Page 44 - 1958-12
P. 44
Pac?! 2 drumwe sm iA E rsM w m i Nr. 1239
m Ultim ul tren U Un artist patriot
9}
Cînd prevederile bugetare de E. Mirea s&i G. Kovâcs şi democrat
Teatre! minerilor din Petroşani a tru fericirea femeii iubite. Interesantă In 1898 „R euniunea cora tei şi culturii in popor. V or
lă “ din L ugoj etnia pentru bind d e suferinţele om ului
sînt bine gospodărite prezentat de curînd cea de-a 3-a pre e şl compoziţia Anei Colda în rolul
mieră din actuala stagiune cu piesa romîncel Claudia Vlad. Rolul lui Imre
„Ultimul tren" de E. Mirea şi G. Ko Szabo a fost adus fn scenă de Ro prim a oară „L u g o ja n a ", sub d in popor sub regim u l bur-
Se apropie sfîrşitul anului. In obţinute se datoreso în primul către Comitetul executiv ăl Sîa vâcs. De data aceasta se oferă spec meo Mofgoş. Culegînd multe aplauze, conducerea au toru lu i, co m g h ezo -m o şieresc, Ion Vidu
aceste zi'le fiecare colectiv din rînd interesului pe care comite tului popular orăşenesc Hune tatorilor o piesă care atacă o proble s-a dovedit bună interpretarea lui Gh. p o zito ru l Ion V idu. E n tu zia s scria cu a m ă ră ciu n e: „nu a-
orice sector de 'activitate îşi tace tul executiv crin organele sale doara în direcţia gospodăririi mă gravă din Istoria Ardealului. E lordănescu, prezentîndu-1 pe Barabâs, m ul cu care a fost p rim ită rareori te-am vă zu t, poporul
bilanţul realizărilor obţinute. Un l-a depus în direcţia încasărilor sumelor din prevederile bugeta problema alimentată în trecut prin ură prietenul celor doi tineri nefericiţi, omul această lucrare, străbătu tă de m eu, cu p ă lă ria in m ină şi
bilanţ iac şi comitetele executive la timp de la întreprinderile şi re sînt demne de semnalat. Ast o tita voie bună şi încredere cu capul g o l stîn d înaintea
ale sfaturilor populare. La Hu instituţiile subordonate a sume fel, pentru a avea o evidenţă şl dezbinare de către clasele exploa de bun simţ, acela care urăşte pe cel in via ţă , a că p ă ta t sem n ifica hainelor n egre şi cerînd drep
nedoara, de pildă, care este unul lor prevăzute în buget. strictă a veniturilor şi cheltuie tatoare, problema care, pe considerente ţia unei adevărate m anifes ta te “ .
din oraşele regiunii noastre cu Iilor, comitetul executiv a ana şovinismului, a na naţionaliste, dez tări patriotice îm potriva ten
cele mai mari posibilităţi de Gel mai important lucru însă lizat în mod periodic activita ţionalismului bur bină oamenii. Şi dinţelor de desn aţion alizare A lătu ri d e D. C hiriac şi
gospodărire, s-a analizat de cu- în activitatea unui sfat popular tea secţiilor financiară şi conta ghez, care doar în Ellsabeta Belba a ale regim ului habsburgic. A- @. M u z ic e s c u , Io n V id u s e n u
rînd felul cum au fost îndepli îl constituie modul cum se folo bilitate dîndu-le îndrumări preţi anii noştri de democraţie-populară a ceeaşi afirm are a sen tim en te m ără printre cei m ai de sea
nite prevederile bugetare pe a- sesc prevederile bugetare. La oase în vederea îmbunătăţiri fost just rezolvată. reuşit să redea un tip interesant în fi lor pa trio tice e ste exprim ată m ă reprezen tan ţi ai m uzicii
nul 1958. Aici, există o serie Hunedoara acest lucru a stat muncii. Totodată s-'au făcut ş gura Elisabetei Szabo, care-şi otrăveşte şi în celela lte cin tece ale noastre corale clasice. O pera
de întreprinderi care au o mare în centrul activităţii comitetu analize asupra lucrărilor în ca Subiectul piesei este o editare mo singură viaţa, adăpîndu-se la Izvorul com pozitorului Ion V id u : lui este a p recia tă a s tă z i aşa
putere economici. Ele varsă la lui executiv. Fiind un centru re s-au investit sume din preve dernă a vechii drame shakespeariene mocirlos al şovinismului burghez. De „R ăsunetul A rdealului“, „R ă cum se cuvine. N enum ărate
bugetul sfatului popular orăşe muncitoresc în plină dezvoltare, derile bugetare. Acolo unde s-au a lui Romeo şi Julieta. Acesta este aceeaşi teapă sînt Tiberiu Vald (in sunet din G rişana“, „ P este form aţii corale din patria
nesc importante sume de bani cea mai. mare parte din buget a constatat neajunsuri, s-au luat oferit de dragostea dintre romînca terpretat de Cristian Niculescu) şi deal" etc. n o a stră in terp retea ză a zi cu
din beneficii. Folosind gospodă fost destinată problemelor gos măsuri imediate pentru îndrepta Claudia Vlad şi maghiarul Imre Szabo, Apâty (Justin Handoca). Ei se urăsc succes bucăţi ale m arelui
reşte sumele provenite din be podăreşti. In afară de construc rea situaţiei. în calea căreia se pun de-a curmezi pe considerente naţionale, dar atunci S tăpîn ireă burgheziei şi co m p o zito r rom în.
neficii la diferite lucrări, oraşul ţiile mari care se realizează din şul prejudecăţile şovine ale părinţilor cînd e vorba de alţii, cînd sînt în m oşierim ii rom în e în T ra n sil
îşi schimbă înfăţişarea de la o fonduri centralizate, în Hunedoa Evidenţa operativă a vărsă- lor, oameni de formaţie burgheză, schi mijloc interesele lor băneşti, se înţeleg- van ia, ca dealtfel în to a tă P oporu l nostru m uncitor,
zi la alta. ra întîlneşti şi o seamă de lu mintelor din cotele de beneficii lodiţi sufleteşte de otrava naţionalis de minune. ţara, a acordat slabe condi iubitorii de a rtă şi frum os
crări iniţiate şi conduse de că ale întreprinderilor şi instituţi mului. Cei doi tineri, datorită uneltiri ţii de d ezvoltare vieţii cultu com em orează la 14 decem brie
In acest an prevederile buge tre sfatul popular orăşenesc şi ilor a stat de asemenea în cen lor iresponsabile ale mamei lui Szabo, Dintre celelalte personaje merită a- rale. D ar asem enea altor in 95 de ani d e la n aşterea com
tare ale sfatului popular orăşe finanţate de acesta din sumele tru] atenţiei comitetului execu mintlte cele feminine oferite de E. Pan- telectuali progresişti, Ion V i pozitoru lu i Ion V idu, autor a
nesc Hunedoara au fost mai prevederilor bugetare. S-au pa tiv. Prin măsuri concrete condu sînt nevoiţi să se despartă temporar, tazopol (Maria Vlad) şi Maria Ior- du nu a încetat nici o clipă peste 160 de com poziţii in spi
mari cu 40 la sută faţă de 1956. vat, de pildă, străzile Vasile cerile întreprinderilor ca I.G.0., dache-Dumitrescu (Ana). lupta pentru răspitidirea ar rate din m uzica populară ro-
In cursul anului prevederile au Roaită şi I. V. Stalin pe o su O.CB.L.-urile, întreprinderea „Ilie deşi nu-şi pot stinge din inimă fla m înească.
fost suplimentate eu peste 1 mi prafaţă de 2.300 m. p., iar pe Pintilie“, T.A.P.L. şi altele au Scenografia (Al. Olian) a corespuns.
lion. Marile realizări obţinute de strada Vasile Roaită a fost in fost obligate să-şi verse la timp căra dragostei lor. Peste ani însă, cînd
sfatul popular orăşenesc, sub trodusă şi canalizarea. De ase cotele din beneficii. De aseme părinţii îşi vor da seama de monstru I. STRADŢ
conducerea comitetului orăşenesc menea, lucrări de pavări şi ca nea, impozitele pe clădiri şi ce
de partid şi cu sprijinul depu nalizări s-au executat şi pe stră lelalte venituri au fosţ încasate oasa lor greşeală, cei doi se vor putea Mai multă atenţie angajamentelor
taţilor şi a'l celorlalte organiza zile Nicolae Bălcescu şi Chizid. la timp fără restanţe de la o întîlni din nou şi-şi vor împlini senti luate prin contractul colectiv
ţii de masă, dovedesc că aici Sfatul popular orăşenesc a chel lună la alta. Toate aceste mă mentele.
prevederile bugetare pe anul în tuit o importantă sumă din bu suri au făcut ca Sfatul popular Zilele trecute, la Uzina „Vic că cu o maşină de găurit elec expunere ? La fel se pune şi
curs au fost folosite în mod gos get şi pentru construirea unui orăşenesc Hunedoara să se situ Punînd în scenă această piesă — toria“ — Călan s-a făcut ana trică şi să pună în funcţiune
podăresc. colector al apelor provenite din eze printre sfaturile populare regie Marcel Şoma — s-au pus spre liza contractului colectiv pe a- dispozitivul de vulcanizare la problema reducerii procentului
ploi care inundau o mare narle fruntaşe din regiunea noastră în nul 1958. semi-cocs. S-au făcut promisiuni, de declasate. Iată de ce e nece
La capitolul venituri, de exem din cartierul muncitoresc. Acum direcţia realizării la timp a pre rezolvare o serie de probleme, care în dar angajamentul n-a fost înde sar să se acorde mai multă aten
plu, prevederile bugetare au fost acest colector este construit ă- vederilor bugetare pe anul în bună parte au fost just înţelese. A- Din păcate, nu s-a putut ra plinit. ţie acestor lucruri, în puţinul
iniţial de 18.513.000 lei. Datori proape în întregime. curs. porta îndeplinirea tuturor pre
tă necesităţilor gospodăreşti me ceasta a făcut ca spectacolul prezen vederilor contractului. Din 225 Din analize reiese că bazinul timp care a mai rămas pînă la
reu cresGÎnde, bugetul anual s-a Sume importante au fost chel I. MANEA de angajamente au fost îndepli de 1.000 m.c. pentru apă pota sfîrşitul anului.
suplimentat, ajungînd la sumă tuite şi pentru problemele de în tat să se bucure de un frumos succes. nite doar 192. Siftt diverse mo bilă — prevăzut în contractul
de peste 20.000.000 lei. Trebuie văţământ în special pentru pro Intre interpreţii principali s-au evi tive, mai mult sau maii puţin o- colectiv să se realizeze în cursul Comitetul de întreprindere va
arătat că pînă în prezent veni curarea de mobilier, materiale di biective, care vin să justifice acestui an — n-a fost dat în fo trebui să depună toate eforturile
turile s-au realizat în procentaj dactice, combustibil, reparaţii de denţiat Ion Pavlescu în rolul tînăru- neîndeplinirea celor 33 de an losinţă. E o lucrare de mare în pentru ca cele 33 de angaja
de peste 99 la sută, deşi pînă şcoli, organizarea de excursii co gajamente. semnătate şi dacă exista preo mente în restanţă să fie reali
la sfîrşitul anului mai sînt încă lective etc. lui Marius Popa, care se sacrifică pen- cupare din partea conducerii în zate pînă la sfîrşitul anului. E
O parte din ele n-au fost în treprinderii, astăzi ar fi consti necesară o urmărire mai atentă
aproape 3 săptămîni. Rezultatele Metodele de muncă folosite de Artiştii circului sovietic" deplinite din lipsă de fonduri; tuit un succes al uzinei. a felului cum se achită de sar
cini o parte din cadrele de con
ss o ailtă parte din cauză că aco In urma discuţiilor purtate cu ducere şi o parte din muncitori.
perişul turnătoriei nu este încă De asemenea, e necesară o mun
„Artiştii circului sovietic“ este o Un număr de circ durează numai
producţie a studioului central de fil citeva minute, totuşi, pentru pregăti
me documentare din Moscova. Prin rea lui e nevoie adesea de ani întregi
intermediul aparatului de filmat asis de muncă. Filmul ne prezintă frag terminat şi deci planul de pro acest prilej, au reieşit sarcinile că de lămurire mai intensă în
La spitalul ceferiştilor tăm la citeva reprezentaţii ale unor mente dintr-o zi de muncă a cîtorva ducţie la radiatoare şi piese me care trebuie îndeplinite în cel rândurile muncitorilor. Organiza
circuri din Uniunea Sovietică, avhnd artişti care, încă de dimineaţă, dnd canice nu va putea fi îndeplinit. mai scurt timp. In primul rînd, ţiile de partid au un cuvint greu
astfel posibilitatea de a-i cunoaşte pe pe străzi apar primii pietoni, încep
Lingă Atelierele C.F.R. Siirne- ne s-a mărit astfel foarte mult, artişti aăt în culisele circului cit şi pregătirile pentru spectacolul de sea Mai există însă o serie de an conducerea sectorului furnale de spus in această privinţă.
puţind imtereveni pe întreaga re în arena unde-şi exercită profesiunea ră. In timp ce Durov îşi scoate la gajamente care n-au fost înde va trebui să ducă o muncă mai
ria se află clădirile spitalului şi ţea de cale ferată din regiune. lor plină de în- ^ , plinite din lipsă de preocupare. Se mai pot face încă multe,
policlinicii C.F.R. aer „actorii“ săi, Aşa se face că la sectorul fur susţinută pentru a reduce con
¦Cu multă conştiinciozitate au drăzneală şi curaj. nale, consumul de cocs şi mine sumul de cocs şi minereu. In ex dacă cei vizaţi vor socoti că tre
Aici lucrează un colectiv, me muncit şi cele 21 de surori şi Prezentarea artiş dresoarea Mărgărită reu este depăşit faţă de angaja punerea tovarăşului Gh. Gheor-
ciico-s anii aa* tinăr, dar cu multă 16 muncitori din spital care şi-au ment ou 2,93 la sută. Tot sec ghiu-Dej la şedinţa plenară a buie să lichideze lipsurile pe ca
experienţă şi conştiinciozitate îmbunătăţit continuu activitatea. tilor începe cu un Nazarova se plimbă C.C. al P.M.R. din 26—28 no
in muncă. Cei 16 medici ai spi Ei s-au îngrijit de îmbunătăţi spectacol executat de renumitul dresor torul furnale este cel care nu iembrie 1958, se arată că side- re le-au avut. > .
talului şi policlinicii C.F.R., de pe străzile oraşu
lui cu cel mai bun prieten al său, ti CAROL JURJ
-— corespondent
—)
pun mult interes pentru trata rea calităţii hranei, cit şi de în Vladimir Duroo. El face parte din fa grul Purş, vestitul actor de cinema. şi-a îndeplinit angajamentul in rurgiştii au sarcina de a spori OFERTE DE SERVICIU
milia vestiţilor clovni ruşi Anatol şi După ce sînt prezentate o serie, de ceea ce priveşte reducerea pro producţia anului viitor cu 23 la
rea oamenilor muncii. Organi- grijirea atentă şi conştiincioasă Vladimir Durov. numere atractive, filmul se, încheie cu centului de declasate. sută faţă de anul 1958. Cum va ÎNTREPRINDEREA REGIO
zindu-şi mai bine munca şi lu- a bolnavilor. un spectacol care ni-l oferă vestitul putea contribui Uzina „Victo NALĂ DE ELECTRICITATE
crind după metode noi, perfec Unul din cei mai vechi artişti ai cir clovn Oleg Popov, admirat şi iubit şi Mai sînt o serie de angaja ria“ — Călan la îndeplinirea
ţionate, secţia chirurgie de exem In acest an personalul spita cului sovietic, Alexandrov—Serj, care dincolo de hotarele Uniunii Sovietice. mente nerealizate din cauza unor acestei sarcini, dacă nu se gă HUNEDOARA-DEVA anga
plu, a executat in acest an a- lului a crescut cu 5 medici spe în îndelungata sa activitate a pregătit sesc căile pentru reducerea con jează un revizor contabil
proape 600 operaţii. cialişti şi o farmacistă. De ase mulţi maeştri de călărie, lucrează cu Filmul documentar sovietic „Artiştii servicii. In fond realizarea a- sumului de cocs şi minereu, a- principal cu studii corespun
multă precizie. Imaginile filmului ne circulai“ rulează la cinematograful „Fi- cestor angajamente nu întâmpi vîndu-se în vedere că aceasta-i zătoare. Salarizarea se va
Spitalului i-a fost repartizată menea, s-a reînnoit mobilierul prezintă apoi „pilotajul de înaltă clasă“ limon Sîrbu" din Deva în zilele de nă nici o dificultate. Serviciile una din căile recomandate şi de face îh conformitate cu HCM
anul acesta o autosalvare şi un spitalului, repartizîndu-i-se în al lui Vladimir Doveiko şi altele. 13—14 decembrie 1958. tehnic şi mecanic şef, s-au an nr. 1360/1956.
autocamion. Raza lui de acţiu acest scop suma de 120.000 lei. gajat să doteze centrala electri
coooíxxxí?OODOOCOCXXXXXíCOCOCXXXXXXrCOCCÍXXíGX30n«C«X^«)^ OOOCOOOOOGOOCGC Î X J O O C O G a O O S C O a O D C C C S C O Q S Q S O ^ M O O O O O O O O O O O O C X X X » C C C C X CKXXXX.nr^OOCXXXXXXXXSCCCCOQOOOCXJOrXXíOOOCCCíXXXXXJOCOCXKX
Luptele muncitoreşti revolujionare din decembrie 1918 în Romînia (Ml) ţă mai bună. S-au stins din viaţă pă In ţară, situaţia se menţinea aceeaşi. în anul 1921 a adoptat un program lichidat exploatarea şi pe exploatatori
rinţi ai căror copil îi aşteptau acasă Contradicţiile de clasă se adînceau tot şi un statut, stabilind sarcinile imedia şi se găseşte pe făgaşul construcţiei
Muncitorii al Ii!plat ţI M i1 1ertfii1 să le aducă pîine şi alte alimente. Au mai m ult; cu sprijinul puterii guverna te şi îndepărtate ale partidu'u*. Pe socialiste în ţară. Masele populare din
pentru o cauză nobilă
rămas pradă sărăciei, multe femei vă mentale, capitalul străin pătrundea în baza programului respectiv, P.C.R. a ţara noastră se bucură azi din plin
duve. lipsite de posibilităţi de asigu ţară în principalele ramuri ale econo condus luptele muncitoreşti revoluţio de binefacerile regimului democrat-
rarea traiului familiei: jalea şi chinul miei, acaparîndu-le; mizeria şi sărăcia nare ulterioare. In focul acestor lupte popular. Tot ceea ce se construieşte şi
au intrat în multe case în care bărbaţii muncitorilor şi ţăranilor creştea, ati-n- a acumulat o vastă experienţă, şi-a se înfăptuieşte pe întinsul patriei apar
plecaţi la serviciu nu s-au mai întors gînd culmi tot mai înalte; şomajul, perfecţionat în continuu metodele sti ţine poporului şi este folosit in intere-
(Urmare din pag. l-a) cărora exista o participare maximă la du-se cu delegaţia, manifestanţii s-au niciodată. Să ne oprim puţin şi să ne asuprirea naţională erau în toi. Pe de lul de muncă, a dat dovadă de o minu sul creşterii nivelului său de viaţă şi
luptă. îndreptat spre sediul sindicatelor. In imaginăm tatăl copilului care în dimi altă parte, burghezia şi moşierimea se nată pricepere în organizarea şi orien cultural. Bogăţiile solului şi ale sub
potriva elementelor oportuniste, cari drumul lor, manifestanţii au întîlnit neaţa zilei respective a plecat în fabri îmbogăţea din ce în ce mai mult. tarea direcţiei loviturii principale, a
eriste care împiedicau activitatea re O caracteristică a grevelor şi demon maşina regală pe care au oprit-o spu- că, să ne imaginăm copilul care a ştiut să folosească condiţiile prielnice solului care, aparţineau cîndva clase
voluţionară a muncitorilor şi ţărani straţiilor din acea perioadă consta în nînd „să treacă mai întîi majestatea sărit din pat să-şi sărute tăticul lui Avîntul revoluţionar creştea neîncetat. create la un moment dat şi să organi lor exploatatoare, azi sînt bunuri co
lor. Fostul partid socialist din Romî- aceea că revendicările economice erau sa poporul" Din mulţime se auzeau urîndu-i spor la muncă, iar după ple Imperialiştii făceau eforturi disperate zeze victoria insurecţiei noastre arma mune tuturor oamenilor muncii de la
nia nu s-a ridicat ta înălţimea unui împletite cu obiective politice. Munci lozinci: „jos monarhia" etc. carea tăticului său nu mai putea fi o- să înăbuşe mişcările revoluţionare, să te, să conducă apoi întreaga operă de
prit de la joacă, să ne gîndiro la distrugă statul sovietic şi prin aceasta construcţie socialistă în ţară. oraşe şi sate. Ele constituie sursa ma
partid marxist; o parte din elemente torimea roinînă se solidariza cu lupta Demonstranţilor li se alăturau nume mama copilului care toată ziua se ocu să dea o lovitură mişcării muncitoreşti terială principală, necesară înfăptuirii
le aflate în fruntea lui au trădat des maselor populare din Uniunea Sovieti roase coloane de muncitori, veniţi din pa cu lucruri casnice, iar cînd sirena internaţionale. Romînia burghezo-moşie- O patrie socialistă — măreţelor idealuri ale socialismului şi
chis revoluţia, cauza poporului munci că pentru apărarea revoluţiei proletare, capitală. Lozincile sub care manifestau rească se afla la cheremul imperialiş comunismului.
tor, trecînd în tabăra burgheziei. Ele pentru pace şi independenţă naţională. erau: „jos cu starea de asediu", tră
anunţa terminarea lucrului îşi lua co tilor din occident. împreună cu Cehos un popor minunat Poporul nostru muncitor priveşte cu
mentele revoluţionare, consecvente în Luptele erau eficace; patronii au fost iască revoluţia rusă“, „pămînt ţărani pilul în braţe, ieşea la poartă să-şi aş lovacia capitalistă şi cu Jugoslavia a îndreptăţită mîndrie realizările regimu
luptă s-au desprins din partid consti- nevoiţi să facă anumite concesiuni, să lor", „vrem pîine“ etc. Burghezia în- tepte soţul. Şi aştepta mereu, însă to atacat Republica Sovietică Ungară, 13 Decembrie 1918. Neuitată va ră- lui de democraţie populară; el este
tuindu-se în grupuri comuniste. Cu toa satisfacă anumite revendicări formulate spăimîntată, s-a grăbit să ia măsuri tul în zadar. Soţul ei şi tatăl copilu înăbuşind revoluţia proletară de acolo. mîne în istoria mişcării muncitoreşti mîndru de faptul că trăieşte într-o ţară
te că ele îşi desfăşurau activitatea în de muncitori. Ce-i drept, ceea ce au de înăbuşirea demonstraţiei. lui nu se mai putea întoarce niciodată, Considerînd această intervenţie ca o această dată. Neuitaţi vor rămîne în liberă şi independentă, că face parte
făcut era destul de neînsemnat. Pro deoarece zăcea undeva într-o baltă de acţiune vitejească, istoricii burghezi au memoria noastră acei ce s-au jertfit din puternicul lagăr al socialismului,
ilegalitate, au avut un mare rol în blema satisfacerii doleanţelor poporu Guvernul liberal în fruntea căruia sînge, lipsit de viaţă, mort. Şi aseme scris mii de pagini despre ea, proslă pentru cauza celor ce muncesc. că îşi aduce partea de contribuţie la
cadrul mişcării muncitoreşti, situîndu-se lui a rămas nerezolvată; ea constitu se afla 1. C. Brăteanu a dat ordin nea cazuri au fost sute. vind şi osanînd „viteaza armată ro- întărirea tot mai mult a sistemului so
în fruntea luptei maselor populare pen ind pe mai departe obiectivul princi generalului Mărgineanti să posteze mînă". Azi se împlinesc 40 de ani de la sîn- cialist, la apărarea păcii şi securităţii
tru pace, pămînt şi libertate. pal al luptelor revoluţionare. trupe înarmate pe strada Cîmpineanu şi După înăbuşirea în sînge a demon gerosul măcel pus la cale de burghe popoarelor.
In asemenea condiţii, muncitorimea zia şi moşierimea romînă.
După retragerea trupelor germane din Luptele tipografilor de la atelierele să înăbuşe demonstraţia. Fidel ordinului straţiei, autorităţile din Bucureşti, nu din ţara noastră îşi strîngea nodurile Insuşindu-şi linia politică a partidului
ţară au reapănit sindicatele. Acestea „Sfetea“ şi „Minerva" din capitală suspusului Brăteanu, generalul respec s-au oprit numai la atîta. Au dat ordin în jurul grupelor comuniste, se pregă Sînt mulţi ani de atunci. Istoria şi guvernului, poporul muncitor din ţara
s-au organizat pe baze noi, asumîn- ocupă un loc însemnat în istoria mişcă tiv a luat „toate măsurile posibile" să devasteze clubul sindical şi să ares tea de noi bătălii împotriva exp'natării mişcării noastre muncitoreşti din ţara noastră luptă cu fermitate pentru apli
du-şi sarcina de a lupta pentru obţi rii muncitoreşti din ţara noastră. La pentru ca „ajunul bolşevismului" — teze pe toţi muncitorii ce se mai aflau veninoase. Anii 1919 şi 1920 au fost noastră s-a îmbogăţit cu noi eveni carea ei în viaţă şi este convins că ia
nerea revendicărilor formulate de mun începutul lunii decembrie 1918 tipografii cum numeau unii demonstraţia — să acolo. Printre cei peste 2.000 de ares bogaţi în evenimente şi acţiuni revo mente ; paginile sale au fost complec capătul acestei lupte succesele vor fi
citori. de aici au deolarat grevă. Ca revendi fie îndepărtat. Şi pentru ca să poată taţi se găsea şi I. C. Frimu, reprrzen- luţionare. In anul 1920 a avut loc gre tate cu noi fapte şi date memorabile. din ce în ce mai mari, valorile ce le
cări ei au formulat: ridicarea salariu raporta „îndeplinirea misiunii", gene (ant de frunte al mişcării muncitoreşti va generală, una din cele mai mari 13 Decembrie 1918 simbolizează însă
13 Decembrie 1918 — lui, reducerea zilei de lucru şi altele. ralul Mărgineanu a dat ordin armatei din ţara noastră. Din cauza tratamen greve cunoscute în istoria mişcării faptele măreţe ale lucrătorilor tipografi creează vor contribui Ia grăbirea rit
o pagină însemnată In afară de aceasta ei au refuzat să ti să tragă în muncitori. tului neomenesc ce i s-a acordat, acest muncitoreşti din ţara noastră. Au par şi ale altor muncitori industrial!. In mului de construcţie socialistă în toa
în istoria mişcării părească spre publicare calomniile a- luptător devotai al clasei muncitoare ticipat la ea muncitori din toate ramu acelaşi timp această dată ne face să te ramurile economiei noastre naţionale.
dresate de capitaliştii romîni la adresa Coloanele demonstranţilor au ajuns în a murit între zidurile închisorii. rile economiei noastre naţionale. Car şi privim puţin în urmă şi să vedem ţaţa
muncitoreşti Uniunii Sovietice. faţa Teatrului Naţional. Aici, gloanţele de data aceasta burghezia şi moşieri hidoasă a burgheziei şi moşierimii ro Avem în ţară un partid puternic, tin
de mitraliere şi alte arme au început Luptele muncitoreşti mea a reuşit să înăbuşe lupta munci mîne, să ne reamintim de ce erau în guvern democrat, un regim consolidat,
Către începutul lunii decembrie 1918, Pentru obţinerea revendicărilor for să curgă asupra lor ca ploaia. Ofiţerii revoluţionare nu au torilor. Folosindu-se de elementee tră stare clasele stăpînitoare de atunci, ce în plină dezvoltare, avem oameni har
mişcarea grevistă din ţara noastră a mulate, muncitorii au trimis o delegaţie şi soldaţii, buimăciţi de băutură, nu dătoare, de armată şi de sprijinul im făceau ele atunci cînd era vorba de nici, ne bucurăm de un sprijin îrljes»
atins culmi înalte. Atunci au declarat la minister în ziua de 13 decembrie. cruţau pe nimeni. putut fi oprite perialiştilor de peste hotare, guvernan interesele lor, la ce recurgeau şi cît de
grevă peste 1.000 de muncitori cefe Tot în zîua respectivă, ei au hotărît să hapsîne erau.
rişti. In sectoarele miniere, metalurgi organizeze o întrunire în cadrul căreia A fost un măcel groaznic. Lipsiţi de Măcelul de la Bucureşti din 13 De
ce, în transporturi erau mari frămîn- să se aştepte delegaţia trimisă la mi mijloace de apărare, muncitorii cădeau
tări politice şi acţiuni de tot felul. In nister şi rezultatele tratativelor avute. în ghiarele morţii unui după altul. Nu cembrie 1918, cu toate urmările lui, nu ţii de la Bucureşti au zădărnicit lupte Acum sîntem înainte cu 40 de ani — din partea statului sovietic, avem prRfa
fluenţa grupurilor comuniste creştea Contrar aşteptărilor, delegaţia s-a în mărul morţilor a depăşit 100, iar a
mereu în rindurile muncitorilor. Ele or tors de la minister fără rezultate ; re răniţilor alte cîteva sute. a reuşit să distrugă mişcarea munci le muncitorilor din anul 1920, irecînd faţă de 1918. Cauzele pentru care mun teni puternici — ţările sistemului so
ganizau mai bine lupta, elaborau lozinci vendicările formulate nu au fost luate
revoluţionare, mobilizatoare, în jurul în seamă nici măcar parţial, intîlnin- Au murit atunci fii vrednici ai mun torească. Măsurile represive luate îm apoi la luarea unor măsuri represive citorii şi ţăranii muncitori au luptat cialist — cu care întreţinem relaţii de
citorilor, oameni care erau „vinovaţi" potriva conducătorilor mişcării nu au de mare amploare. atunci, pînă atunci şi de atunci încoa colaborare şl ajutor reciproc, dispunem
pentru că cereau pîine, libertate, o via putut să oprească pe muncitori din ce s-au înfăptuit, au devenit o reali aşadar, de posibilităţi reale dezvoltării
drumul lor. Cauzele pentru care ei au In focul bătăliilor pentru pace, liber tate vie. noastre spre socialism.
luptat şi şi-au vărsat atîta sînge au tate şi o viaţă mai bună, s-a piămădit
şi s-a creat o forţă puternică a mişcării Sub conducerea partidului ' nostru
rămas pe mai departe ca obiective ale muncitoreşti — Parlidul Comunii! din marxist-leninist, poporul muncitor a Putem fi siguri de izbîndă pe ioaie
unor noi bătălii. Romînia. Congresul de constituire ţinut scuturat pentru vecie lanţurile robiei, a fronturile.
