Page 43 - 1958-12

i
VA PRHEHTAM:
MUNCITORI
FRUNTAŞI
de Sa U. R. U. M.
PETROŞANI
MARIN LEASA
sudor. Lucrează la construcţiile j
metalice. Lună de lună îşi depăşeşte
norma cu peste 50 la sută.
PETRU VOINA
maistru la secţia reparaţii. Datorită^
<j bunei organizări a muncii, secţia
^ pe care o conduce îşi depăşeşte I
'' norma in medie cu 35-10 Ia sulă.
PAUL' LUCIAN,;
rectificator. Lucrînd la sekcţia me­
canică, înregistrează depăşiri de ’
normă în medie de 40—50 la sută.,
S-au deschis c e rc u ri
de cuttura generală
L a c ă m in e le c u l­ „ E d u c a ţia s a n ita r ă “ g e n e r a lă , fa c e p a r te zdruncinat din temelii sistemul capita­ de multă pricepere tn mobilizarea şi toreşti revoluţionare din decem­
tu r a le d in r a io n u l ş i „ S fa tu r i p e n tru in te g r a n tă d in a c ti­ list. In Germania şi Austro-Ungaria a organizarea forjelor progresiste împo­ brie 1918, în Romînia.
H aţeg au fost d es­
chise pîn ă in ore-
zent 71 cercuri de
cu ltu ră g e n e ra lă la
care participă peste
1.000 d e ţă ra n i m u n ­
citori.
C ercurile deschise
sînt organ izate pe
problem e de studii,
din tre care am intim :
„Să ne cunoaştem
p a tr ia ", „O m u l d e s ­ faptul că invăţăm în-
coperă tainele natu­
rii", „în grijirea şi
edu caţia copilului",
C'-VQ
1 Anul X Nr. 1239
Noi succese în întrecerea socialistă
In cinstea c o n f e r i n ţ e l o r
regională şi raionale de partid
Minerii Văii Jiului raportează
P en tru a în tîm pin a C onferinţa raio­
n ală de p a rtid şi cea d e a 11-a an iver­
sare a proclam ării R epublicii P opu­
lare R o m in e cu su ccese c it m ai rpari,
bravii m ineri- ai V ăii Jiului au m un­
cit n eobosit, scofînd la zi însem nate
can tităţi de cărbune peste prevede­
rile planului.
D atorită eforturilor susţin u te, colec­
tivele exploatărilor m iniere din U ricani,
Lonea şi P etrila au reuşit să-şi înde­
plinească sarcinile de plan anuale cu
m u lt în a in te d e term en . In urm a a ces­
tui fapt, precum şi tra du cerii în v ia tă
a unor, p reţio a se in iţia tiv e , cum ar fi,
sp re exem plu , cea a m in erilo r d in Ani-
hoasa, datorită aplicării judicioase a
sistem ului îm bu n ătăţit de salarizare şi
norm are a m uncii, co lectivele de m ineri
din cadrul C om binatului carbonifer al
V ă ii J iu lu i a u r e p u r ta t la d a t a d e 11
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT
O seamă de colective din ca­
drul O.G.L. Alimentara interra-
ionala Deva, în dorinţa de a
aduce în circuitul economic cît
mai multe produse alimentare,
prin buna organizare a muncii,
au reuşit să-şi realizeze planul
anual de desiacere la data de
10 decembrie a.c.
Printre aceste unităţi amintim
magazinele nr. 2, 3, 4, 5, 6 şi 8
Comuna Tciuş complect
cooperaiMzală
In decursul anilor, gospodăria
a g rico lă co lectivă din T eiu ş s-a
d e zv o lta i m ult, produ cţia la hec­
ta r d even in d din an în an tot
m ai m are. A cest lucru a făcut
ca m ulţi ţărani m uncitori să-şi
îndrepte paşii înspre gospodăria
colectioă şi înspre în tovărăşirile
a g ric o le e x iste n te in com ună.
B ucurîndu-se de sprijin u l o r
Rezultate frumoase ctştigari mari— 13 din cele 53 tractoare ; 3 trac­ loare de 14.771 lei, ceea ce a
In tot cursul acestui an, la mina Ţe- dejde cum s în t: Ioan Groza, Teodor la centrul mecanic Sibiu pentru rilor efectuate în acest an de
hea s-au obţinut rezultate frumoase in Marcu, Roman Căsălean lui Urs, Pe­ reparaţii capitale. Peste cîteva S.M.T. Miercurea să fie redus cu
ce priveşte realizarea planului de p-o- tru Gherman, Gheorghe Faur, Fiorea zile, conform planului întocmit, mult.
ducţie.
In întrecerea în cinstea zilei de 3G Petru şi alţii, care au realizat salarii toare şi maşini agricole.
Decembrie printre brigăzile fruntaşe între 1.600 şi 1.900 lei.
se situează brigăzile conduse de mine­
rii : Ioan Benea, care în luna nocm- O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O tX X X X X X X , > 0 0 0 0 0 0 0 0 O O O O O O O !>0000.0CiOOOCOs,
brie şi-a depăşit sarcinile de-plan cu
37 la sută, Nicolae Lăzăruţ, cu o de­
păşire de 32 la sută, Ioachim Juga, cu
41 la sută, Ioan Şerban lui Petru, cu
20 Ia sută şi Mihai Simon, cu 42 la
sută.
Rezultatele frumoase obţinute în pro­
ducţie, au adus minerilor şi cîştiguri
mari. Astfel, membrii brigăzii lui Be­
nea Ioan au realizat pe post salarii
după cum urmează : minerul 90,72 Ici,
ajutorul de miner 77,11 lei, vagonelaru
67,13 lei. De remarcat este faptul că în
aceste brigăzi muncesc oameni de nă­
RAIONUL HAŢEG
g o sp o d in e " . vita tea de instruire
P rin tre cercurile cultural - ştiinţifică
de cultură gen erală
Care şi-au în to cm it d e sfă şu ra tă în ca ­ proletariatul a dus lupte serioase îm­ au cuprins mase mari de oameni ai
program e privind drul căm inelor cultu­
desfăşurarea lecii-
ilor, sîn t şi cele din rale, pentru o m ai
sa tele P lopi, V âlioa- tem einică desfăşura-
ra, C iula M ică, Bre- re a , lecţiilor ce se
iea S treiu lu i, B retea vor preda in aceste
R om înă, G inţaga, cercuri, C om itetu l e-
R ăchitova, M ăceu, xecutiv al Sfatului
P oeni şi C ooraj.
popular raional H a­
Ţ inind con t de ţeg a num it prin
tul de m asă, prin decizie lectorii ca­
cercurile de cultură
re vor ţine lecţiile
în cadrul acestor
cercuri.
P R O L E T A R I D IN T O A TE ŢĂRILE, U N IT I-VA ! Nota guvernului romio
cu memorandumul
g u v e rn u lu i R. D. G erm ane
După cum s-a mâi anunţat, confederaţii a celor două state
guvernul R. D. Germane a adre­ germane, denuclearizarea unei
sat guvernelor celorlalte state zone din centrul Europei. Si­
un memorandum cu privire Ia tuat pe aceeaşi poziţie obstruc­
Simbătă 13 decembrie 1958 4 pagini 20 bani primejdia de război provocată ţionistă, guvernul Adenauer se
de politica de înarmare a Ger­ declară . împotriva discutării de
î' f : * - A m maniei occidentale. către marile puteri a propune­
rilor sovietice cu privire la nor­
fÉÉilpi La 11 decembrie, guvernul ro- malizarea situaţiei din Berlin
mîn a adresat guvernului R.D.G. prin acordarea statutului de oraş
o notă în legătură cu acest me­ liber şi demilitarizarea Berlinu-
morandum. Nota subliniază ser­ fui occidental.
viciu! important pe care guver­
nul R.D.G. l-a adus cauzei păcii Un obstacol serios în calea
d ecem b rie a.c. un nou ş i în sem n a t atrăgînd din nou atenţia guver­ militariştilor şi revanşarzilor
su c c e s: îndeplinirea înainte de term en nelor şi popoarelor lumii, pe vest-germani îl constituie întări­
a plan u lu i anual la p ro d u cţia g lo b a lă baza materialului faptic deosebit rea continuă a Republicii De­
şi producţia m arfă. de concludent cuprins în memo­ mocrate Germane care, prin po­
randum, asupra primejdiei de litica sa de pace şi de colabo­
T otodată, pe în treg com binatul, pînă război care porneşte din Ger­ rare internaţională, aduce un a-
la 1 n oiem brie p ro d u ctivita tea m uncii mania occidentală. port preţios la crearea unui
valoric a crescu t cu 10 la su tă faţă de In cadrul depoului C.F.R. Simeria lucrează pe ma­ climat de destindere şi înţele­
p la n , iar fa ţă d e 1957 cu 13,1 la sută. şina 230.236 Unâml mecanic Vasile Tamaş şi fochis- In continuare în notă se sub­ gere în Europa şi pune astfel ba­
La aceste succese au contribuit şi co­ UU Nicolae Ştoia. Ei s m u evidenţiat In acţiunea de liniază că răspunderea pentru a- zele unei prietenii trainice între
lectivele preparaţiilor, care au recupe­ economisire a combustibilului. In lima noiembrie ceastă situaţie profund dăună­ poporul german şi celelalte po­
ra t de la începutul anului m ai bine de bunăoară, au economisit 12 tone combustibil. toare cauzei păcii şi securită­ poare.
12.300 to n e cărbu n e p e ste plan. Nu ţii în Europa o poartă atît gu­
trebu ie u itai nici fa p tu l că p în ă în p re­ Clişeul nostru ii înfăţişează înainte de plecarea vernul R.F.G. cît şi puterile oc­ Nota reafirmă satisfacţia gu­
ze n t m in erii V ă ii Jiu lu i au ex tra s în în cursă. cidentale semnatare ale acordu­ vernului romîn faţa de dezvolta­
afara sa rcin ilo r de plan 140.000 ton e rilor de la Potsdam şi în primul rea continuă acolaborării fră­
cărbune. rînd S.U.A., care, încă!cîndu-şi ţeşti şi a relaţiilor de adincă
în mod flagrant angajamentele prietenie dintre Republica Popu­
R ea liză rile de pînă acum , întrecerea asumate, împing R.F.G. pe calea lară Romînă şi Republica De­
so cia listă care se d esfăşoară cu to t m ai pregătirii războiului de agresi­ mocrată Germană.
m ult avînt, dau certitudinea că peste une.
cîteva zile m inerii bazinului carbonifer In încheiere, guvernul romîn
al V ăii Jiului vor îndeplin i şi pianul Cercurile guvernante vest-ger­ îşi exprimă convingerea că me­
anual la extracţia d e cărbune. mane, urm.înd acelaşi drum peri­ morandumul guvernului R.D.G.
culos pe care au mers conducă­ va fi luat în serioasă considerare
torii celui de-a! treilea Reich, de toate statele car.e se pronunţă
formulează deschis revendicări pentru rezolvarea paşnică a pro­
teritoriale faţă de ţări vecine cu blemei germane şi asigură gu­
Germania. Ele se împotrivesc vernul R.D.G. că în lupta sa
propunerilor constructive referi­ pentru cauza păcii şi socialismu­
toare la retragerea forţelor mili­ lui se bucură de simpatia pro­
tare străine de pe teritoriu! ger­ fundă şi de întregul sprijin a'
man, încheierea tratatului de poporului nostru.
pace cu Germania, refacerea uni­
tăţii Germaniei prin crearea unei 11 'decembrie 1958.
SE LĂRGEŞTE ¦!iX
mişcarea inovatorilor
VEŞTI DIM MIERCUREA
din Deva, 12 şi 14 din Brad, Succese ale colectiviştilor Ieri du pă-am iază in sala col­ cu o xigen tehnic" a I. E. D eva ,
124 din Gurabarza, 21 din Orăş- ţului roşu al uzinei electrice din care a a du s econ om ii d e 28.000
tie, 24, 25, 148 şi 65 din Gugir, Deşi în acest an condiţiile cli­ lectiviştilor la zi-muncă. Fiecare D eva a a vu t loc o şed in ţă în
119 din Simeria şi magazinele materice au fost puţin favorabile colectivist a primit pentru o zi- care s-au an alizat rezu ltatele ob­
nr. 1 şi 5 din Alba Iulia. culturilor, gospodăria' agricolă muncă cîte 3,3 kg. grîu, 4 kg. ţin u te în cadrul concursului de
colectivă din Miercurea a obţi­ porumb, 5 kg. cartofi, peste 6 in ovaţii organ izat de consiliul lei.
Colectivele acestor unităţi nut, faţă de sectorul individuali sin dical'T ocăT pe perioada 1 ia ­ In cctdrul co n sfă tu irii s-au
sînt hotărîte să muncească la producţii superioare la hectar: lei şi importante cantităţi
fel de bine şi în .viitor pentru a In medie, la grîu s-a recoltat de 'aîlte ' produse ca : zahăr, n u a r ie —7 n o ie m b r ie 1958. scos în e vid en ţă şi unele lipsu ri
pline la dispoziţia populaţiei 1.650 kg., la porumb 1.900 kg. zarzavaturi şi furaje. privin d m unca d e inovaţii.
mărfuri alimentare din ce în ce şi ia cartofi 20.143 kg. la hectar. In această perioadă colecti­
mai multe. Din veniturile lor peste 40 co­ vele d e in ovatori din întreprin ­ A stfel, sîn t în treprin deri ca
lectivişti şi-au construit case noi. derile oraşului D eva au realizat I. A .R .T., B a m p o to c, l.R .T .A .
peste 180 de in ovaţii şi raţiona­ altele, unde există un num ăr
lizări, din care s-au a p licat p es­ foarte m ic d e in o va ţii şi ra ţio ­
te 120 şi care, pe U ngă faptul n alizări în producţie. O rganele şi-
că au co n tribu it la îm b u n ă tă ţi­
rea procesului, de produ cţie, au
adus şi econom ii însem nate în­
Datorită producţiei obţinute Printre, aceştia se numără Ioan tre p rin d e rilo r. sindicale din a ceste întreprinderi
s-a putut mări şi fondul de ba­ Gabor, Nicolae Goman, Mihai nu au acordat aten ţia cuvenită
ză al gospodăriei în acest an Falk şi alţii. R ezu ltate bune s-au în regis­ acestei problem e, nu au în tre­
tra t la d ire c ţia reg io n a lă s ilv i­ prin s acţiuni concrete pentru
g a n iz a ţie i ele p a r tid ş i a l s fa tu ­ cu 40.000 lei, ajungînd astfel ia Toate cele de mai sus oglin- că, întreprinderea de electrici­ sprijin irea inovatorilor.
lu i p o p u la r, în ziu a d e 11 d e c e m ­ peste 700.000 lei. dese superioritatea muncii co­ ta te , în tre p rin d e re a „1 M ai",
brie a.c., u ltim ii ţă ra n i m u n ci­ lective'ş* creşterea nivelului de P .T .T .R . etc., ca re au fo lo sit în P articipan ţii la consfătuire au
tori cu g o spodării individuale De asemenea, a crescut şi va­ trai al colectiviştilor. m unca lor diferite m etode de scos în evid en ţă n ecesita tea ca
loarea produselor ce revin co­ p o p u la r iz a r e şi. d e a n tr e n a r e a organ izaţiile sindicale şi condu­
m uncitorilor de a ven i cu propu­ cerile întreprinderilor să se preo­
din T eiuş au făcut cereri I@ Ş l neri de in ovaţii pentru îm bună­ cupe m ai intens de îm bu n ătăţi­
p en tru a in tra în secto ru l so cia ­ tă ţirea procesului, de producţie. rea m u n cii d e in o v a ţii, ţininci
list, în treaga com ună fiin d a- Muncitorii de la S.M.T. Mier­ şi îngrijirea atentă a tractoarelor seam a de sarcinile trasate de
cum com plect coopera tiviza tă . curea au început repararea' şi şi celorlalte maşini s-au făcut La direcţia silvică s-au înre­ plen ara G. G. al P. M. R. din
revizuirea tractoarelor şi unelte­ economii Ia reparaţii în valoare g is tr a t în p e rio a d a a c e a sta 19 26— 28 noiem brie a. c.
adrian Oţq iu in ovaţii, m ulte din ele privind
m eca n iza rea m u n cii în secto ru l
corespondent lor agricole. De curînd au intrat de 243.000 lei. Economii s-au d e exploatare şi în tran sportu l
forestier. Aşa este, d e exem plu,
în reparaţii generale şi capitale realizat şi la carburanţi, în va­ in o va ţia „funicular tip M îneciu"
sau inovaţia „dispozitiv de desa-
ninare a arborilor", rea liza tă de P e baza rezu ltatelor obţinute
toare şi 16 motoare s-au trimis făcut ca preţul de .cost al lucră­ ing. M oscata M ihai, şi altele. în cadru l concursului d e in o va ­
ţii, cabin etu lu i tehnic de la d irec­
La întreprinderea de electrici­ ţia reg io n a lă silvică , care ocupă
ta te , u n d e au fo st a n tre n a ţi în locul în tîi, i s-a decern at d ra ­
concurs peste 20 de m uncitori şi pelul d e cabinet tehnic fruntaş
tehnicieni, s-au în reg istra t 39 pe oraş. întreprinderea de elec­
in ovaţii, din care s-au aplicat tricita te, care s-a situ a t pe locul
31 in ovaţii. M erită a fi su b lin ia ­ II, P .T .T .R . şi „1 M ai", ca re o-
Mihoc, Teodor Mariş, Ioan Şerban lui vor intra în reparaţie alte trac­ In această acţiune s-au evi­ te in o v a ţia a d u să d e to v. M în- cupă locul III, au p rim it d ip lo ­
za t V a sile — „Releu p îlp îito r de
denţiat muncitorii I. Lupuleţ, sem n alizare" , şi in ovaţia tov.
M oldav an luliu „aprovizion area
In acest an, prin întreţinerea Armin Wolf şi Mihai Szsgedy.
40 de ani de ia reprim area singeroasă m e.
a manifestaţiei paşnice a muncitorilor O rganele sindicale şi conduce­
rile a d m in istra tive ale în treprin ­
d in B u cu re şti derilor trebuie să desfăşoare o
LUPTELE MUNCITOREŞTI REVOLUŢION ARE Adunări m u n că p e rm a n e n tă p en tru a a-
tra g e in rindul in o va to rilo r noi
DEM D ECEM BRIE 1918, ÎN RO M IN IA (li!)
consacrate m uncitori şi tehnicieni, să d e z­
liicfM i au luptat şl s-au !A sitei de vo lte prin toate m ijloacele a cti­
„15 DECEMBRIE ÍS
II vita tea creatoare a oam enilor
Cu prilejul împlinirii a 40 de
ani de la reprimarea sîngeroasă muncii.
pentru o ea nobila C. STOICA
Sub directa influenţă a Marii Revo­ nismului; ideile revoluţionare au pă­
luţii Socialiste din Octombrie, valul re­ truns în majoritatea ţărilor lumii. In- a manifestaţiei paşnice a mun­
voluţionar a crescut considerabil după tr-o serie de state din Europa şi Asia, citorilor din Bucureşti, în mai
primul război mondial în majoritatea luptele muncitoreşti revoluţionare din­ multe centre raionale, întreprin­
ţărilor lumii. Muncitorii continuau lu­ tre anii 1917-1922, s-au soldat cu cre­ deri, şcoli şi cămine culturale
pta împotriva exploatării capitaliste, area de partide comuniste şi muncito­ din regiune a’u avut loc adu­
pentru solidaritate cu poporul sovietic, reşti care s-au situat în fruntea acţiuni­ nări in cadrul cărora s-au făcut
pentru pace. Valul revoluţionar a lor muncitoreşti-ţărăneşti, dînd dovadă expuneri asupra luptelor munci­
mM
fost înlăturată monarhia, într-o seamă triva exploatării capitaliste. La adunarea care a avut loc mMWk
in ziua de 11 decembrie a. c., N oul cin em a to g ra f co n stru it d e curînd in Lonea oferă m i­
de ţări ca Anglia, Franţa,'Italia, S.U.A., In ţara noastră, ideile revoluţionare in sala cinematografului „7 No­ ri:: Hor d e a ici s a tis fa c ţia v iz io n ă r ii film e lo r în c o n d iţii fo a rte
iembrie“ din Brad, despre lup­ bune.
tele muncitoreşti revoluţionare In clişeu : A spect exterior al noului cin em atograf din Lonea.
din decembrie 1918, a vorbit in
potriva capitaliştilor reuşind să-şi re­ muncii. Proletarul, din fabrică, ţăranul faţa unui numeros public, tov.
Ioan Raczek, secretar al Comi­
vendice -anumite doleanţe. In anumite de pe ogoare, intelectualul progresist, tetului raional de partid Brad. Da
adunarea care a avut loc în ora­
slate din Asia printre care China, In­ cu toţii s-ău înfrăţit şi s-au ridicat la şul Sebeş; au participat peste
250 de cetăţeni, care au ascul­
dia, Coreea etc. au avut loc lupte îm­ luptă' împotriva burgheziei şi moşieri- tat cu interes expunerea făcută
de proî. A . Nicoară. In cadrul
potriva asupririi naţionale şi străine, mii din ţară şi împotriva duşmanului a peste 20 cămine culturale din
raionul Sebeş s-au ţinut confe­
pentru emanciparea popoarelor, pentru < dinafară. rinţe.
independenţă. 1 Victoria Marii Revoluţii Socialiste
A existat apoi o luptă serioasă pe din Octombrie a dat un puternic impuls
plan ideologic, între elementele revo­ forţelor progresiste, a ridicat mişcarea
luţionare, marxist-leniniste şi cele o- muncitorească pe o treaptă fără prece­
porluniste, nestatornice, contrarevolu­ dent în istoria sa. In mişcarea munci­
ţionare. Biruinţa revoluţiei proletare din torească se ducea o luptă hotarîtă îm-
Rusia a contribuit în acelaşi timp la
biruinţa marxismului asupra oportu- (Continuare în pag. 2-a)