­ Ardeal vîntnra lozinca; „Transilvania zarea întreprinderilor cu capital ma­ voltarea economică a ţării, a frînat depăşeau de 4—5 ori veniturile. Aceşt
realitate. A început o eră nouă în is- vietică Maghiară; în Bulgaria răscoalele Contradicţii de clasă, a transilvănenilor" ceea ce însemna ghiar şi austriac, trebuie să spunem progresul tehnic în ţară, a determinat lucru a făcut ca guvernanţii romîni să
toria omenirii, era prăbuşirii capitalis­ ostaşilor şi luptele proletariatului in­ criză economică, că bogăţiile din această parte a ţării că ea a fost mai mult nominală ; to­ starea de înapoiere care a caracteri­ recurgă la împrumuturi străine, înro­
mului şi a victoriei socialismului; ome, dustrial au culminat cu proclamarea stare de mizerie să fie slăpînile numai de exploatatorii tul s-a rezumat la intrarea unor repre­ zat Romînia burghezo-moşierească. bitoare, să vîndă cu alte cuvinte o
nirea a început să arunce de pe umerii republicii din oraşul Radomir. ş î sărăcie în ţară de aici. Pe de altă parte, burghezia zentanţi ai oligarhiei romîne în con­ parte din bogăţiile ţării capitaliştilor
săi forma de robie şi să treacă la li­ din vechiul regat lansase lozinca: siliile da administraţie a întreprinde­ Efectele crizei economice străini.
bertate. Lupte revoluţionare au avut Ioc şi în După primul război mondial, în Ro­ „Transilvania fără transilvăneni". rilor respective şi la trecerea unor ac­ din anii de după primul
alte ţări ca Cehoslovacia, Italia, Ger­ mînia au apărut fenomene noi, atît pe ţiuni în proprietatea tor personală. în­ Pătrunderea capitalului
Revoluţia projpfară rusă a deschis mania, S.U.A. şi altele. !n general a- plan economic cît şi pe plan politic Lupta aceasta se dă.dea pe se,ama război mondial străin şi acapararea ţării
drumul spre socialism, spre. o viaţă vîntui luptelor muncitoreşti se desfă­ şi social, Teritoriul ţării s-a mărit poporului muncilor; capitaliştii şi mo­ treprinderile „naţionalizate" rămîneau
nouă, fără exploatare şi . exploatatori, şura sub lozinca apărării Rusiei sovie­ mult şi în acelaşi timp şi numărul şierii cocoţaţi în írupiea conducerii sta­ pe mai departe în mnnile magnaţilor Datorită devastărilor inamicului, a de către imperialişti
drumul belşugului şi al bunei.stări a tice şi a evitării pericolului inlerven- populaţiei. Naţionalizarea capitalurilor tului, vînh;r.ay lozinci bombastice, se maghiari şi austriaci; rolul preponde­ distrugerilor materiale din industrie şi
celor ce muncesc. ţionist. din ţinuturile alipite, sechestrarea şl na­ ridicau eu noi şi noi pretenţii -- ab­ rent avîndu-l ca şi înainte contele iosif agricultură, a politicii statului burghez, Ţara mergea' cu paşi repezi pe dru­
ţionalizarea capitalurilor germane şi surde de altfel — în timp ce masele Betien, Roland, von Hegediiş şi alţii, a sistemului economic capitalist, eco­ mul unei ruinări tot mai mari. In
Marea Revoluţie, Socialistă din Oc­ In ţara noastră, victoria revoluţiei austriaco, protecţionismu! şi intensifica­ muncitoare duceau greul, munceau din nomia Roinîniej, ca şi a altor ţări timpul războiului imperialist, Romînia
tombrie a avut un puternic răsunet in­ proletare ruse a avut uii niare răsu­ rea exploatării muncitorilor, erau fac­ răsputeri, fără ca munca lor să fie răs­ Ceea ce trebuie reţinut însă este fap­ capitaliste, în anii de după primu) răz­ a pierdut aproape 800.000 de oameni,
ternaţional, ea s-a făcut simţită pînă net. Valul revoluţionar a cuprins un plătită, Tocmai atunci cînd trebuia să tul că la baza tuturor acestor acţiuni boi mondial a fost cuprinsă de o pu­ a suferit mari pierderi materiale, In-
în cele mai îndepărtate colţuri ale lu­ mare număr de muncitori, ţărani şi torii principali pe care se sprijinea existe o preocupare de seamă pentru a stat tendinţa de găsire a noi mij­ ternică criză economică. afară de aceasta, la conferinţa de
mii şi 9 influenţat puternic întreaga intelectuali. Pe front aveau loc frater­ vindecarea rănilor războiului, pentru loace şi posibilităţi de îmbogăţire a pace, imperialiştii au impus ţării con­
mişcare muncitorească internaţională, nizări între ostaşii romîni şi ruşi, în burghezia în scopu) îmbogăţirii saîe în- redresarea economică a ţării, pentru burgheziei; tot ce s-a făcut, s-a făcut In ţară era un haos economic cum­ diţii înrobitoare; i s-au impus să plă­
Intr-o serie de ţări din Europa ŞÎ spatele frontului acţiuni revoluţionare bunăstarea poporului, tocmai atunci în interesul creşterii capitalului, a ro­ plit, dezorganizare, un dezechilibru e- tească mari sume de bani drept răs­
Asia a crescut avîntul mişcării revolu­ organizate de muncitori, ţărani şi inte­ tr-o măsură tot mai mare. In acelaşi burghezia şi moşjerimea romînă rostea tunjirii moşiilor şi nimic în interesul conomic total. In asemenea situaţie, plată pentru recunoaşterea Transilva­
ţionare şi al mişcării de eliberare na­ lectuali. Puternicele greve şi demonstra­ discursuri pompoase, naţionaliste, se masei de oameni ai muncii, Burghe­ producţia a scăzut simţitor faţă de anii niei şi Bucovinei. In total, obligaţiile
ţională. Sub lozinci revoluţionare, mun­ ţii ale muncitorilor din perioada anilor timp se ivise o luptă acerbă între bur­ gîndea la afaceri de tot felul, iar de zia romînă s-a îmbogăţit şi cu ocazia dinanite de război. Dacă înainte de ce i-au fost impuse Romîniei se ridi­
citorii şi ţăranii dintr-o serie de ţări 1917-1921 se împleteau cu răscoalele problemele vítale alé ţării, de viaţa luării capitalurilor germane investite război producţia zilnică de cărbune a- cau la peste 190 miliarde iei.
s-au înfrăţit, au ţrecut la greve uriaşe, ghezia din vechiul regat şi cea din oamenilor muncii nu se ocupa nimeni. în Romînia pînă la primul război mon­ tingea 120 de vagoane, în anul 1919
la demonstraţii puternice şi în unele ţăranilor împotriva moşierilor. dial. Aceste capitaluri nu au intrat în nu depăşea 50 de vagoane, iar pro­ încă în anii de după război, Impe­
ţări la lupte violenţe care au dus la Starea de mizerie a muncitorilor şi a Transilvania. Direcţia bătăliei se desfă­ Conflictul dintre burghezia ardeleană patrimoniul statului, aşa cum prevedea ducţia de petrol nu satisfăcea nici mă­ rialiştii străini intenţionau, reuşind
instaurarea de soviete. şi cea din vechiul regat s-a ameliorat tratatul de pace de la Versailles. Prin car nevoile de consum ale populaţiei pînă la urmă, să acapareze cele mal
ţăranilor i-a determinat pe aceştia să şura în jurul naţionalizării înlreprin- printr-unf compromis, atunci cînd socie­ anumite maşinaţiuni, din cele 6 miliar­ ţării. Exista apoi o situaţie catastro­
pornească la o lupiă mai orgam'zaiă, tatea „Petroşani", deţinătoarea celor de lei cît reprezenta valoarea societă­ fală în transportul feroviar, rutier şi (Continuare în pag. 4-a)
derilor cu capital străin din Ardeal, mai mari zăcăminte de cărbuni din ţilor petrolifere cu capital german în maritim, acest lucru din cauza distru­
Romînia, a fost naţionalizată cu spriji­ Romînia, în patrimoniul statului au in­ gerilor mari provocate de război.
in fruntea burgheziei din vechiul re­ trat doar 359 milioane lei, restul a
Efectele crizei erau grave şi aceasta
gat se afla familia Brătianu care avea