Page 40 - 1958-12

Paor. $ m u m js 'smiAhismiui ¦ M r. >238

Mai multă atenţie Prin două Consolidarea sectorului aetiM xtm . M 2M M
§at€ ac munie socialist al agriculturii —
învâţâmîntuiui politic U.T.M. B une J
Cine rut. cunoaşte starea de tnapo. sarcină de mare răspundepe ft:'(d
In cercurile de învăţămînt po­ pagandist şi altul pentru cursan­ lere a şalelor noastre de munte îna­ e
litic U.T.M. organizate în Com- ţi. Se pune întrebareai cum îşi inte de, 23 August 1944? Lipsite de
binatul siderurgic Hunedoara închipuie tovarăşii din comite­ şcoli, oămine culturale şl de învă­ (Urmare din pag. l-a) Vorbind despre consolidarea S fatu rile populare tin i condu­ din J im , con stru ită prin m unca
sînt cuprinşi numeroşi tineri. tul U.T.M. pe combinat că pot ţători, prin aceste sate se cuibărise
neştiinţa de carte, superstiţiile şi
Acolo unde s-a dat atenţia cuve­ studia 80 de cursanţi de pe un misticismul. întovărăşirilor noi create, tre­ c ă to a r e a le tr e b u r ilo r o b ş te ş ti. v o lu n ta r ă a c e tă ţe n ilo r , a fo s t

nită acestor cercuri, activitatea singur manual ? In anlt regimului democrat-popu­ rionţă între întovărăşiţii care buie amintit că pe lîngă organi­ E le s e o c u p ă d e c o n d u c e r e a în ­ d a tă în fo lo s in ţă . In p r e z e n t c e ­
lar, nivelul de trai şl cultural s-a
lor se desfăşoară în conditluni Este de datoria comitetului schimbat fundamental şt prin sa­ a<u executalt toate lucrările in co­ zarea muncii, factorul cel mai tr e g ii e c o n o m ii lo c a le . In c o m u ­ tă ţe n ii d in l i n a fac p r e g ă tir ile
bune. Ele aduc un aport însem­ U.T.M. pe combinat să la de ur­ tele de munte.
nat la educarea tinerilor în spi­ genţă măsuri pentru asigurarea mun şl cei care a/u lucrat numai important îl constituie dezvolta­ n a U n a , d e p ild ă , s fa tu l p o p u la r n e c e s a r e in v e d e r e a în c e p e r ii e-
ritul ideologiei marxist-leniniste. desfăşurării în bune condiţiuni Iată, de exemplu, satele ’Mmce-
lu Mare şi Merlşora de Munte, sa­ unele lucrări in comun pentru rea continuă a fondului de ba­ a o b ţin u t fr u m o a s e r e a liz ă r i in le c tr if ic ă r ii c o m u n e i. In a c e s t
le pădureneştl din raionul lila. Ţă­
ranii muncitori din aceste sate, în. a extinde şi generaliza experien­ ză, nucleul socialist în aceste a c e a s tă d ir e c ţie . P r in tr e a lte le , s c o p s-a u ş i s tr în s p r in c o n tr ib u ­
drumaţi de către organizaţia de
Sînt însă organizaţii de bază a învăţămîntului politic, exer- partid din Mtmcelu Mare, s-aa în­ ţa şi metodele cele mai bune In unităţi. In anul 1958 a existat o s fa tu l p o p u la r s-a în g r ijii ş i d e ţie v o lu n ta r ă p e s te 1 2 0 .0 0 0 lei:
scris ca întreaga lor suprafaţă de
U.T.M. în combinat care, netiind cltînd un control permanent a- pămînt In întovărăşirea agricolă organizarea muncii. preocupare mai mare din par­ crearea unor condiţiuni cores­ S -a e v id e n ţia t în m.od d e o se b it
ajutate şi îndrumate de comite­ supra activităţii cercurilor şl sau în întovărăşirea zootehnică de Se cunoaşte că întovărăşiri tea comitetelor raionale de par­ pu n zătoare pentru îm ă ţă m in t. dep u ta tu l D um itru Branga.
tul U.T.M. pe combinat, n-au cursurilor. In aceiaşi timp tre­ creştere In comun a oilor, obţlrârtd tid şi a sfaturilor populare în A stfel, m ai în tii a făcut apel la
de pe acum rezultate frumoase. agricole, cum sînt cele diin Do- această problemă, ceea ce a fă­ cetăţen ii com unei în vederea A ceeaşi a ctivita te intensă pe
deschis învăţămîntul, sau dacă buie să ia măsuri ca să asigure hra şi Lăpuşniic, raionul lila, cut ca fondul de bază aii întovă­ con stru irii unui local de şcoală. linia bunei gospodăriri a com u­
Nu de mult au fost terminale Sîntandrei, Şeuleşti, Biscaria răşirilor agricole şi zootehnice O am enii au fost d e acord şi s-au nelor o depun şi sfaturile popu­
l-au deschis acesta nu-şl trăieşte fără întîrziere materialul biblio­ şcolile şi căminele culturale din a- dîn regiune faţă de amil trecut, an g a ja t să con stru iască localul lare din com unele Lom an, Ră-
vlafa. grafic necesar pentru toţi cursan­ ceste sate de munte. Seară de sea­ din raionul Hunedoara, care au să crească simţitor. Astfel, da­ a m in tit prin cordribujie şi m un­ hău, în n o ră m , P ăuca şi D ala,
ţii. ră, se adună la căminele culturale executat toate lucrările In co­ că la 31 decembrie 1957 întovă­ că voluntară. S-au p resta t aici
Aşa de pildă, cursul seral a- femei ca furca de tors, bărbaţi şi mun, au trecut mai repede la răşirile agricole zootehnice din m ii de ore m uncă volu n tară cu unde prin contribuţia voluntară
nul I, organizat pe lîngă orga­ Considerăm că este necesar ca tineret, şl ascultă emisiunile postu­ forma superioară, trainsfarmind regiunea noastră aveau un fond b raţele şi a tela jele la să p a tu l
rilor noastre de radio. Nu arareori, întovărăşirile in gospodării a- de bază în valoare de 1.936.272 a cetăţenilor se construiesc noi
nizaţia de bază U. T. M. din şi comitetul de partid al combi­ învăţătorii loan Qore din Mancei gricole colective, iar alte înto­ fundaţiei, la fason atu l lem nelor, căm ine culturale. U nele din a-
şt loan <3aran din Merişor, ţin sea­ vărăşiri s-au dezvoltat şi cuprind
schimbul maistrului Munteanu natului să exercite, prin orga­ ra conferinţe la căminele culturale, ceste căm ine cu ltu rale au fost
iot aici vin fluieraştl, taragoiiştii şl
de la secţia O.S.M. nr. 1, a lost nizaţiile de bază, controlul asu­ cimpblerli celor două sate şi îi dis­
trează pe cei prezenţi.
deschis abia în ziua de 2 de­ pra activităţii organizaţiilor de astăzi tot satul. lei, acesta a crescut la 1 decem­ la z id ă r ie etc. rid ica te in roşu, iar a lto ra li se
In aceste zile de iarnă oamenii
cembrie. Din cei 30 cursanţi în­ bază U.T.M. şi în special asupra muncii din satele noastre de mun­ Acolo unde s-a manifestat de­ brie 1958 pînă la 5.439.689 lei. D e curînd, Ş coala elem en tară fac deja lu crările de finisaj,
te dovedesc mult interes faţă de ac­
scrişi în acest cerc, nu au fost felului cum se desfăşoară învă- tivitatea caltarat-artisttcă. lăsare in muncă din partea or­ Bl se compune în cea mai mare

prezenţi la deschidere nici mă­ ţămîntul politic U.T.M., asupra I. N. BUŞTEA ganelor de partid şi de stat, şi parte din oi şi animale mari, ..Şl e le
secretar al Comitetului rezultatele sînt mult mai slabe. precum şi dfa construcţii execu­
car jumătate. felului cum se face educaţia co­ comunal de partid LăpuşnL. Astfel, întovărăşirile agricole din tate în vederea întreţinerii lor, in

Comitetul U.T.M. pe combi­ munistă a tineretului. In acelaşi Totoi, raionul Alba, Mintia şi comun, pe timpul iernii. Cu E xistă în com una G heiar un pentru controlul pu lm on ar, pier-

nat, deşi cunoaşte această si­ timp să tragă cu tărie la răs­ Brănişea raionul Uita, precum toată creşterea faţă de anul s p ita l u n ific a t u n d e m u n c ito r ii z în d o re ş i c h ia r z ile p r e ţio a s e

tuaţie, nu s-a sezisat şl nu a pundere comuniştii dîn comitetul şl altele, care nu au muncit în trecut, valoarea fondului de ba­ m ineri şi ceilalţi cetăţen i din d in p ro cesu l d e p ro d u cţie. SfatuL
comun culturile, deşi sînt vechi ză, la 100 ha., este numai de corriună p rim esc a siste n ţa m ed i­ popu lar com unal şi nici chiar
venit în ajutorul acestei organi­ U.T.M. care manifestă dezinte­ înfiinţate, nu s-au dezvoltat, ci 6.671 lei; foarte puţin faţă de cală necesară. S pitalu l este do­ conducerea spitalu lu i nu s-au
dimpotrivă bat pasul pe loc. posibilităţi. Cele 14.500 capete tat cu aparatele necesare tutu­ g în d it la în lătu rarea acestu i nea­
zaţii de bază pentru ca învăţă- res faţă de felul cum se desfă­
Comitetele comunale de partid oi, ce constituie fondul de bază
mîntul să îie deschis la timp şl şoară munca de educare a tine­

să se desfăşoare în condiţlunl retului în cercurile şi cursurile şi sfaturile populare comunale în al întovărăşirilor zootehnice, re­ ro r a n a liz e lo r ş i tr a ta m e n te lo r . ju n s , d e ş i o a m e n ii au fă c u t n u ­

corespunzătoare. Tot ajutorul de învăţămînt şi astfel să asigu­ dorinţa de a cooperativiza o su­ prezintă doar 29 de capete la R ău este insă, că unul din aceste m eroase sezisări.
prafaţă cit mai mare, au negli­ 100 de ha. teren agricol, de ase­ aparate şi anum e aparatul G redem că e tim pul ca apa­
comitetului U.T.M. pe combinat, re ca învăţămîntul politic U.T.M. jat in bună parte munca de con­ R oentgen nu funcţionează de
solidare a unităţilor noi create, menea insuficient. m ai m ult tim p din lipsa unui ra tu l R oen tgen să fie pu s în
dacă acesta se poate numi aju­ să se desfăşoare în condiţiuni lăsindu-le să se descurce sin­ m edic sp ecia list. D in acea stă
gure. Un faipt pozitiv îl constituie cauză pacien ţii din G helar sînt funcţiune prin încadrarea unui
tor, s-a rezumat la repartizarea bune şi să-şi aducă contribuţia Justa orientare a comitetelor ra­ n evo iţi a m erge la H unedoara m edic specialist.
Se ştie că în această perioa­ ionale de partid şi a sfaturilor
doar a două manuale pentru a- la creşterea şi educarea tinere­ dă se întocmesc planurile de pro­ populare raionale Haţeg, Hune­ După corespondentele tovarăşilor
ducţie pe anul 1959 atît in gos­ doara şi Petroşani, care nu s-au F. CHIRUŢA şi F. ARON
cest curs seral, unul pentru pro­ tului. podăriile agricole colective cit limitat numai la înscrierea de oi
şi in Întovărăşirile agricole şi
zootehnice, se ţin dări de seamă ca fond de bază, ci au lămurit Cabinet dentar cooperatist
şi se aleg noile consilii şi co­ pe întovărăşiţi să înscrie şi ani­
mitete de conducere. Colective­ male mari. Astfel, în întovărăşi­ De curînd au luat fiinţă in o- şi un laborator. Toate aparatele
lor de tehnicieni — trimise în rile din raionul Haţeg au fost raşul Deva cabinete medicale cabinetului şi laboratorului au
aceste unităţi să ajute la întoc­ aduse 120 capete bovine, in raio­ cu plată. Printre acestea se a- fost donate de un număr de 5
mirea acestor lucrări — le revin nul Hunedoara 24 capete şi în flă şi un cabinet dentar coopera­ medici stomatologi care s-au unit
sarcina de a arăta ţăranilor în­ raionul Petroşani 13 capete. tist. Cabinetul îşi are sediul in in acest cabinet cooperatist. Tot
tovărăşiţi importanţa şi avan­ Este bine ca şi celelalte raioane strada V. I. Lenin nr. 16 şi este pe strada Lenin se lucrează in
tajele ce le obţin organi-zînd deservit de medici specialişti. prezent' la amenajarea unui nou,
munca în comun la toate lucră­ să procedeze în acest fel şi, în Pe lingă cabinet s-a înfiinţat cabinet dentar cooperatist.
rile agricole, pe brigăzi etc. şi perioada de iarnă, să intensifice
de a-i ajuta la organizarea Din sala tribunalului
muncii încă de pe acum. munca politică în această direc­
ţie. De asemenea să se ia mă­
Bine au procedat comitetele suri ca în întovărăşirile zooteh­
comunale de partid diin Dobra, nice, unde s-au construit saiva­
Pojoga, Şoimuş din raionul ne să fie aduse din timp fura-,
lila, Gristur, Tîmpa din raionul jele necesare întreţinerii pe tim­
pul iernii a animalelor înscrise
la fondul de bază.

Flunedoara care au supravegheat Cu ocazia predării lecţiilor la Huligani condam naţi i-a condamnat pe fiecare la cite

Casa de cultură germană „Friedrich Schiller“ din Capitală cunoaşte o bogată activitate. îndeaproape cum se îndeplinesc cursurile agrozootehnice, ingi­ Ion Mihali, loan Roman şi un ain închisoare corecţională.
Aici funcţionează peste 22 cercuri printre care : cercui de artă populară germană, coregrafie, planurile de producţie şi au ur­ nerii şi tehnicienii să lămureas­ loan Stetcu, toţi din comuna
muzică, basme pentru copii, filatelie. Tot în cadrul Casei.de cultură germană îşi desfăşoară ac­ mărit executarea lor. Acest lucru că întovărăşiţii de a ţine şi fu­ Borşa, raionul Vişeu, au lucrat •k
tivitatea echipele de dansuri şi teatru. Vizitatorii acestui lăcaş de cultură au la dispoziţie şi a făcut ca întovărăşirile mat raja oile in comun în vederea la exploatarea forestieră din Si-
sus amintite să lucreze în co­ bişelul nou. Tot pentru acte de huliganism
o bogată bibliotecă. mun toate culturile, să organi­ obţinerii unei producţii superioa­ au fost condamnaţi şi Iosif Ma­
IN CLIŞEU: Aspecte de la Casa de cultură geriiuTină „Friedrich Schiller" din Capitală. zeze munca pe brigăzi şi echipe. re şi a asigurării unei asistenţe Intr-o zî, după ce au consu­ cra şi Carol Stoica, ambii din
In aceste comune, pe lîngă fap­ zooveterinare de calitate. Numai mat băuturi alcoolice, ei au să- Orăştie, care în stare de ebrie­
tul că ele au fost complect coo- virşit acte de huliganism, au lo­ tate, au provocat scandal la bo­
perativizate, astăzi sînt cele mai astfel vom putea asigura o creş­ vit pe muncitori şi au spart gea­ dega nr. 1 din localitate.
multe cereri de transformare a tere simţitoare a producţiei de
întovărăşirilor în gospodării a- lapte şi lină, numai astfel se murile cooperativei din Sibişelul Tribunalul popular al raionu­
gricole colective. vor putea înfăptui sarcinile izvo- nou. lui Orăştie l-a condamnat pe
rite din Consfătuirea de la Con­ Iosif Macra la 8 luni, iar pe
stanţa. Tribunalul popular din Orăştie Carol Stoica la 6 luni închisoa­

>¦-O <*><L> re corecţională.

Lupfeie munciforeşli revolujionare din decembrie 1918 în Rom înia (!l) manifesta o tot mal vădită tendinţă de de la reforma agrară nu satisfăceau a fost atacată de imperialişti, forţele —o —
alianţă cu proletariatul şi de luptă nici pe departe cerinţele minime ale progresiste din ţara noastră în frunte
ItBFEi lüiicitonlor l i tar deschisă împotriva duşmanului comun familiilor ţărăneşti. Legea prevedea să cu proletariatul şi-au ridicat glasul, sfisiiu.î&a preşedinţilor
— burghezia şi moşierimea. Deşi s-a se dea pămînt la peste 2 milioane de manifestînd sub lozinca: „jos miinile
' 1Is lipi primo! tergiversat mult, în cele din urmă, de ţărani nevoiaşi. In realitate lucrurile nu imperialiştilor de pe Rusia Sovietică", de unităţi pioniereşti
teama ca alianţa dintre masele de mun­ ş-au petrecut aşa. După reformă, peste sprijinind din toate puterile lupta ero­
Efectele crizei economice din anii citorilor au crescut în medie de circa că pensii şi acestea în sume neînsem­ citori şi ţărani să nu se îndrepte îm­ 40 la sută din ţăranii îndreptăţiţi au ică a muncitorilor şi ţăranilor din SEBEŞ (de la subredacţia
de după război au avut urmări grave 250 de ori. nate. potriva lor, burghezia şi moşierimea rămas fără pămînt, în afară de peste Uniunea Sovietică pentru apărarea noastră voluntară) — De curînd
asupra situaţiei maselor de muncitori romînă s-au grăbit să decreteze, în de­ 500.000 familii de ţărani lipsite com­ patriei lor socialiste. a avut loc la Comitetul raidnal
şi ţărani din Romînia. Muncitorii nu aveau siguranţa zilei La toate acestea se adăuga faptul cembrie 1918, reforma agrară. Dar cu plect de pămînt şi inventar agricol. U.T.M. Sebeş instruirea preşe^
de mîine. Orice protest al lor împotri­ că acţiona — chiar şi după încheierea toate decretele şl modificările ce au In faţa valului revoluţionar din anii dinjilor de unităţi pioniereşti, din
In ţară se simţea mare nevoie de a- va stării de mizerie era urmat de con­ păcii — dictatura militară. Pe baza fost făcute, reforma agrară nu s-a în­ Ceea ce este important de subliniat 1918-1920, burghezia şi moşierimea fo- cuprinsul raionului, la care au
limente, îmbrăcăminte, încălţăminte. cedieri masive. Aşa s-a făcut că în acea unui decret apărut în 1918, s-a efectuat făptuit pînă în anul 1921. Amînarea este faptul că reforma agrară din 1921 mînă s-a dovedit pe cît de neputincioa­ participat un număr de 57 pre­
Chiar şi mărfurile ce se găseau, aveau perioadă un număr însemnat de mun­ militarizarea întreprinderilor. Aceasta a înfăptuirii ei a dat posibilitatea guver­ nu a desfiinţat moşierimea ca clasă, să pe atît de demagogă. In situaţia de şedinţi din şcolile de 4 şi 7 ani
preţuri m ari; muncitorii din salariile citori să fie daţi afară din serviciile însemnat introducerea în fiecare între­ nanţilor de la cîrma ţării să o ciun­ relaţiile de producţie feudale au rămas alunei a fost nevoită să-şi schimbe din comunele şi satele raionului
ior şi ţăranii din micile venituri ce Ie ce le aveau, rămînînd pe drumuri, fără prindere a cite o gardă militară, căre­ tească mult şi să o îndrepte în folo­ pe mai departe în economia ţării, con­ vechile metode de guvernare şi să a- Sebeş.
obţineau, nu puteau face cumpărături. nici o posibilitate de trai. Aceştia ?n- ia 1 se atribuiau puteri depline în ce sul claselor exploatatoare, dîndu-i ast­ stituind o frînă serioasă în calea dez­ dopte altele noi. Atunci a făcut o sea­
Foametea făcea mari ravagii. Din cau­ groşau rîndtirile armatei de şomeri, a priveşte luarea oricăror măsuri. fel un caracter îngust, limitat. voltării forţelor de producţie. mă de promisiuni demagogice, trecînd Cu această ocazie preşedinţii
za lipsei de alimentaţie şi îmbrăcămin­ oamenilor care puteau chiar să moară la satisfacerea parţială a unor revendi­ unităţilor de pionieri au lost in­
te, de asistenţă medicală, bolile de tot de foame. Reforma agrară Faptul că reforma agrară din 1921 Reforma agrară din 1921 n-a satisfă­ cări puţin avantajoase pentru munci­ struiţi despre modul cum se în­
felul se răspîndiseră în masa oameni­ şi situaţia ţărănimii nu a fost făcută în interesul ţărănimii cut setea de pămînt a ţăranilor, aceş­ tori şi ţărani. tocmesc programele de activităţi,
lor de jos. O situaţie mai critică era în rîndu- muncitoare între anii muncitoare rezultă clar din cele ce tia rămînînd pe mai departe nevoiaşi, cum se complectează jurnalele de
rile minorităţilor naţionale. Politica de urmează. lipsiţi de. posibilităţi de trai şl drepturi Toate partidele istorice îşi constitu­ zi, caietele de sarcini ale gru­
Burghezia şi moşierimea romînă romînizare, promovată de P.N.Ţ şi alte 1918 ~ 1921 politice. Prin caracterul ei, reforma a iau platforme — program, care de care pelor de pionieri etc. Preşedinţii
căutau o ieşire din criză pe spinarea grupări politice de atunci, a avut drept Pe baza prevederilor decretului, nu lărgit baza economică a burgheziei, a mai bombastice, mai pline de promi-, de unităţi prezenţi la instruire
maselor populare; promovau politica rezultat concedierea din întreprinderi Dacă situaţia muncitorilor de la o- se făcea exproprierea proprietarilor ci a îngroşat îndeosebi păhira chiaburească siuni dar în fond demagogice. Toate au participat după aceea la a-
inflaţionistă, a ridicării impozitelor, raşe era plină de griji şi nevoi, nici moşiilor. Acest lucru nu a dus la des­ de la sate. urmăreau să ajungă la guvernare şi să dunarea de primire a şcolarilor
intensificînd exploatarea muncitorilor şi şi instituţii fără motive, a unui mare ţărănimea muncitoare nu stătea mai fiinţarea latifundiilor, ci ia micşorarea jefuiască ţara. Din acest motiv exista în organizaţia de pionieri la
ţăranilor. Aruncarea pe piaţă a unui număr de muncitori şi funcţionari care bine. încă de rînd luptau în tranşee, lor într-o oarecare măsură. Moşierul Statul o instabilitate, o criză guvernamentală şcoala nr. 1 Sebeş, la adunarea
număr uriaş de hîrtie-monc'iă a dus la nu erau de naţionalitate romînă. ţăranilor li s-a promis pămînt, atît de care avea mai multe mo ii în comune politică în plină desfăşurare; intr-o pe­ organizată de Casa pionierilor
devalorizarea leului nostru, la îmbogăţi­ către regele Ferdinand cît şi de bur­ avea dreptul să păstreze cele 100 hec­ burghezo-moşieresc rioadă de numai 5 ani, ia conducerea din Sebeş, cu tema : „Să ne cu­
rea unor speculanţi şi la pauperizarea Muncitorii din întreprinderi nu se ghezia şi moşierimea romînă. tare neexpropriate din fiecare moş;e. se afla într-o ţării s-au perindai 58 de guverne. noaştem regiunea noastră — Hu­
bucurau de nici un fel de mijloace de criză politică Toate acestea au urmărit aceleaşi sco­ nedoara“, au vizionat filmul so­
maselor muncitoare. Preţurile mărfuri­ Conform promisiunilor făcute, după Pămînturile expropriate au fost răs­ puri : să menţină regimul burghezo-mo- vietic pentru copii „Doi prieteni“,
securitate ă muncii. Din această cauză terminarea războiului trebuia să se în­ cumpărate, jumătate de stat, jumătate Situaţia grea a muncitorilor şi ţăra­ fabrica de tricotaje „Sebeşul",
lor de larg consum ,au crescut consi­ făptuiască o reformă agrară pe baza nilor a determinat o creştere a valului şieresc din Romînia, iar pe plan inter­ muzeul raional etc.
accidentele mortale erau numeroase, căreia, ţăranii fără pămînt sau cu pă­ de ţăranul care a avut pămînt. Aceas­ revoluţionar, o intensificare a luptelor
derabil în timp ce salariile au rămas bolile profesionale de asemenea. In a- mînt puţin să fie împroprietăriţi. muncitoreşti pentru o viaţă mai bună. naţional să pună ia dispoziţia imperia­ Tot cu această ocazie s-a pre­
nui 1922, de pildă, în urma unei explo­ ta a însemnat că moşierii an primit Important este însă că aceste lupte nu lucrat în faţa tuturor preşedin­
mult în urmă. Faţă de anul 1916, în zii ce a avut ioc la uitina Anina, 187 In rîndurile ţăranilor muncitori se se rezumau numai Ia cadrul economic; lismului ajutoare pentru acţiuni con- ţilor unităţilor de pionieri din
iviseră mari frămîntărl. Plină de ură mari sume de bani cu care au putut alături de obiectivele economice, mun­ raion chemarea unităţii de pio­
anul 1920, preţurile la pline, carne de dc mineri şi-au pierdut viaţa. Tot în şi mînie împotriva nedreptăţilor ce i se irarevoluţionare, pentru înăbuşirea re­ nieri din Tău, privitoare la creş­
făcea, ţărănimea munciloare devenea să-şi mărească din nou proprietatea. citorii şi ţăranii muncitori formulau re­ terea porumbeilor — lansată în
porc, fasole, ceapă au crescut cu 650 anul 1922, în urma unei explozii, tot mai periculoasă penlru moşieri, voluţiilor proletare,' inclusiv pentru in­ cinstea celei de a 10-a aniver­
Trebuie subliniat apoi faptul că inven­ vendicări politice, luptau pentru a-.şi crea: sări a organizaţiei de pionieri
Ia sută, la brînză cu 1.471 la sută, 82 de mineri de la mina Lupeni n-au tervenţie împotriva Uniunii Sovietice. din R.P.R. Totodată a fost înmî-
tarul agricol n-a fost expropriat; ţăra­ un partid al său propriu, marxist-leni- nat pentru a doua oară drapelul
la untură cu 1.321 etc. In general, în­ mai văzut lumina zilei. Proletariatul din ţara noastră, devenit de unitate de pionieri fruntaşă
nii care nu dispuneau de un asemenea nist care să-i conducă în viitoarele pe raion unităţii de pionieri din
tre anii 1918-1920, preţurile mărfurilor Se ducea o politică neomenească în bătălii. Exemplul proletariatului rus a mai matur şi mai combativ şi-a con­ Răhău.
inventar nu au avut cu ce lucra pă-
de primă necesitate au crescut de peste ce priveşte pensiile; un număr foarte stat mereu în faţa proletariatului ro- tinuat lupta sa împotriva exploatării IULIAN 10NAŞ
mîntul, fiind astfel nevoiţi să-l vîndă mîn, Şî atunci cînd puterea sovietică
820 de ori, în timp ce salariile mun­ mic de muncitori reuşeau să primeas­ capitaliste şi moşiereşti, împotriva pă­
cu un preţ de nimic sau să-l lase ne­
trunderii capitalului străin în ţară,
lucrat.
pentru solidaritate cu proletariatul in­
Aîasa mare de ţărani a primit pă­
ternaţional, pentru o viaţă liberă.
mînt puţin; loturile Individuale primite