Page 42 - 1958-12
P. 42
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 1238
warn
Complotul i i tais i fist pusli cule julituruelß sliri. • jJ b iîX m & L e şjttrâ - ştiri
iuipnlii! mwm
Relatările presei irakiene
BAGDAD 11 (Agerpres). „Imperialismul — iată cine se
După cum s-a anunţat la Bag ascunde pe după toate complo
dad, complotul antiguvernamen turile împotriva republicii noas
tal descoperit recent în Irak a tre", sub acest titlu a apărut un
fost cel mai vast şi cel mai mi articol în ziarul „Saut al Ahrar".
nuţios pregătit din toate complo „Nu se poate uita — se spune In ianuarie, la Londra: Creşte interesul pentru planul
turile precedente. înfăptuirea sa în articol — că imperialismul
urma să înceapă la 9 sau 10 de anglo-american este principala Congresul adversarilor Rapacki în Europa occidentală
cembrie. Complotul a fost desco sursă de primejdii şi principala înarmării atomice
perit după reţinerea unor auto forţă duşmănoasă care pune la
cale comploturi împotriva repu BONN 11 (Agerpres). — ADN anun ai mişcării împotriva înarmării atomice PARIS 11 (Agerpres). Agen- săptămînalu! „Observer“ a publi- politice conducătoare. Astfel, prl*
camioane ce aduceau armament blicii noastre, precum şi împotri ţă : Luînd cuvînlul Ia 10 decembrie în din diferite ţări vest-europene. ţia France Presse anunţă că pla- cat recent un articol în oare a mul ministru al Suediei, Erlan-
şi echipament la Bagdad, care va mişcării de eliberare naţiona cadrul unei conferinţe de presă de la nul Rapacki constituie principa- subliniat că puterile occidentale der, a declarat în cursul vizitei
lă în Orientul arab". Bonn, W. Mentzel, preşedintele Comi Referindu-se la activitatea mişcării la problemă de pe ordinea de zi ar trebui să ajungă la o înţele- sale recente în R.F. Germană că
urma să fie folosit de complo vest-germane a adversarilor înarmării
tişti. După aceasta au fost ares
taţi mai mulţi complotişti, Ia
care s-au descoperit documente Atrăgînd atenţia asupra fap tetului vest-german al „luptei împotri atomice, Mentzel a declarat că în pre a şedinţei comitetului militar al gere cu privire la înfăptuirea planul Rapacki constituie un do
importante cu privire la pregăti tului că actuala vizită a secre va morţii atomice“, deputat în Bundes zent participanţii la această mişcare N.A.T.O., care se întruneşte săp- primei etape a planului Rapacki, cument important şi merită o
rea complotului. Armamentul era tarului de stat adjunct al S.U.A., tag din partea partidului social-demo iau o serie de măsuri pentru a expli tămîna aceasta la Paris. Conclu foarte mare atenţie. De aseme
destinat unor acţiuni diversio Rountree, a coincis în timp cu crat, a anunţat că în zilele de 17 şi 18 ca populaţiei primejdia înarmării ato ziile comitetului militar vor ii In Germania occidentală pla nea, în cadrul vizitei făcute de
niste. Au fost confiscate mitra descoperirea complotului guver ianuarie 1959 va avea loc la Londra mice. Alentzel a declarat că numărul prezentate spre examinare sesi nul Rapacki este sprijinit de ministrul de Externe polonez,
liere, puşti automate, puşti, mu namental din Irak, „Saut Al congresul adversarilor înarmării atomi adversarilor înarmării atomice din unii Consiliului N.A.T.O., care principalul partid de opoziţie — Rapacki, în Norvegia, cersurile
niţii, diferit echipament militar. Ahrar" subliniază că acest fapt ce ia care vor lua parte reprezentanţi R.F.G., cît şi din întreaga lume, este va avea loc între 16 şi 18 de partidul social-democrat — care politice conducătoare norvegiene
Autorităţile au intrat de aseme dovedeşte că „actualul complot, în continuă creştere. cembrie a.c. la Paris. numără peste 7 milioane de au manifestat un interes deose
nea în posesia unei benzi de ca şi cele anterioare, sînt puse membri şi a cărui poziţie s-a bit pentru planul polonez de
magnetofon pe care erau înre la cale de colonialişti şi în spe Macmillan încearcă să acopere Agenţia France Presse subli întărit în ultimul timp în dauna creare a unei zone denuolearizate
gistrate vocile unor complotişti. cial de S.U.A.". crimele soldaţilor englezi în Cipru niază că planul Rapacki, care aceleia a partidului creştin-de- în centrul Europei.
a fost respins de cercurile con mocrat în cadrul alegerilor din
Creşterea raidurilor F.C. Chinez LONDRA 11 (Agerpres). — firmat că rezultatele unei an ducătoare din Anglia, R. F. Ger diferite laendere. Liderul partidu Referindu-se ia discuţiile ce
In cadrul şedinţei din 10 decem chete anterioare nu ar fi dove mană, Franţa şi alte ţări vest- lui social-democrat, Gilenh'auer, vor avea Ioc în cadrul sesiunii
PEKIN 11 (Agerpres) CHINA dent. Cînd Partidul Comunist brie a Camerei Comunelor, pri dit că a fost folosită forţa fizică europene, nu poate fi totuşi igno a declarat că planul Rapacki N.A.T.O. cu privire la planul
NOUĂ anunţă: In ultima vre Chinez a cerut poporului să pro mul ministru Macmillan, răs- intr-un mod nejustificat. rat pur şi simplu de guvernele constituie o bază realistă de dis Rapacki, agenţia U.P.I. sublini
me în provinciile Cijeţzian şi ducă anul acesta 10.700.000 tone punzind la interpelările ce i-au ţărilor atlantice deoarece cercuri cuţii şi că guvernul federal şi ază că deşi nu există „prîmej^
Ţziansi, în oraşele Guancijou şi oţel, brigada lui Den He-sen a fost adresate, a încercat să jus Liderul opoziţiei, Gaiitskell, a largi ale opiniei publice din a- puterile occidentale trebuie să dia“ ca guvernele ţărilor
Harbin, în rîndurile Partidului construit înainte de termen, cu tifice tratamentul inuman la ca respins afirmaţiile lui Macmillan ceste ţări s-au pronunţat în fa facă din acest plan obiectul u- N.A.T.O. să se pronunţe în fa
Comunist Chinez au fost primi- forţe proprii, 17 mici furnale. re soldaţii englezi supun popu prin care sînt dezminţite sama voarea adoptării acestui plan. nor tratative serioase cu privire voarea adoptării planului Rapa
te aproximativ 50.000 de persoa laţia greacă din Cipru. volniciile utilitariştilor englezi la dezarmare şi ia destindere. cki, totuşi discuţiile în cadrul
ne. Tinerii comunişti păşesc în din Cipru. El a reamintit decla In Anglia, unde primul minis N.A.T.O. se vor iovi de dificul
primele rînduri ale luptătorilor Referindu-se la cererile mem raţia unui judecător in legătură tru Macmillan s-a grăbit să de Intr-o serie de ţări vest-euro tăţi legate de curentul de opinie
Majoritatea covîrşitoarc a de pe toate sectoarele construcţi brilor parlamentului de a se an cu cazul unui student grec care clare imediat după publicarea pene, şi anume în ţările nordice, favorabil acestui plan care exis
noilor membri ai Partidului Co ei socialiste. Răspunzînd înaltei cheta cazurile de „cruzime ex a murit in urma unei răni gra propunerilor poloneze că ele sînt planul Rapacki este privit cu tă în numeroase ţări occidentale.
munist Chinez sînt fruntaşi ai încrederi a partidului, ei ridică cesivă“ de care au dat dovadă ve la ca>p căpătală în cursul ra inacceptabile pentru guvernul mult interes chiar şi de cercurile
construcţiei socialiste. Tînărul şi mai mult indicii lor de pro soldaţii englezi în timpul razi ziei de la 3 octombrie. Judecă englez, numărul partizanilor pla
ţăran comunist Den He-sen din ducţie. Astfel, 30 de siderurgişti ilor masive din 3 octombrie a.c., nului Rapacki este deosebit de La Şanhai a fost construită
provincia Ţziansi conduce o bri din provincia Cijeţzian, primiţi Macmillan a declarat că, după torul a afirmat că moa-rtea stu mare. „In Anglia, subliniază o navă de 4.875 tone în 35 de zile
gadă de cîmp. Brigada lui a recent în partid, au iniţiat spo părerea sa, „anchetarea compor France Presse, planul Rapacki
obţinut pe un lot experimental rirea de opt ori a producţiei zil tării soldaţilor englezi în Cipru dentului a fost o consecinţă „a are foarte mulţi adepţi şi se bu PEKIN 11 (Agerpres). GHINA greutate de 3.200 tone, a fost
o recoltă de cereale fără prece nice de fontă. nu ar putea avea nici un scop cură de o mare simpatie“. NOUĂ anunţă: Recent, şantie construită numai în 35 de zile.
util“. Totodată Macmillan a a- folosirii intr-o măsură cu totul rul naval din Şanhai a lansat Ia In Japonia, care ocupă locul unu
Liderii partidului laburist 'au apă o nonă navă oceanică con în lume în privinţa ritmului de
nejustificată a violenţei fizice la criticat. vehement în Camera struită după proiectele ingineri construire a navelor, vasele cu
Comunelor poziţia negativă a lor chinezi. Această navă, cu un un deplasament mai mic se con
arestare şi după aceasta“. guvernului faţă de planul Rapa deplasament de 4.875 tone şi o struiesc în 45 zile.
cki şi o serie de fruntaşi labu
„«•(»••O«»__ ID) IE C !I A\ IRi A Y II A\ rişti de seamă ca Bevan, Gros-
prlmul.nl ministru al Sudanului sman, Sidney Silvermann şi al
j j . .Niciun fel de represiuni ţii au declarat că adoptarea pro
KHARTUM 11 (Agerpres).— a păcii, generalul Abbud şi-a ex
nu vor putea să înfrîngă lupta Răspunzînd la întrebările unui primat părerea că a sosit demult punerilor poloneze cu privire la Mărturii despre
poporului corespondent al ziarului „Ar Rai timpul să se pună capăt domi crearea unei zone denuolearizate
Al Anim“, primul ministru al naţiei celor puternici asupra ce în centrul Europei ar constitui
PEKIN 11 (Agerpres). — A- Mahmud Şerif a declarat: Sudanului, Abbud, a declarat că un important pas înainte pe ca dezinteresul guvernului american
genţia China Nouă transmite un „Armata de eliberare naţională prima sa dorinţă este reluarea lor slabi. El a adăugat că ţările lea spre dezarmare.
interviu acordat unui corespon a Algeriei exercită controlul e- relaţiilor frăţeşti intre Sudau şi din Orient au rupt. lanţurile şi pentru propăşirea artei
dent al său de către Yussef Ben. Republica Arabă Unită. au început să aibă un rol de im Planul Rapacki- este'sprijinit
Hedda, ministru pentru proble fectiv aproape pe întregul terito seninătate istorică in întărirea în Anglia şi de unele cercuri'ale
mele sociale al guvernului pro Referindu-se la problema mij păcii generale. partidului conservator. Oglindind
vizoriu al Republicii Algeria, şi riu al Algeriei şi situaţia trupe loacelor eficiente de menţinere punctul de vedere al acestora,
de către Mahmud Şerif, minis
trul înarmărilor şi al aprovi lor colonialiste iranceze este ¦¦¦— = .- ........ NEW YORK 11 (A gerp res).- centralizată care să îndrume în
zionării. TASS anunţă : In ultimele sale treaga activitate teatrală. Ca
deznădăjduită“. Dezbaterea problemei algeriene numere, ziarul „New York Ti urmare a acestei situaţii, colec
Vorbind in numele delegaţiei mes“ a publicat două ample ar tive întregi depind de dorinţele
guvernului provizoriu al Repu Fără ajutorul aviaţiei şi tancu IN COMITETUL POLITIC O. N. U. ticole consacrate artei america sau, mai just, de capriciile unor
blicii Algeria, Yussef Ben Hedda rilor, a spus în continuare Şerif, ne. Articolele sînt scrise de au persoane particulare care le fi
a spus: „In lupta sa pentru in trupele colonialiste franceze nu Cuvîntarea şefului delegaţiei Arabiei Saudite tori diferiţi, dar ele exprimă una nanţează activitatea. Taubman,
dependenţă naţională poporul pot face nici un pas. Noi, a sub şi aceeaşi idee — declinul eon- autorul celuilalt articol, faUfică
algerian se bizuie în primul liniat el, fără îndoială că vom NEW YORK 11 (Agerpres).—- militară, Franţa se comportă cu pe care poporul algerian o duce tinuu în arta americană, igno drept „uimitor“ sprijinul acor
rind pe propriile sale forţe şi învinge în primul rind pentru La 10 decembrie au continuat în ele aproape cinci ani a demon rarea de către guvernul S.U.A. dat artei de guvernul sovietic şi
este convins că va ciobindi vic că luptăm pe pămîntul nostru şi Comitetul Politic discuţiile ge cruzime faţă de populaţia oraşe a nevoilor şi cerinţelor ei de drept „impresionant“ numărul
toria. Poporul algerian se bizuie sîntem însufleţiţi de hotărirea nerale in problema algeriană lor şi satelor din Algeria care strat destul de clar hotărîrea de bază. teatrelor din U.R.S.S. Un artist
de asemenea pe solidaritatea in de a lupta pînă la victoria fi Luînd cuvîntul, A. Sukeiri, şeful nu vrea să mai suporte jugul co a realiza acest ţel. Nici un fel creator are posibilitatea să-şi
ternaţională a popoarelor care nală. Al doilea factor care ne delegaţiei Arabiei Saudite, a sub lonial francez. Teroarea france de manevre ale Franţei nu vor Autorii articolelor îşi propun dezvolte arta in deplină conştiin
luptă împotriva imperialismului va ajuta în dobindirea victoriei liniat că problema algeriană in ză din Algeria este fără seamăn. putea opri această luptă, tot aşa in primul rind să zugrăvească ţă a faptului că el ocupă un loc
şi pe solidaritatea popoarelor A- este unitatea dintre armată şi teresează toate popoarele iubi cum ocupaţia franceză seculară un tablou general al „relaţiilor“ trainic şi de cinste în societatea
siei şi Africii“. popor. toare de libertate. Sukeiri a cri El a subliniat că Franţa a nu a putut să transforme aceas dintre guvernul american şi oa lui“.
ticat cu asprime hotărîrea dele refuzat medierea Tunisiei şi menii de artă.
Colonialiştii francezi, a spus Cei doi miniştri ai guvernului gaţiei franceze de a nu pârtiei Marocului în vederea reglemen tă ţară arabă într-o parte a Este un fa.pt, scrie în conti
el în continuare, duc un război provizoriu al Republicii Algeria pa la discutarea problemei alge tării problemei algeriene. Mai Franţei. Franţa trebuie să lase Ei subliniază că în S.U.A. nuare autorul, că milioane de
au condamnat pe colonialiştii riene în cadrul actualei sesiuni mult, după două luni de la adop Algeria algerienilor. Poporul Al guvernul nu sprijină arta din oameni îşi pot dezvolta gusturile
crincen împotriva poporului francezi pentru atrocităţile să- a Adunării Generale. tarea de către Adunarea Gene geriei trebuie să capete dreptul punct de vedere financiar, că nu şi concepţiile artistice. „In com
nostru cu ajutorul armamentu vîrşite de ei împotriva poporului rală a rezoluţiei în problema al de a se conduce singur, de a există teatre şi trupe care să ac paraţie cu realizările sovietice
lui primit de la aliaţii lor de algerian, arătînd că nici un fel Delegatul Arabiei Saudite a geriană, în care se aprobase i- dispune singur de soarta sa, de tiveze pe o bază permanentă. pe tărîmul artei, conchide Taub
peste Ocean. Dar, în ciuda a- de represiuni nu vor putea să subliniat că de la adoptarea ul deea unei medieri, Franţa a să- bogăţiile sale. Braker, autorul unui articol, sub man, noi cei din Statele Unite,
cestor lucruri, poporul nostru timei rezoluţii în problema alge vîrşit un act de agresiune chiar liniază printre altele că în
duce o luptă dîrză pentru inde înfrîngă hotărîrea poporului al riană situaţia nu s-a schimbat. împotriva Tunisiei. Singurul mod de a rezolva S.U.A. nu există un teatru de de-abia ne tîrîm picioarele".
pendenţă naţională. Folosind ca şi in trecut forţa problema algeriană, a spus de operă susţinut de întreaga ţară,
gerian de a duce pînă la capăt Sukeiri a atras atenţia asupra legatul Arabiei Saudite, este să cum este „La Scala“ (Milano), Taubman declară că în S.U.A.
«li faptului că Frontul de eliberare se acorde libertate şi indepen
lupta pentru independenţa lui naţională din Algeria şi apoi denţă poporului algerian. Ară- nu există o trupă de balet ca cea trebuie schimbată atitudinea fa
guvernul provizoriu al Republicii tind că poporul algerian este
naţională. Algeria au propus şi propun În ferm hotărit să-şi continuie lupta de ia Teatrul Mare (Mwssova), o ţă de artă şi că este de datoria
mod neabătut Franţei tratative pînă la victoria finală a cauzei
orchestră de stat c.a orchestra guvernului american să sprijine
Filarmonicii din Viena. Nu e- pe toate căile dezvoltarea apti
xistă de asemenea o instituţie tudinilor artistice naţionale.
paşnice pentru reglementarea sale juste, Sukeiri a adăugat :
problemei şi încetarea vărsării „Dar, ar fi mai bine dacă Franţa 13 DECEMBRIE 1958
de sînge din Algeria. Franţa s-ar declara de acord cu rezol
respinge însă aceste propuneri. varea paşnică a problemei al Sp e c ta c o le cinem atografice
Ea propune poporului algerian geriene“.
să înceteze lupta pentru elibera In cadrul aceleiaşi şedinţe a DEVA : Artiştii circului; SIMERIA : BRAD : Simfonia dragostei; LONEA :
rea naţională şi să se supună luai de asemenea cuvîntul re Comunistul; ALBA IULIA : Melodii Chemarea văzduhului; HAŢEG: Ver
vechilor rînduieli coloniale. prezentantul Argentinei, care a nemuritoare; Femeia zilei; BARU stele de foc; SEBEŞ; Noile aventuri
declarai că delegaţia sa va spri MARE: Taifun la Nagasaki; APOL- ale motanului încălţat; ORAŞT1E:
Ştim cu toţii că poporul alge- jini orice rezoluţie prevăzînd DU DE SUS : Duelul; ILIA: Bijuterii Pe Donul liniştit; PETROŞANI: Două
rian luptă pentru libertatea sas tratative intre părţile interesate de familie; TE1UŞ: Balada voinicu mame; Dincolo de brazi.
pentru independenţă şi demni pe baza Cartei O.N.U. şi ţinin- lui ; ZLATNA: Scana tn spirală;
tate umană şi nu va înceta a- du-se seama de interesele ambe »o
ceastă luptă pînă cînd nu-şi va lor părţi. u\
atinge ţelul. Lupta neîncetată
In Adunarea Generală a O.N.U.: PROGRAMUL 1 : 6,15 Emisiune pen joc şi voie bună ; 23,00 Muzică de
tru sate; 6,45 Salut voios de pio dans.
Adoptarea rezoluţiei privitoare la relaţiile paşnice nier; 8,00 Materiale din presă; 9,00
Muzică uşoară; 9,30 File din istoria PROGRAMUL I I : 14,07 Muzică u-
şi de bună vecinătate între state luptelor revoluţionare ; 10,30 Melodii şoară; 15,00 Prin sălile de concert ale
populare romîneşti; 11,03 Muzică de Oapitalei; 16,45 Tribuna Radio; 17,15
Sub im boldul hotăririi cu p rivire la accelerarea co n stru cjiei so cia liste din R. P. Chineză, NEW YORK 11 (Agerpres).— comandă statelor membre să res estradă; 12,20 „13 Decembrie 1918“ ; Emisiune literară; 17,55 Sfatul medi
Adunarea Generală a O.N.U. a pecte principiile Cartei O.N.U., 12.30 Din muzica popoarelor; 15,10 cului: „Sarcina extrauterină" ; 19,30
con stru ctorii centrului oţelului şi a l fier ului de la W uhan au d e c is să reducă la ju m ă ta te term e adoptat la 10 decembrie in una să recurgă la organismele Muzică uşoară; 16,15 Vorbeşte Mos Tînărul scriitor; 19,45 Seară de ope
nimitate, cu o singură abţinere O.N.U. pentru reglementarea di cova ; 16,45 Muzică populară româ retă; 21,15 Concert de muzică popu
nele d e dare in exploatare a noii oţelării. E i şi-au luat a n g a ja m en tu l să dea in exploatare în a (a ciankatşislului), rezoluţia cu nească; 17,30 Roza vânturilor; 18,30 lară românească; 22,00 Muzică de
ferendelor dintre ele şi să ia mă Muzică uşoară românească; 19,15 Cine dans.
in te d e te r m e n , fu rn a lu l n r. 1. C în d p r im a fa z â a lu c ră rilo r v a fi te r m in a tă , u z in a d e la privire la măsurile menite să in surile necesare pentru a încuraja ştie, ne scrie; 19,52 Noapte bună,
staureze şi să promoveze relaţii colaborarea dintre ele în dome copii; 20,05 Cronica evenimentelor in BULETINE DE ŞTIRI : 5,00 ;6,00 ;
W u h an v a p ro d u ce 1,5 m ilio a n e to n e d e oţel. paşnice şi de bună vecinătate niul economiei, culturii, ştiin ternaţionale ; 21,30 Muzică de dans; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
intre state. Această rezoluţie re 22.30 La sfârşit de săptămână, cântec, 20,00; 22,00; 23,52 (programul I),
IN F O T O : N ou l fu rn al care se rid ică in to a tă m ăre fia lui. ¦ \ ¦ , : . , ţei, tehnicii şi comunicaţiilor. 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00; (pro-
gramul II).
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 1881 189; 75. Taxa plătită în mnneiar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. Ţ.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tipărit): Intrenrinderea Poligrafică ,,| M AI“ — Deva.
\ l iA; *
