Page 4 - 1958-12
P. 4
Pao_ 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1229
wujwiwftMjguuwujwnn
Rezultatelep rim are alecefeide-ai doileatar
n i ! al alegerilor Iu Franţa
PARIS 1 (Agerpres). La Pa- mult mai mic decît cel întrunit rii de dreapta a pierdut multe
ris au fost date publicităţii re- de partidul comunist. Toate ce- locuri. Numeroşi socialişti, ca
zultatele preliminare ale celui lelalte partide şi grupări politice Christian Pineau, Robert Lacoste
de-al doilea tur de scrutin al care au obţinut mai puţine vo- şi alţii nu au mai fost aleşi. Ast-
alegerilor parlamentare france- turi decît partidul comunist de- fel politica lui Guy Mollet, de
Berlinul trebuie să devină Festivităţile ou prilejul îm plinirii ze, care a avut loc la 30 noiem- ţin un număr mai mare de man- alianţă cu partidele de dreapta,
brie. date decît acesta. Astfel parti- nu a folosit nici pe departe par-
Al doilea tur de scrutin s-a dul socialist deţine 40 de man- tidului socialist, care se aştepta
un oraş demilitarizat unui deceniu de existenţă caracterizat printr-o şi mai ma- date, partidul radical — 13, par- să obţină 130 mandate şi nu a
şi liber a Berlinului democrat re abţinere de la vot decît pri- tidul independenţilor — 120, obtinut de t 40.
mul, numărul abţinerilor repre- M.R.P. — 44, partidul creştin
BERLIN 1 (Agerpres). — La kmann, preşedintele Prezidiului zentînd 25,12 la sută din totalul democrat al lui Bidault — 13, Scindarea torţelor de stingă a
persoanelor înscrise pe • listele grupările aşa-numitului centru înlesnit complotul reacţiunii. La
electorale. de stingă — 8, diverse grupări Montreuil (Departamentul Se
na), de pildă, împotriva lui Jao-
interviul acordat de W. Uibrichî primăria din Berlin a avut loc Cam,erei Populare a R.D. Ger Potrivit rezultatelor oficiale, de dreapta 12. ques Duclos, secretar al G. (S.
ziarului „New York Times"
prima şedinţă a noului'Consiliu mane, L. Bolz, H. Loch, M. Se- Partidul Comunist Francez a Se poate spune că cel de-al al P. 6. Francez, a fost propusă
municipal al Marelui Berlin. frin, vicepreşedinţi ai Consiliu obţinut cel mai mare număr de doilea tur de scrutin reprezintă candidatura consilierului general
- BERLIN i (Agerpres). Agen persecutării luptătorilor pentru Concomitent cu această şedinţă lui de Miniştri, membri ai gu voturi rămînînd astfel mai de- încheierea afacerilor din culise local Profichet (Uniunea pen-
ţia A.D.N. a transmis textul in pace, în condiţiile „războiului
terviului acordat la 29 noiem pşihologic“ dus de ministrul de au început festivităţile cu prile vernului. parte primul partid al Franţei, şi a tîrgului dintre partidele de tru noua republică), in primul
brie de W. Ulbricht, prim-se- Război Strauss, şi în condiţiile
situaţiei excepţionale pe care jul împlinirii unui deceniu, de In cuvântarea sa, F. Ebert, Procentul voturilor obţinute de dreapta pentru împărţirea locu- tur de scrutin Jacques Duclos
cretar al G.Q. al P.S.U.G., lui Schroeder (ministrul Afacerilor existenţă a Berlinului democrat. primarul general al Marelui a obţinut- peste 40 la sută din
Sydney Gruson, corespondentul Interne al R.F.G. — NR), se Berlin, a vorbit despre modul partidul comunist a crescut faţă . rilor în parlament. Acest complot numărul voturilor, adică mult
ziarului american „New York pregăteşte s-o introducă. In ce In cadrul şedinţei a fost alea deosebit în care se dezvoltă cele mai mult decît Profichet. Dar
Times“. In interviu sînt abordate priveşte alegerile pe întreaga să noua componenţă a primăriei două părţi ale Berlinului şi a de primul tur de scrutin şi în a 1 torţelor de dreapta a fost înaintea celui de-al doilea tur
probleme legate de notele Uni Germanie,, aceste alegeri pot fi Marelui Berlin. F. Ebert a fost salutat propunerile Uniunii So de scrutin candidatul socialist
unii Sovietice în problema Ber o chestiune numai a germani reales în unanimitate primar vietice îndreptate spre rezolva unele circumscripţii-.s-a apropiat posibil datorită sistemului elec- a renunţat la candidatura sa în
lor înşişi, întocmai cum alegerile general al Marelui Berlin. Au rea paşnică a problemei Berli favoarea lui Profichet şi astfel
linului. în America pot fi întotdeauna nu fost aleşi de asemenea reprezen de procentul voturilor obţinute toral antidemocratic şi reacţio- acesta a fost ales deputat. To-
Fiind întrebat de Gruson în mai o chestiune a americanilor. nului. tuşi, în ciuda tuturor eforturilor
tanţii Marelui Berlin în Camera la alegerile din 1956. nar. Datorită acestui sistem frâu- şi manevrelor lor, forţele reac-
ce tel vor putea ti îolosite „căile S.U.A. pot ajuta poporul ger In încheiere, Ebert a subliniat
de comunicaţie ale aliaţilor occi man în opera de reunificare dacă Populară şi Camera laenderelor.. In ciuda faptului că partidul duios, milioane de alegători care
dentali“ care trec prin R.D.G.., vor sprijini propunerea cu pri
după ce controlul asupra aces- vire la pregătirea tratatului de comunist a obţinut cel mai mare : au votat pentru candidaţii par-
V a va ii transferat guvernului pace, a spus în încheiere W.
R, D. Germane. W. Ulbricht a Ulbricht. număr de voturi, el nu obţine tidului comunist nu sînt repre-
declarat: Nu exista căi de co-
municaţie ale aliaţilor occiden După ce a răspuns la între însă, datorită sistemului electo- zentati în parlament. In aceeaşi
tali care să treacă prin terito bările puse de Sydney Gruson,
riul R. D. Germane. Există căi corespondentul ziarului „New ral -antidemocratic şi reacţionar, situaţie se află şi alegătorii ca-
de transport în R. D. Germană York' Times“, Walter Ulbricht,
pe pşre le-ău folosit pînă acum prim-secretar al G.®. al P.S.U.G., La 29 noiembrie, la primăria că oraşul Berlin, liber de trupe decît 10, mandate în noul ’parte- re au votat pentru candidaţii al- ţionare nu au reuşit să împie-
aliaţii occidentali şi pe care vor
putea să le foioseâscă în anu- s-a întreţinut cu Gruson şi a din Berlin a avut loc o şedinţă le de ocupaţie, deşi încă scin ment. In acelaşi timp, partidul - for partide de stingă şi chiar în dice alegerea lui Maurice Tho-
mjte condftii, şi în cadrul re răspuns la o serie de întrebări festivă a Consiliului municipal lui Soustelle „Uniunea pentru unele circumscripţii pentru can- rez, secretar general al Partidu
glementării corespunzătoare cu suplimentare. cu prilejul celei de-a zecea ani dat, ar putea constitui un exem nouă republică“, în jurul căruia didaţii partidului socialist, deşi lui Comunist Francez. PenfrL
guvernul R. D. Germane. Nu-mi versări a Berlinului democrat. plu bun de rezolvare paşnică a au făcut bloc toate torţele reac- acesta face parte din partidele el au votat mai mult de jumă-
pot jmagina că marile puteri Walter Ulbricht a apreciat La adunare au participat W. Ul problemelor vitale ale naţiunii ţiunii, deţine 187 mandate deşi de la putere. Partidul socialist, tate din numărul alegătorilor din
occidentale se pot gîndi să folo drept prematură întrebarea lui bricht, prim-secretar al C.C. al germane. De aici ar putea începe a obţinut un număr de voturi în ciuda colaborării lui cu lide- districtul său.
sească căile de transport ale Gruson : Ge măsuri va lua R.D. P.S.Ü.G., vicepreşedinte al Con o mare mişcare naţională pen
R. D. Germane fără permisiu Germană dacă puterile occiden tru apropierea şi reunificarea Declaraţia fruntaşului comunist Marcel Serviţi
tale vor folosi căile de comuni naţională a cMor două state ger
nea ei. caţie între R. F. Germană şi Ber
linul occidental, date în admi siliului de Miniştri, J. Diec- mane. PARIS 1 (Agerpres). Marcel obţinut mai puţine voturi are mai urgentă pentru toţi republi
W. Ulbricht şi-a exprimat con nistrarea R. D. Germane, fără
vingerea că relaţiile dintre Ber să fi ajuns la un acord cu R.D. Servin, membru al Biroului Po- mult mai multe mandate ca par- canii decît să se unească din
linul occidental demilitarizat şi Germană în această problemă.
sectorul democrat al oraşului se Se proiectează o înîîlnire a miniştrilor litic al G.®. şi secretar al Parti- tidul comunist, nou spre a bara calea acestei
vor îmbunătăţi rapid. El a sub La întrebarea dacă recunoaşte
liniat de asemenea : Stabilirea rea diplomatică de către puterile dului Comunist Francez, a fă- Servin a subliniat că politica reacţiuni extreme, pentru a apă
unor relaţii de afaceri normale occidentale a R. D. Germane,
între Berlinul occidental şi este o premisă necesară pentru Afacerilor Externe al puterilor cut o declaraţie la radio în care lui Guy Mollet, liderul socialiş- ra libertatea. Atît în domeniul
R.D.G. şi celelalte state din Ră tratativele puterilor occidentale a comentat rezultatele preiimi- ti lor, de alianţă cu cea mai nea- economiG cit şi în domeniul, so
săritul şi Vestul Europei ar con cu R. D. Germană în problemele occidentale în vederea discutării
tribui la stabilizarea economiei referitoare la Berlinul occiden problemei Berlinului nare ale celui 'de-al doilea tur gră reacţiune nu a folosit nici cial au rămas nerezolvate pro
lui. In cadrul acestor relaţii, tal, Walter Ulbricht a răspuns: de scrutin al alegerilor pentru pe departe partidului socialist bleme importante. Trebuie de a-
oraşul liber, Berlinul occidental, Toate statele ne-au recunoscut Adunarea Naţională. El a ară- care sconta să obţină 130 locuri semenea să se găsească o solu
nu ar depinde nici de Occident, demult. Ziarele lor scriu în fie
nici de Răsărit şi ar fi cu ade care zi despre noi. In Geeă ce LONDRA 1 (Agerpres). — toarele zece zile va avea ioc ® tat că în cel de-al doilea tur de în Adunarea Naţională, iar în ţionare a situaţiei din Algeria,
vărat liber şi independent. priveşte problema relaţiilor di TASS anunţă : Răşpunzînd la scrutin partidul comunist, care prezent are doar 40 de locuri, care poate fi realizată numai pe
plomatice nu depinde de aceste întâlnire a miniştrilor Aiacerilor s-a afirmat ca primul partid în- Acest lucru denotă, a subliniat calea tratativelor. Rezultatele a-
In ce priveşte rolul Berlinului tratative. Se înţelege că sin tem întrebarea privind o posibilă Externe ai puterilor occidentale că în primul tur de scrutin la Servin, că tendinţa de a com- legerilor ne fac să ne temem că
de capltâlă a R. D. Germane, a interesaţi în aceea ca, în limita convocare a unei conferinţe a în vederea discutării problemei alegerile din 23 noiembrie, a plota cu rebelii de la „13 mai“ de acum încolo, şi mai mult ca
continuat W. Ulbricht, aceasta posibilităţii, R. D. Germană să miniştrilor Aiacerilor Externe ai Berlinului.
es,te o chestiune foarte simplă. întreţină relaţii diplomatice cu S.U.A., Angliei, Franţei şi Ger obţinut un număr şi mai mare Wata Put<?|ţl' ' u‘ fasc'st de la pînă acum, această politică cu
Va puteţi singur convinge că în toate statele. Aceasta este o pro maniei occidentale în problema „Acum, arată agenţia, este de de voturi Procentul voturilor adevarat naţionala va fi respin-
Berlin există un singur guvern, blemă privind dezvoltarea bune fapt sigur că în cursul următoa obţinute de Partidul Comunist A1Ser ~ nu iace decît sa să. Partidul nostru care iţe ri-
şi anume guvernul R. D. Ger lor relaţii între popoare şi state. Berlinului, reprezentantul Mi relor zece zile miniştrii Afaceri Francez a crescut şi în nume-
mane, deşi Berlinul occidental nisterului Aiacerilor Externe al lor Externe ai Angliei, S.U.A., roase circumscripţii s-a apropiat Ş o m e z e planurile acestora dica din nou ca un bastion de
mai este militarizat şi coptinuă Angliei a declarat că în afară Franţei şi Republicii Federale nădejde al democraţiei va con-
să fie ocupat de trupe străine. de consultările in cadrul Germane se vor întîlni ta Benn de procentul voturilor obţinute X.orn avea ° Adunare Naţio-
Dacă mîine Berlinui occidental N.A.T.O., care fără îndoială că pentru a discuta problema’ Ber de-.partid la alegerile din- 2 4a-
va fi demilitarizat şi se va eli trebuie, să aibă loc, este nece linului. Se crede că aceăstâ".în- riuarie 1956. Dar din cauza-sis- La ^a uhrai?eactionară, a spus
bera de stătutul de ocupaţie, a- sară şi o dezbatere între cele tîlnire va avea loc înainte de ternului absolut antidemocratic
ceastă nu poate fi decît spre bi patru ţări direct interesate. Du sesiunea N.A.T.O., care va în Servin, Cum, n' a mai avut tinua sa aduca la îndePIinire
nele tuturor berlinezilor. pă cum a declarat reprezentan de votare partidul comunist are
tul, în momentul de faţă se dis f ranta îlK;a derr Pe limPu! Iui ?aFC1? a sa “ utnirea republicană
Răşpunzînd unei întrebări, cută la ce nivel să aibă loc. a- -udovic al XVI11-Iea. _ ţnrpotnva neofascismului care
W. Ulbricht a declarat că pu ceste tratative, care ar ti mai
terile care garantează statutul n Prezerd nu exista sarcină îşi face drum.
Berlinului occidental ca oraş de
militarizat şi eventual O. N. U. cepe la 16 decembrie la Paris în total 10 deputaţi. Partidul
Irebuie să se preocupe ca în ora
şul liber Berlinul occidental să Manifestări de protest împotrivaşi la care va fi de asemenea dis lui Soustelle UNR ’(„Uniunea
nu fie admisă activitatea ostilă cutată această problemă“. pentru noua republică“ ) care a
împotriva ţărilor lagărului socia
list. W. Ulbricht a respins cate prezenţei lui Dullesla Mexico Cit
goriG ideea reunificării Germa
niei prin aşa-numite „alegeri li bine să se ţină la Bonn. IN ALGERIA A4EXICO CITY 1 (Agerpres). şi al tuturor popoarelor mici"«
bere“. Nici nu poate fi vorba de —In capitala Mexicului — Me „Prezenţa sa la instalarea preşe
alegeri libere în condiţiile înar Comentând această declaraţie, Musulmanii au fost fiorfafg xico City — au loc manifestări dintelui, se spune in manifeste,
mării atomice, interzicerii Parti observatorul diplomatic al a- de armată să se prezinte împotriva sosirii in această ţară reprezintă o insultă la adresa
dului Comunist din Germania, genţiei Press Association decla a secretarului de stat Dulles. In ţării“. Mexicanii sînt chemaţi să
ră in mod categoric că in urmă- ajunul sosirii lui Dulles, care va vopsească în negru clădirile pu
O delegaţie de partid şi guvernamentală la sediile de votare asista la instalarea noului pre blice pe care le va vizita Dulles
a R. ZX Germane va vizita Polonia şedinte al Mexicului, Adolfo Lo- şi să poarte pînă la 2 decembrie
PARIS 1 (Agerpres). — Du- tat te alegeri, scrie el, alegă
pez, au fost împrăştiate mani cravate negre, şi doliu la mine-
BERLIN 1 (Agerpres). — Du mane va vizita Polonia, răspun pă cum reiese din relatările toriâ musulmani ne-au comuni- feste în care populaţia este che că. Dulles, se spune în manifes
pă ciim transmite ADN, la in zând astfel vizitei delegaţiei de presei, pe teritoriul Algeriei, a- cat că armata franceză indică mată să protesteze împotriva lui te, trebuie întîmpinaf cu fluieră
vitaţia C.C. al P.M.U.P. şi a gu partid şi guvernamentale a R.P. legerile pentru Adunarea Na- cine trebuie să fie votat...“, Dulles — „inamic al Mexicului turi cind va apare in public.
vernului R. P. Polone, in decem Polone în R.D. Germană din iu ţională franceză se desfăşoară,
brie a.c., o delegaţie de partid nie 1957. ca şi referendumul din 28 sep --------------------------------------ţ —
şi guvernamentală a R.D. Ger tembrie, sub un - sever centrol
al armatei franceze, ceea ce fa
ce ca populaţia locală să fie
Arestări masive în Pakistan cu totul lipsită de posibilitatea
de a-şi exprima liber părerea
NEW DELHI 1 (Agerpres). in Pakistanul de est 200. Ziarele pariziene arată că sînt
— După cum relatează din Corespondentul ziarului men- numeroase cazurile cind alegă
Dacca corespondentul speGial a! torii musulmani sînt aduşi 1a
ziarului „Daily Djugantar“ din ţionează că autorităţile militate secţiile de votare cu autoca
Bengal, de la introducerea legii pakistaneze au arestat membri mioane militare însoţite de sol
marţiale în Pakistanul de vest, ai partidului naţional Aiani, ai daţi francezi. Procentul alegă
au fost arestaţi 500 de activişti Ligii tineretului, ai Federaţiei
politici şi sociali progresişti, tar studenţilor, ai Comitetului pen- torilor care participă 1a alegeri
tru apărarea păcii, precum şi
variază între 20 la sută şi 90
r ______ __ ... membri ai unor asociaţii cultu la sută, în funcţie de modul in
rale şi ai sindicatelor. Autorită care armata franceză reuşeşte
Dezvolfares legăturilor culturale între ţile militare au arestat pe mili să ţină sub controlul său o re Autorităţile• engleze 'din Cipru au
R.P.R. şi R.S.S. Moldovenească tanţii progresişti, invocind legea giune sau alta.
pentru „lupta împotriva s&muniş-
Corespondentul din Algeria
tilor şi a duşmanilor statului“.
CHIŞINĂU 1 (Agerpres). — dansuri al forţelor armate ale Agenţia de presă indiană rela al agenţiei Associated Press, început de curlnd să înarmeze pe Spectacofe cinem atografice
TASS transm ite: Legăturile de R.P.R., Filarmonica de stat tează că in Pakistan domneşte o descrie in felul următor rolul civilii britanici din Cipru. Aceştia
prietenie şi colaborare culturală „George Enescu“ din Bucureşti, vie panică în rândurile populaţiei armatei franceze în „organiza cu siguranţă că mîine vor irage în 3 DECEMBRIE 1958
populaţia paşnică cipriotă care recla
dintre R.S.S. Moldovenească şi Opera de stat din Iaşi. Expedi- din cauza măsurilor represive rea“ alegerilor de acolo. „In mă independenţa ţării lor.
satul Isserbour, unde am asis-
R.P. Română se află în perma- ţiile comune ale arheologilor, luate de autorităţi. DEVA; Pămînt; SIMER1A: Lacul trii schiori de mîine; BRAD: Neamul
lebedelor; ALBA IULIA: Zvăpăiata; Crheracilor ; LONEA; Un dar înaripat
neniă dezvoltare. sesiunile istoricilor, schimburile -O - Dreptul la dragoste; BARU MARE; SEBEŞ : Tosca; ORAŞTIE: Pe Donui
Coordonate necunoscute; APOLDU DE liniştit; PETROŞANI: linimă de oţel;
Prietenia celor două republici de studenţi au devenit . o tra- Declarafia guvernului Care este scopul vizitei generalului SUS : Rîndunica ; ILIA : Locul acţiunii Idiotul.
frăţeşti va creşte şi se va întări diţie. Intre institutele agricole indonezian american Taylor în Indonezia Berlin ; TEI.lSŞ: Nora; ZLATNA: Maeş
şi pe viitor, a declarat Artiom din Chişinău şi Iaşi, între insti-
Lazarev, ministrul Culturii al tutele de pomicultură, vitic uit u- DJAKARTA 1 (Agerpres). - Pur m \ io h <o>
R.S.S. Moldoveneşti, ia sesiunea ră şi vlnificaţie din R.S.S. Mol- tătorul de cuvint al Ministerului Afa
ştiinţifică a istoricilor romîni şi dovenească şi R.P.R. au fost în- cerilor Externe ai Indoneziei a da* pu DJAKARTA 1 (Agerpres). — Unite doresc să-şi îmbunătăţeas
Corespondentul din Djakarta al că relaţiile cu această ţară. In
sovietici care a luat sfîrşit 1a 29 cheiate convenţii cu privire la blicităţii o declaraţie oficială în care săptămânalului indian „Blitz“ realitate, toţi aceşti reprezentanţi PROGRAMUL I: 6,15 Emisiune pen lare romîneşti. PROGRAMUL II; 14,07
seriei „Vizita lui Taylor americani care vizitează Indo tru sate; 6,45 Salut voios de pionier; Melodii populare romîneşti; 14,50 Con
noiembrie la Chişinău. Vorbind activitatea ştiinţifică comună şi guvernul de la Djakarta atrage aten a fost pregătită de Departamen nezia au sarcina să examineze 8,00 Materiale din presă; 9,00 Muzică cert de estradă; 16,15 Concert de mu
tul de Stat în cadrul unui pro situaţia din această ţară şi să uşoară; 9,30 Vreau să ştiu; 11,03 Din zică populară romînească; 16,50 Curs
despre dezvoltarea colaborării asistenţă fnutuală. ţia în mod serios Olandei asupra si gram de călătorii în această ţa studieze posibilitatea instaurării muzica popoarelor; 12,30 Valsuri; 14,00
ră a unor reprezentanţi oficiali aici a unei dictaturi militare de de limba rusă ; 17,20 Răspundem as
culturale dintre R.S.S. Moldove- Oamenii muncii diin R.S.S. tuaţiei care se poate crea ca urmare felul celei instaurate in Pakis Concert de prînz; 15,40 Emisiune li
americani pentru a influenţa o- tan sau Tailanda, dictatură care cultătorilor; 17,55 Sfatul medicului
nească şi R.P. Romină, Lazarev • Moldovenească, a sublin’at Ar- a folosirii de către cercurile militare să ducă o politică conform vede- terară ; 16,15 Vorbeşte Moscova; 16,45
pfnia publică indonezte'nă şi pen
a citat următoarele .d a te : In ui- • tiom Lazarev, manifestă un viu olandeze a Irianului de vest în sco rilor S.U.A.“,
tru a crea impresia că Statele
timii ani Republica Moldoveneas- interes faţă de literatura şi pre- puri ostile Indoneziei.
că a fost vizitată de aproxima- sa periodică romină. In ultimii tn declaraţie, se reafirmă intenţia Muzică uşoară; 18,00 In slujba patriei;
18,30 Din viaţa muzicală a oraşelor şi
tiv 1.500 de fruntaşi pe tărâm trei ani, librăriile din republică guvernului de a căuta şi în viitor să regiunilor patriei; 19,52 Noapte bună Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 |
copii; 20,30 Jurnalul satelor; 22,30 Mu ll.OOi 13,00; 15,00; 17,00; 19,00)
cultural şi artistic din R.P.R., . au vândut aproximativ 100.000 obţină rezolvarea pe cale paşnică a zică corală clasică; 23,15 Melodii popu 20,00; 22,00: 23,52 (programul I) i
14,00: 16,00: 18,00) 21,00) '23,00
printre care Teatrul Naţional de exemplare din opejele litera- problemei Irianului de vest si cere (programul II),
.,Ion Luca Caragiale“ din Bucu- turii beletristice, politice şi ştiin- Olandei să renunţe Ia activităţile sale
reşti, Ansamblul de cîn'cce şi ţifice, editate în Rorhînia. t provocatoare la adresa Indoneziei.
Redacţia şl administraţia ziarului str, 6 Martie tir. 9, Télefoní Í88! 139] 75. Taxa piătitâ in numerar conform aprobării direcţiunii Generale f.T.TR . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul; întreprinderea Poligial.la ,1 MAI” — Deva.