Page 46 - 1958-12
P. 46
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1239
BUOMCBBCT
Lucrările conferinţei Luptele
de ia Geneva
din
pentru încetarea experienţelor CUBA
cu arma nucleară HAVANA 12 (Agerpres). —-•
Postul de radio al insurgenţilor
GENEVA 12 (Agerpres). — TA.SS transm ite: Şedinţa din 11 Documente asupra relaţiilor cubani a anunţat că forţele lui
decembrie a conferinţei pentru încetarea experienţelor cu arma
nucleară a- fost prezidată de reprezentantul Angliei. A continuat încheierea conferinţei economice Fidel Gastro au capturat două
.discutarea articolului 3 al proiectului de acord referitor la com vase ale guvernului Batista a-
ponenţa organizaţiei de control, prezentat de delegaţia Angliei,-, vînd pe bord 300 de tone de a-
şi a documentului prezentat de delegaţia U.R.S.S. cu privire la revoluţionare romîno-ruse
principiile fundamentale ale constituirii şi activităţii unei or a ţărilor Asiei şi Africii limente pentru garnizoanele gu
ganizaţii care să exercite controlul .asupra necesităţii unui a- vernamentale din răsăritul Cu
cord cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară. bei. In cursul recentelor ciocniri
Şedinţa următoare a fost fixată pentru 12 decembrie. MOSCOVA 12 Coresponden sovietice, arată revista, a dus la din provinciile Oriente şi Las
tul Agerpres transmite: Revista descoperirea unor documente ca CAIRO 12 (Agerpres). — La 11 de Conferinţa a adoptat hotărirea de a Villas au fost ucişi şi capturaţi
„Voprosi Istorii“ publică sub re aruncă o lumină mai clară cembrie s-a încheiat conferinţa econo crea o »organizaţie afro-asiatică de 300 de soldaţi guvernamentali.
semnătura lui M. Zaliskin un ar mică a ţărilor Asiei şi Africii. colaborare economică" în scopul întă
ticol pe marginea unor noi do asupra acestei probleme. Artico Participanţii la conferinţă au apro< ririi colaborării în domeniul dezvoltă Postul de radio al insurgenţi
cumente despre relaţiile revolu lul, bazîndu-se pe studierea unor rii economice, precum şi al întăririi le- lor a anunţat de asemenea că
ţionare rom’ino-ruse în anii materiale noi sau folosite pînă bat în unanimitate recomandările ela gâturilor între camerele naţionale de forţele răsculate au ocupat ora
1875— 1878. Autorul subliniază acum parţial, elucidează unele borate de subcomitetele conferinţei, ca- comerţ şi industrie şi celelalte organe şele Bairo şi San Luis din pro
că in U.R.S.S. şi R. P. Romînă fapte legate de activitatea prac re prevăd extinderea şi întărirea con- vincia Griente.
se desfăşoară o intensă muncă tică comună a revoluţionarilor tinuă a legăturilor economice şi a co economice ale ţărilor afro-aslatioe.
pentru studierea relaţiilor revo romîni şi ruşi in anii 1875— laborării între ţările de pe cele două HAVANA 12 (Agerpres). —
1878 îndeosebi în domeniul răs- continente.
luţionare romîno-ruse. Cerceta plndirii literaturii şi ideilor re Agenţia United Press Internatio
nal anunţă că preşedintele Cubei,
rea fondurilor arhivelor de stat voluţionare. PRIMA SESIUNE Fulgencio Batista, a cerut să fie
a noului parlament francez s-a închis investit cu puteri extraordinare
Ziarele din ţările Asiei şi Africii şi ca în ţară să fie declarată
starea de asediu pe timp de 45
despre însemnătatea conferinţei PARIS 12 (Agerpres). — La şedintelui, a arătat că de azi de zile. Camera reprezentanţilor
11 decembrie s-a închis prima înainte in Adunarea Naţională
rolul hotăritor îl au grupările de şi Senatul au aprobat cererea lui
sesiune de 3 zile a Adunării Na dreapta. Batista. -t
ţionale şi a Senatului. La a-
de la Acera Potrivit agenţiei Associated
ceastă sesiune au fost aleşi pre In şedinţa din 11 decembrie Press, unele cercuri consideră
că Batista intenţionează să folo
ACCRA 12 (Agerpres). — ceput odată cu conferinţa de la şedinţii celor două camere şi preşedintele Adunării Naţionale sească puterile extraordinare
organele de conducere. In Se* Chaban-Delmas a anunţat că A- pentru a lua anumite măsuri mi
Conferinţa de la Accra este sa Acera“.
lutată de ziarele şi reprezentan Conferinţa de la Acera — scrie nat nu s-au produs nici un fel dunarea Naţională va fi convo- litare şi economice care să-i per
ţii opiniei publice din ţările A- cată din nou înainte de 15 ia mită intensificarea acţiunilor
siei şi Africii ca un pas înainte corespondentul ziarului „Pakis de schimbări întrucît el s-a în nuarie, după alegerea preşedin împotriva insurgenţilor lui Fidel
pe cafea spre stabilirea unităţii telui republicii. Castro.
ţărilor continentului african. tan Times“ — va constitui o trunit în vechea componenţă a
Corespondenţii din Accra şi piatră de hotar în calea spre Consiliului Republicii. In ceea A lia n ţa a m o lc a n o -p a k ls fa n e z â
ziarele din diferite ţări ale Asiei progresul politic al Africii. Ea ce priveşte Adunarea Naţională,
subliniază importanţa deosebită va constitui baza unităţii Afri
pe care o capătă în momentul cii „Mişcarea pentru eliberare formarea organelor sale de con
de faţă întilnirea din capitala şi independenţă naţională — ducere, îndeosebi alegerea pre-
Ghanei. Ziarul indian „Navbha-
raî Times“ scrie astfel că „po scrie ziarul — care pînă acum p r o v o a c ă în g r ijo r a r e în in d ia
poarele Africii, care au suferit
decenii şi secole de-a rândul de cîţiva ani se mărginea la terito
pe urma exploatării economice
şi politice imperialiste, s-au tre riile Africii de nord, s-a extins DELHI 12 (Agerpres). — La După cum relatează ziarul
zit acum la viaţă, la luptă pen 10 decembrie, sub preşedinţia „Indian Express“, membrii Con
tru cucerirea independenţei“. acum, cu o mare repeziciune, şi Guvernul irakian a hofărît primului ministru Nehru, a avut siliului şi-au exprimat neliniştea
„Actuala conferinţă — scrie şi loc şedinţa Consiliului consulta în legătură cu ştirile privitoare
corespondentul ziarului „Hin la teritoriile „Africii negre“...“. să se retragă oficial din tiv parlamentar pentru proble la alianţa militară dintre State
dustan“ — deschide marşul spre mele externe. La şedinţă au fost le Unite şi Pakistan. S-a subli
libertate al Africii, marş, care nu Exprimind solidaritatea popoa pactul de la Bagdad examinate problemele referitoare niat că această alianţă reprezin
mai poate fi oprit de nifneni. Li relor Republicii Arabe Unite cu la evenimentele din Pakistan, la tă ceva mai serios decit un sim
bertatea şi unitatea sînt ţelurile situaţia celor reţinuţi în Goa (te plu „ajutor“ militar, intensifiră
mişcarea pentru unitate şi liber BAGDAD 12 (Agerpres). — ritoriul indian ocupat în mod ile „războiul rece“ şi îl apropie de
tate a ţărilor Africii, ziarul e- gal de către colonialiştii portu- graniţele Indiei.
giptean „Al Gumhuria“ subli După cum anunţă coresponden ghezi — N.R.), precum şi la pro-
niază că actuala conferinţă de la tul agenţiei MEN din Bagdad, bIerna graniţelor.
Acera constituie „un indiciu al guvernul irakian a hotărît să se
reînvierii continentului african retragă oficial din pactul de la
în lupta sa pentru independenţă Bagdad cu prilejul sesiunii din
şi pentru scuturarea dominaţiei luna februarie 1959 a acestui
acestei largi mişcări care a în- imperialiste“. pact.
După cum se ştie, Irakul a ie Arestarea unui grup de spioni
şit de fapt din acest pact agre
ÎN R. P. CHINEZĂ
Şedinfa Consiliului german siv după revoluţia din 14 iulie,
care a smuls această ţară din
a) luptătorilor pentru pace ghearele colonialiştilor, transfer- PEKIN 12 (Agerpres). — au făcut inofensiv un grup de
mînd-o într-o republică indepen După cum anunţă ziarul Nan- spioni şi diversionişti americano-
fanjibao, în provincia Guandun ciankaişişti. După o pregătire în
BERLIN 12 (Agerpres). — La pa, vor adopta o poziţie simila dentă şi a lichidat totodată re (China de sud), organele secu- şcolile de spionaj şi diversiune
11 decembrie, la Berlin s-a des ră. Nici un om serios, care cu din Taivan şi Hongkong, ei au
gimul antipopular şi pro-impe rităţii publice .ale R.P. Chineze,
fost trimişi la Guancijou, Ţzi-
chis şedinţa Consiliului german noaşte situaţia din Berlin, nu rialist al lui Nuri Said . cu sprijinul activ al populaţiei, anmin şi în alte oraşe din pro
vincia Guandun pentru a săvîr-
al luptătorilor pentru pace. Ra poate nega că atmosfera de 8»
portul a fost prezentat de prof. „oraş de front“, care există la
W. Friedrich, preşedintele Con Berlin, va constitui permanent o RASISMUL şi t şi acte de spionaj şi diversiune.
siliului german al luptătorilor Cu prilejul arestării au fost
pentru pace. O mare parte a ra 1ameninţare pentru securitatea descoperite arme, mine . cu acţi
portului său a fost consacrată
oroblemelor internaţionale. Europei. W. Friedrich şi-a expri
Raportorul a salutat notele •„democraţia" dolarului!mat speranţa că într-un viitor une întîrziată de producţie ame
ricană şi diferit echipament pen
apropiat acest lucru va fi înţe
les şi de acei oameni din Ber tru spionaj.
Creştenumărul persoanelorcare părăsise sovietice în problema Berlinului. linul occidental, care nu se gin- NEW YORK 12 (Agerpres). — face diiiir-o bucală de săpun?” Po• ţf Tribunalul din provincia Guan
Germania occidentală trecind in
R. 0 . Germană Propunerile sovietice, a spus el, desc în prezent la aceasta. Ei ˇ Unul din aspectele discrimiiiării ra- Irivit aceluiaş ziar, in regiunea Te- A dun a condamnat 5 agenţi ame-
sînt o mărturie a faptului că vor înţelege, a subliniat el, că . siale din Statele Unite îl constituie reel, stalul Georgia, negrii au fost $ ricano-ciankaişişti la pedeapsa
U.R.S.S. apreciază în mod realist şi Berlinul occidental trebuie 4, lipsirea populaţiei de culoare de drep- privaţi de dreptul de vot pe motivul cu moartea prin împuşcare, iar
situaţia internaţională. Sîntem să-şi aducă contribuţia la cauza I tul de vot. In urma protestelor ve- că în registrele de vot erau trecut! restul la diferite termene de în
ferm convinşi că, mai devreme înţelegerii reciproce, la cauza în X hemenle ale reprezentanţilor acestei oameni de culoare şi nu negri. chisoare.
BERLIN 12 (Agerpres). — se desfăşoară chemările sub ar sau mai tirziu, guvernele puteri tăririi păcii în Germania. Dorim 'T populaţii, guvernul federal a fost ne- Ameninţările, intimidarea, , presiu Tribunalul a scos din cauză
ADN transmite: In ultimul timp me in Republica Federală, se lor occidentale, dacă vor slăbi ca Berlinul să devină un oraş al T voit să numească o comisie pentru nile economice, arderea crucilor în ţ 6 agenţi care s-au predat de
a crescut numărul persoanelor tem că vor primi ordine de che rea încordării politice in Euro- ^ cercetarea cazurilor de încălcare a cartierelâ locuite de negri, acestea 1) bună voie organelor securităţii
care, de teama politicii de înar mare curînd. păcii. ţ drepturilor electorale ale populaţiei sînt cîteua din metodele folosite de $ publice şi au recunoscut că sînt
mare atomică dusă de guvernul vinovaţi.
de la Bonn şi din cauza dificul De asemenea, printre persoa de culoare, comisie care şi-a început
tăţilor economice crescînde din nele care au trecut in R. D. Ger
¦Germania occidentală, părăsesc mană se găsesc numeroşi mun „liste negre“ in Berlinul occidental activitatea în stalul Alabama. rasişti pentru a opri pe negri de la ^ Sentinţa pronunţată împotri-
Republica Federală trecind in citori calificaţi loviţi de criza
R. D. Germană. Zilele acestea care se manifestă în diferite ra ţ Trut încă din primele zile ale lu- v°t. a declarat juristul Watden. ţf j va agenţilor amerieano-ciankai-
lagărele de tranzit din R. D. muri ale industriei din Republi
Germană au găzduit un mare ca Federală. crarilor comisiei, autorităţile au dus -<*•O»-<Z>0 -tO-O AIişsişst-i a fost executată.
număr de persoane. La Sarsa
(regiunea Gera) şi la Rudol- BERLIN 12 (Agerpres). — te „liste negre“, care cuprind pe beţe în roate activităţii sale. Membri-fT—.
stadt hotelurile rezervate per După cum transmite .agenţia toţi locuitorii cu vederi progre lor. comisiei, care erau negri, nu li k CXXXXXXXXXXKXXXXXXJOCXKy^OCCOCCOOCXXXXXXXXXXXXXXXXX,
soanelor care trec din Republi
ca Federală in R. D. Germană ADN. potrivit declaraţiei senato siste. Aceste liste, după cum a- . s-a permis să stea ia un hotel din I 14 DECEMBRIE 1958
au devenit neincăpătoare, astfel
incit au trebuit luate măsuri su rului vest-berlinez pentru proble rată agenţia ADN, se află la oraş, fiind nevoiţi să se stabilească Ş îC 1 1 6 I T I B Î O Q f a f \ C &
plimentare pentru cazare. mele interne, Lipschnitz, în Ber dispoziţia departamentului pen
linul occidental au fost întocmi- în afara oraşului. $ S p e C ta C O Î@
Numărul persoanelor care se
tru asigurările sociale vest-ber- I Cei cîţiva martori negri care au fost as- 4
întorc din Germania occidentală I cultaţi au arătat că in statul Alaba-t DEVA : Arliştii circu,ui: SIMERIA : lu i; ZLATNA : Scara în spirala ;
lineze.
în R. D. Germană prin lagărul Cei înscrişi pe aceste „liste A ma negrii sînt, defapt, lipsiţi de j Comunistul; ALBA 1ULIA: Melodii BRAD : Simfonia dragostei; LONEA :
Chemarea văzduhului; HAŢEG : Ver
de tranzit de la Pritzier (regiu negre“ sînt lipsiţi de indemni ţ dreptul de vot. In unele'state există J nemuritoare; Femeia zilei; BARU stele de foc; SEBEŞ : Noile aventuri
zaţii sociale numai pe motiv că (ţ aşa-numitul sistem special de „veri- YMARE: Taifun la Nagasaki; APOL- ale motanului încălţat; ORAŞT1E:
nea Schwerin) a fost în cursul
sînt membri ai organizaţiilor t flcarea cunoştinţelor“ pentrutK g riilDU DE SU S: Duelul; ILIA: Bijuterii Pe Donul liniştit: PETROŞANI : Două
y care şi-au exprimat dorinţa să parii-}.. ... _ c m c _ . ,
progresiste. Prin aceste metode v cipe la vot. Ziarul „Wall Street lour- \ voinicu- mame; Dincolo de brazi.
autorităţile vest-berlineze încear r nai” arată că negrilor li se pun în- IR5 A !D> II <0>
că să reducă la tăcere pe toţi ? irebări de.a dreptul stupide ca de
lantifasciştii şi pe toţi oamenii cu pildă: „Cile baloane de săpun se potk PROGRAMUL t: 6,55 Concert de PROGRAMUL’ I I : 7.00 Jocuri popu
^dimineaţă; 8,30 Ghid muzical; 10,20 lare romîneşti executate la diferite in
vederi progresiste.
Concert de estradă; 11,25 Melodii strumente ; 8,00 Muzică uşoară; 8,30
populare romîneşti; 11,50 Muzică din Cîntece populare romîneşti; 9,45 Cîntă
JN CIPRU operete; 12,15 Din activitatea cercu Traian Uilecan ; 10,00 Muzică uşoară:
lunii noiembrie cu 50 la sută rilor literare; ( 13,15 Muzică uşoară 13.15 Melodii populare romîneşti; 15,30
mai ridicat decit în luna prece
dentă. Numărul tinerilor care au Poliţia engleză continuă operaţiunile romînească; 14,00 De toate pentru Concert de muzică populară romî-
declarat că au trecut în R. D. toţi; 15,05 Interpreţi de muzică uşoa
Germană în semn de protest îm „de curăţire“ ră,; 16,00 Cîntece şi jocuri populare neaseă ; 16,30 Concert de estradă:
potriva politicii de înarmare a romîneşti; ,16,30.. Concert simfonic
guvernului de la Bonn s-a du 17.15 Emisiune literară; 18,00 Concert
blat în comparaţie cu lunile pre
cedente. Printre ei se află şi popular de muzicăromînească; 18,50
tineri care nu. sint Încă in virsta
recrutării, dar care au arătat că, NICOSIA' 12 (Agerpres). — participă mai mult de o mie ’de popular; 17,00 La şezătoare; 17,40 Carnet de reporter;. Veteranii fabri
In cursul operaţiunilor „de cură- soldaţi britanici, sprijiniţi de Atuzică populară rusă ; 18,00 Drumeţii
ţire“, începute de forţele de poli- unităţi -de, aviaţie ş i>helicoptere, veseli: Tîrgoviştea de ieri şi de azi; cii; 19,00 Muzică uşoară; 20,05 Cîntă
ţie britanice, în ziUa de 10 de-
Z ilnic, m area m a jo rita te a berlin ezilor, in teresa ţi in rezo l cembrie în nord-estul Ciprului au Populaţia cipriotă dă o ripos- 19,05 Dansuri din opere; 19,30 Tea Yves Aîontand; 20,35 Aluzică de dans';
va rea d em o cra tică a pro b lem ei B erlinului, citesc,- d iscu tă n ota
g u vern u lu i so vietic in a cea stă p roblem ă precum şi evo lu ţia e- tă hotărîtă acţiunilor represive tru ' ia microfon:/ „IonManolescu, un 21,45 Pagini de satiră şi umor; 22,30
ven im en telor in această problem ă.
Muzică dinoperete;23,10 Concert
C lişeu l d e fa ţă re p re zin tă un g ru p d e b erlin e zi d isc u ţin ă in
!aţa unui chioşc d e zia re situ a t in p ia ţa A lex a n d erp la fz u lti fost operate numeroase arestări ale autorităţilor britanice.. Numai maestru al scenei romîneşti“ ; 21,15 simfonic.
în rindul ciprioţi lor •greci. în ultimele 3 zile au fost incen- „Figuri de lăutari din trecut“ : Grigo- Buletine de ştiri: 6,30; 13,00; 19,00;
Agenţia France Presse reia- diate 20 de automobile militare raş Dinicu; 21,45 Muzică uşoară; 22,00 ; 23,52 (programul 1); 7,,50;
ţinînd seama de ritmul în care m e le e c o u ri in le g ă tu r ă cu n o ta g u v e r n u lu i s o v ie tic . tează că la aceste operaţiuni britanice... 22,30 Muzică, de dans. 14,00; 20,00; 23,00 -(programul 11).
K clâ-pa şi administraţia /.oului str. 6 Marile nr. 9, Telefon: 1881 1891 75. Taxa plătită in numerar conjpnn aprobării Direcţiunii Generale R .f. 1 R. nr V iii iau din 6 noiembrie 1949. - lip a n ii: întreprinderea Ifoiigr alică „I MAI“ — Deva.