Page 47 - 1958-12
P. 47
PR O L E T A R I D IN TO A TE ŢĂRILE, U N IŢI-VĂ / SA CONSTRUIM
’Muncitori fruntaşi
!de ia fabrica REPEDE Şl H IEFTINÍ
aglomerare a
C .S . Hunedoara însufleţit de per cesară stabilirea din
spectiva minunată Ing. FIL1P COMAN timp a planurilor de
a înaintării spre vicepreşedinte al Comitetului executiv proiectare,ceea ce
socialism, întregul al Sfatului popular regional presupune să se
nostru popor munci Hunedoara cunoască cumult
Anul X Nr. 1240 Duminică 14 decembrie 1958 4 pagini 20 bani tor, sub conducerea - înainte — cu cel
partidului, participă cu entuziasm nestă puţin 1-2 ani — obiectivele care ur
vilit ia înfăptuirea politicii de industria mează a se construi într-o perioadă
Cu pianul anual îndeplinit Realizările lizare a ţării, luptînd pentru consoli viitoare în cadrul regiunii, adică im
darea şi dezvoltarea măreţelor cuceriri pune exislenţa unui plan de perspec
revoluţionare. tivă. La elaborarea acestui plan tre
§upă ce la data de 25 noiembrie colectivul turnătoriei filatoarelor MIHAI 0N0FRE1, Din rodul acestei munci însufleţite, buie pornit de la o bază certă, de Ia
de fontă din cadrul Combinatului siderurgic din şef de echipă la expediţii. Lună se alocă an de an fonduri tot mai existent şi nevoile reale ale economiei
Hunedoara raporta îndeplinirea planului anual înainte de In prima decadă a acestei luni, Fi de lună îşi depăşeşte norma in ! masive care se materializează in gran regiunii. In acest sens s-au cules a-
termen, recent, un alt colectiv din secţia turnătorii reu latura Lupeni a realizat planul de pro dioase obiective economice şi edificii proape toate- datele necesare întocmirii
şeşte remarcabila performanţă: turnătoria de tuburi. ducţie în proporţie de 113 la sută. Pînă medie cu 15 la sulă. social-culturale necesare dezvoltării unei monografii a regiunii care, su
la sfîrşitul decadei l-a aici s-a reali economiei şi culturii, creşterii bună pusă analizei, va putea fi de un real
La S.M.T. Orâştie Concomitent cu realizarea sarcinii de plan privind pro zat, peste 94 la sulă din planul valo stării celor ce muncesc. Nu există folos în stabilirea necesarului de
reparaţia tractoarelor şi ducţia propriu-zisă, turnătorii de tuburi au lost în perma ric pe acest an. colţişor în patria noastră, unde in anii investiţii în următorii ani.
maşinilor agricole este u . nenţă preocupaţi de îmbunătăţirea continuă a calităţii regimului de democraţie-populară să nu
in toi. La aceasta con produselor. Ca urmare a acestui lucru, ei au reuşit să Planul de producţie pe cele 11 luni se fi construit, sau unde să nu se con Fără îndoială că acest plan de
reducă rebutul sub toleranţa admisă cu 1,12 procente. care au trecut a !ost depăşii cu 3,3% struiască ceva. Amploarea construcţiilor perspectivă al dezvoltării economiei lo
Succese de seamă au fost obţinute şi în direcţia sporirii In lima noiembrie, ia Filatura Lu- este aşa de mare, îneît întreaga ţară cale trebuie să fie pus de acord cu
productivităţii muncii, aceasta crescînd faţă de producti peni s-au economisit: 4,4 ione acid sul pare un adevărat şantier. Numai în planul de perspectivă al unităţilor re
vitatea realizată anul trecut cu 10,5 la sută. furic, 2,9 tone sodă caustică ele. S-au regiunea Hunedoara se construieşte în- publicane care vor fl dezvoltate sau
adus astfel peste plan beneficii în va tr-un an, atît cît se construia în timpul construite în regiune în aceeaşi peri
t espeotarea graficelor de lucrări, elanul întrecerii socia loare de 20.000 lei. De asemenea, pro burgheziei în cîi tva zeci de ani. oadă. Acest lucru este foarte necesar
liste, munca politică axată pe îndeplinirea sarcinilor ductivitatea muncii pe luna noiembrie să-l facă C.S.P. pentru a se evifa o
de plan, au fost principalii factori care au dus la rea a crescut faţă de perioada corespunză Odată cu dezvoltarea Impetuoasă a serie de anomalii care se petrec astăzi
lizarea succesului atît de mult aşteptat: îndeplinirea pla toare a anului trecut cu 20,5 la sută. industriei, a crescut considerabil nu- sub ochii noştri şi care duc la chel
nului anual înainte de termen. Este vorba de constructo măiul muncitorilor şi al cadrelor teh tuirea neeconomicoasă a importante
rii grupului II şantiere din cadrul Întreprinderii de S-au evidenţiat: priţn-lăcătuşul Petru nice şl de specialişti, au apărut noi fonduri.
construcţii siderurgice Hunedoara. Taşcău, mecanicul Petru Ciontoş, depă- cerinţe sociale şi culturale, dezvoltîn-
nătoarea Eugenia Ruican, răsucitoarea du-se continuu oraşele şi centrele mun Pe baza acestui plan de perspec
Ca mărturie a însufleţirii cu care au muncit aceşti mi citoreşti. tivă corelat, vom putea cunoaşte şi
nunaţi oameni, stau cele trei cuptoare Martin de niare Elisabela Birceam şi mulţi alţii care dezvoltarea oraşelor. El impune actua
capacitate de la oţelăria Martin nouă, întregul complex şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de In expunerea tovarăşului Gh. Gheor- lizarea din timp a planurilor de siste
al lucrărilor de deservire a acestui gigant siderurgic, producţie. ghiu-Dej Ia plenara C.G. al P.M.R. matizare, pe baza cărora să se am
laboratorul oţelăriei Martin nr. 1, precum şi alte lucrări din 26-28 noiembrie s-a arătat că în plaseze toate construcţiile noi, cit mal
siderurgice. Muncitorii, inginerii şl tehnicienii de cei 3 ani care au trecut de ia Congres avantajos din punct de vedere eco
sectorul construcţiilor de locuinţe a nomic şi urbanistic.
CIFRE şi FAPTE Ia Filatura Lupeni preiucrînd Expu crescut continuu. Totuşi, deşi şantie
nerea făcută de tovarăşul Ghcorghe rele de construcţii de locuinţe au fost De asemenea trebuie acţionat cu mai
dotate cu utilaje şi mecanisme nume mult curaj pe linia ieftinirii costului
Gheorghiu.Dej la plenara C. C. al roase şi de mare productivitate, costul construcţiilor, cerîndu-li-se proiectanţi
lor să întocmească asemenea documen
P.M.R., şi-au luat angajamentul să în
tribuie cu succes şi din raionul! S e b e ş deplinească planul oe producţie anual locuinţelor s-a menţinut şi se menţine taţii, care să ţină seama în primul rind
strungarul oomunist Ioan Câpiii- cu 12 zile înainte de termen. încă la un nivel inacceptabil de ri de materialele cele mai ieftine ce se
tală. Zi de zi el işi depăşeşte, nor Raionul Sebeş este uruit din raioa lară. Astfel, toate şcolile amintite sini - O - . .-.iP dicat. găsesc în regiune, tocmai pentru fap
nele regiunii noastre care în anii de frecventate acum de 10.433 elevi. Aşa cum a reieşit din expunerea to tul că valoarea materialelor reprezintă
ma cu 50 la sută. mocraţiei populare a cunoscut mari 5 3 ,8 0 0 kg. gr?u şi 2 7 .6 0 0 ponderea cea mai mare în costul total
transformări socialiste. Realizările în ® Lumina electrică a pătruns In kg, porumb confracfate varăşului Gh. Gheorghiu-Dej, problema al construcţiei. In cadrul Institutului re
Iată-t, în clişeu, conjecţiorâdd făptuité în raion în cei 11 ani de la majoritatea, comunelor şi şalelor din TANASE PANGAS, care se pune spre rezolVare construc gional de proiectare, care a făcut mari
proclamarea Republicii Populare Ro raion. Aiit din fonduri centralizate da. Zilele trecute cetăţenii comu ) aglomeratorist. Prin buna organi- torilor în momentul de faţă este de a progrese în activitatea sa, deşi se cu
piese necesare reparării njflşiruldr mâne au schimbat aspectul comu te de către stai, cit şi prin contribuţie nei Rapoltu Mare au încheiat ^ zare a muncii reuşeşte să-şi depă- \ da viaţă cerinţei „SA CONSTRUIM noaşte că pentru construcţiile cu pu
nelor şi oraşelor şi au contribuit la şi muncă, voluntară, au fost electrifi ultimele procese verbale pentru j şească norma de producţie între < LOCUINŢE IEFTINE ŞI DE BUNA ţine apartamente este mult mal econo
agricole. *• îmbunătăţirea. condiţiilor de irai, ma cate 25 de comune şi sate, iar alte contractarea întregii cantităţi CALITATE". mic să executăm zidăria din beton
terial, social şi cultural ale oamenilor 15 localităţi sînt in curs de electrifi de griu şi porumb prevăzută 15—17 la sută. macroporos în cofraje glisante, totuşi,
Contribuţia muncii. care. pe anul 1959., In total pe comu Cum realizarea sarcinii de creşiere pînă în prezent, nu s-a frecut ta rea
în muncă nă s-au contractant 53.800 kg. a volumului construcţiilor dc locuinţe lizarea unui astfel de proiect.
laid cltcva din ctcésié realizări. T ® Locuitorii raionului Sebeş au o griu şi 27.600 kg. porumb ceea a fost încredinţată sfaturilor populare
In raionul Petroşani, contri veche tradiţie culturală. In regimul ce revine cîte 200 kg. griu la De altfel este cunoscut că în gene
buţia în muncă atît cu atelajele ® In "domeniul iransţormării socia burghczo-moşieresc, însă, posibilităţile hectarul însăminfat, iar la po regionale, prin unităţile lor de specia ral se întîmpină o rezistenţă, atît din
cit şi cu braţele, a fost realizată liste a agriculturii s-au înfiinţat pină pentru dezvoltarea artei şi culturii e- rumb cîte 120 kg. la hectar. partea beneficiarului, d t şi a construc
în proporţifc de 100 Ia sulă. Cele în prezent an mimăr de 1.9 gospodă rau în acesl raion reduse. Abia în anii litate — proiectare şi execuţie — se torului, atunci cînd este vorba de so
7.051 zile de immcă cu braţele rii iagricole colective, 29 întovărăşiri puterii¦populare s-au creat condiţiuni- —o — impune din partea comitehilui executiv luţii constructive noi, de metode noi.
şi 1.431 zile de muncă cu ate- agricole şi 12 întovărăşiri zootehnice. le corespunzătoare pentru dezvoltarea
*ajele, planificate pe anul 1955 In aceste'iînităţi s-au construit pe plan artei şi culturii prin construirea a 47 Prin muncă voluntară luarea unor măsuri eficiente, atît în
au fost realizate în întregime local şi cu ‘'djuioral sumelor din fon cămine culturale. Tot în acest se/is 4a
direcţia îmbunătăţirii activităţii de pro
iectare şi execuţie, cît şi în direcţia
asigurării materialelor de construcţii
încă din.ziua.de 1 decembrie a.c. duri ’céntralizafe 10 grajduri pentru reşedinţa de raion este în construcţie Pînă fn . prezent, s-au efectuat de locale necesare. Aceasla impune să se declare „război"
către cetăţenii raionului Petroşani pen rutinei şi conservatorismului şi să se
Astfel, pînă la 30 noiembrie adâpostirea a 650 de animale ', 6 sai o casă raională de cultură, iar în co tru lucrări de amenajare a şanţurilor Toaîă aîenfsa muncii creeze în acelaşi timp un climat sănă
s-au extras 2.100 m.c. balast şi vane ca o capacitate de 4.500 oi şi munele raionului mai sînt în curs de şi rigolelor, scarificări de teren şi plan de proiectare tos pentru îmbrăţişarea noului. înce
pietriş, s-au executat 4.755 m.c tare de pomi. un număr de aproape putul trebuie făcut cu proiectarea. In
terasamente, s-au efectuat aş- două maternităţi pentru 50 de scroafe. construcţie încă 7 cămine culturale. 15.00,0 ore de muncă voluntară. Sarcina Institutului regional de pro contestabil că pentru aceasta sînt ne
iectare este de a asigura la timp do cesare studii şi experimentări. De a-
De asemenea, datorită veniturilor me La aceste acţiuni au participat 1.000 cumentaţiile pentru obiectivele fixate a ceea este foarte necesar să se creeze
de, tineri, 800 bărbaţi şi peste 300 se execula, documentaţii care să fie un fond special în cadrul bugetului
reu crescînde obţinute în aceste uni- j femei, antrenaţi fiind- de organizaţiile întocmite în baza soluţiilor celor mai sfatului popular regional, de unde să
Citiţi în pag. 2-aterneri de materiale în !cantitate i taţi 'socialiste, numai in ultimii ani de partid, organizaţiile de femei, U.T.M. avantajoase din punct de vefdere con- fie suportate cheltuielile efectuate pen
de 2.507 m.c., s-au construit 37 pesté 150 de colectivişti şi-au construit şi deputaţi. structiv şi economic.
de noi poduri şi podeţe în lun case noi. OGOQQGOCOOZOQCsaaCC&nSf
Valoarea lucrărilor executate prin
gime loiala de 200 m. şi s-au ® In anii pulértl populare M ag azin muncă voluntară, este de aproximativ GHEORGHE VOICU,
efectuat lucrări de întreţinere a au fost obţinute rezultate deose lucrînd la concasor îşi depăşeşte j
drumurilor regionale, raionale bit de importante şi pe linia dezvol
tării învăţămintuiui elementar şi me în medie norma cu 15 la sută.
şi comunale pe o lungime totală diu. in acest sens s-a acordat o mare 6.000 lei. A reuşit oare Institutul regional de tru stabilirea unor sisteme constructi
de 101 km. atenţie construirii de noi şcoli. Astăzi proiectare să facă acest lucru? ve noi, avantajoase, cît şl cele cii prU
funcţionează pe raza raionului Sebeş U neori focul v ^ cură toate aces- vire la determinările pentru stabilirea
De asemenea, pentru evitarea 38 şcoli de 4 ani, 31 şcoli de 7 ani, m ocnit este m ai zHi A In mare parte da. Astfel, dacă în anii calităţii unor materiale locale.
inundaţiilor s-au construit 100 o şcoală medie şi un curs seral. O puternic, m ai ne F | tea P™1 m intea cînd nu era acest institut, costul unui
m. îndiguiri şi 90 m. ziduri de mare parte din aceste şcoli au fosi cruţător d ecît L_I / \ f $\ apartament se ridica la cca. 70.000 lei, Neexistînd asemenea prevederi, n-a
sprijin Ia malurile rîuvilor din construite în anii puterii populare. De cel care arde cu n xj r\ | « *şoferu lu i Ş tefa n acum, datorită unei preocupări conti putut să existe nici o preocupare diri
raion. asemenea s-a desfăşurat o muncă sus flacără vie, d es r\ nue pentru proiectarea de construcţii jată în acest sens; eventualele chel
ţinută şi pentru încadrarea în învăţă f , opri ieftine, institutul regional a reuşit să tuieli, neavînd cum să fie prinse, au
Valoarea acestor lucrări de chisă. Focul m ocnit nu ştii ce proiecteze apartamente la un cost sub grevat asupra costului altor activităţi.
păşeşte suina de 111.000 Ici. mânt a tuturor copiilor de virsiă şco- poate, cit este de tare şi se pare fmu logtoe r uă tlo, r d e s c lîi- 50.000 lei. Trebuie subliniată perma
că a sta îi d ă un plu s de po ten nenta preocupare a proiectanţilor pri Penfru valorificarea
ţia l. A b ia c în d izb u c n e şti? îţi. d a ! cu g in d u l la că lă to rii săi. se sim se uşa, sări şi in tră sub m aşină. vind mărirea suprafeţei locuibile. Un trsîerîsă a resurselor
sea m a de fo rţa tui. te m ai răspunzător ca aricind: exemplu concludent ni-1 oferă blocul
să nu se întîm ple ceva. El are B lestem ata de flacără, după ce din strada Avram lancu, Deva, a locale
Z ilele acestea, un fapt de v ia în m îin ile sa le nu n u m ai v o la cărui suprafaţă locuibilă a fost mă
ţă m i-a m ijlo cit p o sib ilita tea să nul, ci şi v ie ţile a tito r oam eni. nu m ai prim i benzină, se pre rită de la 9 apartamente la 12, prin Un alt factor tot atît de important,
m ă co n vin s asupra acestu i lu E drept că nici m aşina nu tre desfiinţarea boxelor dc Ia demisol. care determină utilizarea economicoasă a
După conferinţa raională cru. buie n e g lija tă ; ea co stă bani lungi pe conductă sp re rezervor. Pentru îmbunătăţirea pe mai departe fondurilor de investiţii, îl constituie asi
m ulţi, este a m ulţim ii. a muncii Institutului regional este ne- gurarea materialelor de construcţii ne-
...A utobusul aducea aproape Ş tefan însă, stă pin pe sine, îşi
40 de oam eni tocm ai din m unţii ...L ocurile cele g rele au răm as (Gontinuare în pag. 3-a)
m u lt in urm ă. Ş o feru l Ioan Ş te- dădu seam a d e acest pericol şi
. v -.-.v.y.-.v v ¦
de partid Haţeg de aceea in tră sub m aşină, ră ,. Xv.--
p in d con du cta la locul unde
credea că încă n-a aju n s fla
Săptămîna treculă s-au desfăşurat Vineri dimineaţa după lnsiructajul căra. P rim a m ăsu ră a fost luată.
lucrările conferinţei raionale de partid făcut de către tov. Teofil Sorinca, se
Haţeg. Conferinţa a adoptat o hotărî- cretar .al Comitetului raional P.MR., Lucrul în să nu s-a te rm in a t: tre
re. In cadrul hotărîrii s-a prevăzut, de în marea lor majoritate membrii nou Ivi
pildă, ca în anul 1959 şepte'ui de an1- comitet raional P.M.R. au plecat la A puseni, d e la A brud. Lucru o- însemnări de buia stin s focul care lua propor-,
male să crească, în comparaţie cu cel sate, în comune, în întreprinderi Aceş b işn u it, se in tîm p lă în fieca re zi reporter
existent în anul 1958, la borfne cu tia vor ajuta comitetele ccuuaoale de D rum ul acesta însă este greu, ţii. M ai m u lt m aşin al, Ş tefan d e z
peste 2.000, la porcine cu peste 3.000, partid, birourile organizaţiilor de bază plin de pan te care de care m ai
la ovine cu aproape 5.000, :a păsări de brăcă haina, propria lui haină,
la 55.500 la 93.250 etc. P.M.R, să la cunoştinţă în med apro aproape nouă,
fundat de prevederile hotăririî elabo lungi şi m ai abrupte, cu m ulte desch ise capota
Concomitent cu creşterea şeptelului rate de către conferinţa raională de şi şi-o aruncă a-
de animale hotărîrea elaborată prevede partid şi să-şi întocmească planul de hirtoape. S in t chiar locuri care supra ¦ flăcărilor
ş i fu m u lu i îne-
pun pe şofer la g rele încercări. fan respiră uşurat ca un om care căcios. D e jo s ie
O fracţiune de secundă de nea a re zo lv a t o pro b lem ă grea. Faţa
tenţie poate fi fatală. C ălătorul, i se m ai lum inează. E ste insă
in g en era l, nu-şi pune problem e o vorbă populară care sp u n e :
de felul ăsta. P e el îl in teresea „să nu zici hop, pîn ă nu sari şea o căldură
o sporire a producţiei de lapte pe cap măsuri, ţinînd cont de sarcinile ce iz z ă s ă a ju n g ă c it m a i r e p e d e lo ş a n ţu l" . teribilă, m otorul
de vacă, în 1959 faţă de anul 1958, cu vorăsc din această hotărîre. Secretarii, d e s tin a ţie . T o tu ş i, c în d tr e c e p rin Şoferul Ş tefan n-a avu t de era încins.
200 litri, pe cap de oaie cu i0 litri Iar ca de altfel şl ceilalţi membri al comi a ceste locuri, parcă in volu n tar să rit nici un şan ţ, n-a z is nici D a, era încins
la lină de la 1,750 la 2,250 kg. tetului raional de partid, vor rămîne la p riveşte cu adm iraţie la şofer, se hop, dar s-a bucurai că a trecut puternic şi flă
apro p ie su fleteşte de el. Şoferul, de ceea ce a fo st m ai greu. S-a cările nu se stin
Aşa cum prevede hotărîrea conferin sale, în întreprinderi etc., timp de trei lin iştit de-a birielea. A cum pri geau. In p iep tu l
ţei raionale de partid, în anul 1959 se zile. „ cu m axim ă încordare de nervi, vea cum fu lgii de ză p a d ă jucau
va curăţa şi îngrăşa suprafaţa de 959
ha. păşuni, se vor defrişa şi reda pă- in ra zele faru rilor. E ra d eja sea lui Ş tefa n in să
şunatului 4.120 ha. etc. Pentru muncitorii ră. D eodată, pe cîn d urca panta ardea o flacără
forestieri, I.F.E.T. d e la in tra rea în V ă lişo a ra , o fla- şi m ai puternică,
Hotărîrea conţine şi alte numeroase Petroşani a constru m ai fierbinte.
prevederi în scopul creşterii producţiei ¦c a r ă m a r e a tiş n it ele lin g ă m o Era flacăra d o
industriale, buna aprovizionare a oa it. în sectorul Voe- tor. Acum orice secu n dă este lun
menilor muncii, dezvoltarea *=rctorutoi gă, foarte lungă. O rice întirzie-
socialist din agricultură, consolidarea vodul-Lonea o ca re e s t e g r e u d e r e fă c u t. N u m a i r in ţe i d e -a în lă
economico-organizatorică a gospodări bană cu 70 camere. e t i m p d e g i n d i t , fo c u l s e p o a te tu r a p e r ic o lu l. S e
ilor agricole colective şi întovărăşirilor IN CLIŞEU: Ca extin de, doar arde b e n z in ă ! S-a dădea acum o .. ^ , .. r> ... _ _ ...................
agricole şi zootehnice, întărirea muncii bana I.F.E.T., sec sp a rt o conductă, iar m otorul
politice şi organizatorice de partid etc. torul Voevodul Le pom p ea ză benzina tocm ai acolo bătălie crîncenă In m a n ta teren u rilo r stuficole din D elta D unării se lu crează in ten s la a m e
unde-i focul. In cîteva m inute
Pentru traducerea în viaţă a prevede . najarea com plexă a terenurilor unde se execută lucrări de în digu iri şi canale.
ţii ie a ces e /
rilor aceslei hotărîri Comitetul de par nea. flăcările pot cuprinde întregul C. ARMEAN L u c ră rile s în t e fe c tu a te ele c ă tre T ru stu l d e c o n s tr u c ţii h id ro teh n ice.
tid al raionului Haţeg şi-a început | autobus. A sta însă nu trebuie (cont. tri pag. 3-a) In c liş e u : D ra g ă cu cupe lu crîn d ia să p a rea de canale în in cin ta teren u
activitatea. să se întîm ple. Ca fulgerul ire- rilo r stu fic o le a le o stro v u lu i M a Huc.
