Page 48 - 1958-12

p a<7. 2
ill
V | D | H h BM??ir ¦sSSSKisS^fjjaljg1’:
iOOoOOO tone apă pe 2 km. păirafi
In timpul iurtunilor puterni­
ce, pe fiecare metru pătrat de
pămînt cad cel puţin 50 kg-, de
precipitaţii. Dacă o ploaie toren-
Piairă de eonsfrucile siiclă
Fabrica de sticlă „Freital“
din apropierea oraşului Dresda
(R. D. Germană) produce pia­
tră de construcţii din sticlă.
Pietrele de construcţii vacu-
mate din sticlă se folosesc în
R. D. Germană mai ales pentru
construcţii industriale — bale de
uzine, depouri de locomotive, la­
boratoare etc.
Piatra de sticlă are avanta-
O pustie de 85 km. între Asia
şi America 1
Un proiect îndrăzneţ — şi cu
aplicaţii cu adevărat uimitoare
— preocupă intens pe specialiş-
tii sovietici. Este vorba de con-
struirea unui baraj de 85 km.
care să închidă strîmtoarea Be-
ring (care desparte Eurasia de exclusivă a vînturilor reci por- tr u l c ă r u ia s -a fă c u t u n ir e a tu - c e le m a i în s e m n a te d e file u r i P e k in —B a o to u .
America de Nord). Ideeă aceasta nite dinspre Oceanul îngheţat. tu r o r p r in c ip a te lo r , a p o r u n c it m u n to a s e v e c h ii c o n s tr u c to r i ^
a„ ^ nsa^ demult de
către inginerul rus A. Sumilin.
Inginerul sovietic Ărkadi Mar-
kin şi-a exprimat părerea că ve-
chiul proiect al lui Sumilin ar
putea fi tradus în viaţă în ca­
drul unor acorduri de coopera­
re internaţională de genul celor
propuse de Uniunea Sovietică la
sesiunea Comisiei economice eu­
ropene de la Geneva.
Cîteva sute de i pompe cu eli-
ce de dimensiuni excepţionale,
acţionate de mai multe centrale
atomice putdrnice instalate la
barajul Beiimg, ar putea trece
din oceanul Pacific în oceanul
îngheţat o cantitate de 100.000
km. cubi de apă anual, îăcînd
astfel să ia naştere un curent
cald asemănător cu un nou Golf-
Stream. Se . ştie că veritabilul
Golf-Stream,!împiedicat de Noua
j CanalulVolga-
? Baltica
j l n p a rtea -d e nord-uest a
U .R .S .S ., în reg iu n ea nu ­
m ită ţin u tu l lacurilor, în
interiorul perim etru lu i m ar­
cat de oraşele P etroza-
vodsk, K argopol, C erepo­
li e l ş i Vo to g f la , s e d e s f ă
şoară o a ste lucrări hidro­
teh n ice' in vederea con­
struirii unei noi căi n avi­
gabile m oderne ce va unt
m ările N eagră, C aspică
B a ltică şi A lbă. C analul
V o lg a — B altica, una din
g ra n d io a sele con stru cţii ale
celui de-al şa selea cinci­
nal, v a fi d e trei ori şi ju -
, m ătate m ai lu n g decît ves-
«¦( t i t u l c a n a l V o l g a — D o n , a
V cărui realizare, la vrem ea
ei, a u m plut de adm iraţie
lum ea întreagă.
In trarea în funcţiune a
vastei reţele de drum uri de
apă din ţin u tu l lacurilor
va avea o influenţă c o v îr
şitoare asu pra intensului
trafic de m ărfuri între Su-
dul şi N ordul sovietic. In )
acelaşi tim p, dezvo lta rea f
econom ică a regiu n ii va )
fi puternic stim u la tă d e 3
noile hidrocentrale care
vor furniza din belşu g e- ^
n ergie electrică centrelor
de exploatare forestieră,
con tribu in d la dep lin a v a ­
lorificare a bogăţiilor _lo­
cale din ţinutul lacurilor.
P e C analul V o lg a — B al­
tica vor pu tea n a vig a chiar
in gru pu ri cele m ai m ari
vase fluviale. N avele flu ­
viale cu autopropulsie vor
parcu rge drum ul de la C e­
rep o v e ţ la L en in grad in
n u m ai 48 d e ore, in loc de
30— 50 de zile — cit dura
a cea stă c ă lă to rie p e a p ă la
începutul veacului trecut.
P rin con stru irea noului
canal n avigabil dintre V ol­
ga şi M area B altică se va
rezolva şi vechea proble¦
i m ă a sch im bării cursului
^ unor. flu vii sib erien e.
ţială cuprinde 2 km. pătraţi, din-
tr-un nor cumulus-nimbus cad
în cîteva minute, pe suprafaţa
arătată, circa 100.000 tone de
apă.
jul că lasă să treacă aproxima­
tiv 80 la sută din razele de lu­
mină, fiind în acelaşi timp un
bun izolant împotriva frigului,
căldurii şi zgomotului; curăţirea
pereţilor confecţionaţi din aceste
pietre se face repede şi uşor.
Costul construcţiei este mult mai
redus decît la clădirile obişnuite.
In prezent pietrele de construc­
ţie din sticlă se exportă în 23
de ţări.
Zemlie să atingă coastele sep-
tentrionale ale Asiei, lasă trei
sferturi din teritoriul european,
două cincimi din cel asiatic şi
patru cincimi din teritoriul A-
mericii de Nord sub influenţa
înfăptuirea planului sovietic c e lo r 3 0 0 .0 0 0 d e o s ta ş i a i s ă i
c]e construcţie a barajului Be-
ring. ar îace ca un curent artl.
{icial sa introducă aniial în
Oceanul îngheţat de nord o can­
titate de căldură de 2-3 ori mai
mare decît aceea pe care o pot
da toate rezervele de petrol ale
lumii. Rezultatul ar fi încălzirea
succesivă a Mării Bering, a
strîmtorii respective, a Mării
Chicotea, a unei părţi a Oceanu-
lui îngheţat — şi drept conse-
cinţă schimbarea actualei clime
a Asiei şi Americii de Nord. Mai
rnult, prin distrugerea faimosului
anticiclón din Siberia şi prin
împiedicarea formării maselor
imense de aer rece arctic, Asia,
America şi o mare parte a Euro­
pei vor fi cruţate de iernile grele
pe care le cunosc astăzi.
zffîE
| In R.D. Germană, la fabrica 3e
maşini unelte din Magdeburg, func­
ţionează o linie complect automati­
zată pentru strunjirea inelelor pen­
tru rulmenţi. Linia este alcătuită din
trei strunguri diferite, fiecare din ele avion care ar zbura necontenit
executînd diferite operaţii. Trebuie
relevată îndeosebi legătura dintre
cele trei maşini.
Maşima de calcisSaf
„ K i e v 4*
La Kiev este pe terminate construi­
rea marii maşini electronice universale
de calculat „Kiev“, care va putea e-
fectua 5.000—6.000 operaţii pe secun­
dă şi va putea rezolva sisteme de e-
cuajii cu un mare număr de necunos­
cute.
Maşina, oare a fost proiectată şi
realizată la centrul de calcul al Aca­
demiei de Ştiinţe a R.S.S. Ucrainene,
se bazează pe dispozitive magnetice
fără contacte, ceea ce face mai sigure
diferitele ei subansambluri şi permite
folosirea lor nu numai pentru calcule
matematice, ci şi pentru dirijarea
proceselor de producţie.
Spre deosebire de celelalte mari
maşini sovietice de calculat, fiecare
subansamblu al maşinii „Kiev" funcţio­
nează în mod independent, ceea ce
reduce durata reglajului.
' m u m u é s o c ia l is m u l u i' N r 1240
gamBsaas^sCBBrmmBmsKassreamasriZíiamamrsrsímj
Poveste veche şi nouă
Despre Marele Zid chinezesc
5.000 de kîlomeffi peste munţi şi văi G ra n d o a rea şi decadenţa
s tr ă v e c h ilo r d in a s tii @ „Plînsul lui Mîn-Tzian-niui la Marele Zid" % Noua
aureolă de glorie a cetăţii de la Pinsinguati % P e ste M a rele Z id zb o a ră
acum porum beii H
R egim u l dem ocrat-popu lar a creat oam enilor m uncii din
R. C eh oslovacă co n d iţii o ptim e pentru m uncă şi odihnă. Func­
M arele Z id ch in ezesc este u- piatra şi cărăm ida. S e foloseau P rin defileurile din um bra u- ţio n ea ză aci n u m eroase u n ită ţi pentru ocrotirea să n ă tă ţii celor
ce m uncesc.
nul din tre cele m ai faim oase de asem enea, pentru transpor- n aşu lu i de cărăm idă şi piatră
m on u m en te arh itecto n ice ale lu- In c liş e u : C lin ica T.B .C . de la B ă ile B erka, R. C eh oslovacă.
m ii. El şerp u ieşte prin nordul tul m aterialelor, ţapi d e m unte s-au pu rtat ofensive im portan te
Chinei, de la ceta tea Ţ ziaiiu igu -
ian către apu su l p rovin ciei ® an- obişnuiţi să se caţere pe stînci. îm potriva japonezilor, ofensive
su si coboară — după ce s-a Ş i li se leg a acestora — du p ă răm ase, in isto ria Chinei, cu de- scpisi! acum
căţărat pe piscurile m ultor m unţi cum spu n e -leg en d a — de fieca- n u m irile cetă ţilo r M arelui Zid.
— în ră să ritu l ţă rii, la g o lfu l re corn cîte o cărăm idă sau pia- C elebră este, de pildă, bătălia
tră. - 1 d e la P in sin g u a n , unde în sep- 2.000 d e ani
M arele Z id a fost lu n git apoi tem brie 1937, arm ata a 8-a a
Liaodun. P oporul îl n u m eşte de d in a stiile urm ătoare. P o trivit d a t o lovitu ră de g ra ţie hoarde- încă în epoca Principatelor în iuan“ („Despre sol“) din cartea
„V anliciancen“ adică „Zidul ce- calcu lelor m oderne, pentru înfăp- lor m ikadoului. război (403-221 î.e.n.) în Shina „Guanţzi“ (tratatul filozofic
apăreau cărţi consacrate proble- Guanţzi, veacul al VIMea î.e.n.)
lor 10.000 de li“ ‘ se p a re că tuirea unei astfel de lucrări ar A zi,gu vern u ldem ocrat-popu- melor agriculturii. Din păcate este redată o clasificare amă-
lu n g im ea lu i d ep ă şe şte 5.000 de fi n evo ie de 600 m ilioan e oa- multe din ele n-au mai ajuns nunţită a solurilor, iar în cartea
kilom etri. m eni-zile. /flr s e cu aten iie de pînă în zilele noastre. Din cele „Luigun“ („Ghina“), sînt date
care s-au păstrat se poate con- cu privire la raionarea ţării din
M arele Z id a început să fie C olosu l are m ulte, foarte m ul- ', , , . ’ stata că încă de acum 2.200 ani punct de vedere al soluiui, date
co n stru it acum 2.500 d e ani, la te con stru cţii auxiliare. A proxi- agronomia Ghinei ajunsese la o care coincid în linii esenţiale cu
con servarea m inunatului m onu- dezvoltare însemnată. Aşa, de situaţia actuală,
pildă, capitolul „Biantu“ (Des-
m ent- In 1952 a îost restau rată pre pămînt) clin cartea „Giun- In perioada domniei dinastiei
ţiu“ (letopiseţ) de autorul Liui, Han (206 î.e.n.—220 e.n.) au
sfirşitu l d in a stiei C ijou, cin d di- m a tiv la fiecare 120 d e kilo- ceta tea m in a tă Şan h aigu an , de cuprinde cercetări cu privire la apărut în Ghina peste zece cărţi
însămînţări. In capitolul „Du- cu privire ia problemele de a-
feritele p rin cipate ch in eze, care m etri, el dispu n e de cîte o for- la ca p ă tu l cel m ai răsăritean al gricultură.
se m ăcinau in tre ele în nesfîr- tă rea ţă , iar la fiecare 10 kilo- zid u lu i ch in ezesc. U n an m ai tir-
şite ră zb o a ie, co n stru ia u la lio- m etri, tu rn u ri d e s tr a jă ce ser- z iu a fo s t rep a ra tă ceta tea
ta rele do m en iilo r lor — zid u ri vea u pen tru p a ză şi în care se Ţz ia iiu ig u ia n , care îşi în a ltă zi-
apără,toa.re,, d,e cetate. In, a„nu,l faopcruinrdileeaus,eminnalcizaaztoadere. Şalia, rm m, uduărruilee ccrreenn-eeliaatiee ilaa 4a0u adee kilo-
kilo
m in a in te d e e r a n o a s tr ă , im - s ji r ş i t ) în p u n c tlUi s ă u ?^?/?^/ ş i m e tr i d e P e k in , a c o lo u n d e z i-
p ă r a tu l Ţ in S i-h u a n , su b s c e p - !n p u n c tu l fin a l, p r e c u m ş i in d u l e s tr ă p u n s d e c a le a f e r a tă
Răspunsuri prom pte
ă n d m area Chin& fl
ddrui oraşe-cetaţi, cuni sîn t ^ ^ ^ ^ m_
să du reze un z id n eîn treru pt la jgjj y U b ei' ‘ţio n a H tă ţile tr ă i e s c c a în tr - o m a - La un prîtiz sărăcăcios — Sper că o să-mi faceţi o-
hotarele de m iazăn oapte ca o noarea să mai luaţi masa la
^ ^ ^ re fam ilie, cin d C hina se m ărgi- Compozitorul italian Rossini mine cît de curîiid.
sta v ilă in calea popoarelor no a fost invitat odată la masă de
m ade, năvălitoare. T im p de zece s p ir a f Q a d e o ă r a tă lite r a tu r ă n e ?t e >în n o r d cu t ă r ile s o c ia lis - către un admirator al lui. Prîn- — Cu plăcere — răspunse
ani a durat construcţia. Ea a p o p u la ră : lui şi co n stru cto rilo r ' te — U .R .S .S . şi R .P. M on golă, zul fiind sărăcăcios, Rossini a Rossini — Dacă se poate, chiar
n ecesita i 150 m ilioan e m .c. d e rămas flămînd. La desert amfi­ imediat.
păm în t si 50 m ilioane m etri cubi să i le sin i în chinate, d in vre- — M arele Z id ch in ezesc şi-a trionul i-a spus celebrului său
oaspete: Ştiinţa şi prostia
, „ .... . . . . ..... muri. im e m o ra b ile , n e n u m ă ra te p[erdu t străvechiul rol de apă-
Un filfizon de la curtea ţaru­
de cărăm idă şi piatră. M ijloace- c m‘ t e c e ş i b a la d e . G e l m a i c u rio s• ^ P este zid u rile lui zboară lui, văzîndu-1 o dată pe marele
le prin care s-a izb u tit căţăra- cut e cin tecu l „ P lîn su l lui M în t ’e s t e z ia u r u e Lut z o o a r a om de ştiinţă Lomonosov cu
rea M arelui Z id pe în ălţim ea T zia n -n iu i la M arele Z id “. In haina ruptă în coate, i-a spus
Pom m bea Păcn- __________ ironic;
m u n ţilo r — în tr-o v re m e cînd.
cinteC este vorba de ţăranca ' " — Ştiinţa îşi scoate capul pe
nu existau nici un fel de m a- acolo...
Cutremurele de pămîntM în Tzian-niui care, după ce-şi
sini şi m otoare — su scită şi a zi — Ba nicidecum, stimabile —
a ştep ta se zece ani bărbatul luat i-a răspuns Lomonosov — Pe-
întrebări a d m ira tive pe buzele M construirea zidu lu i, a purces acoîo îşi vîră nasul prostia !
specialiştilor în m aterie. S e pa- in că u ta rea lui. G înă" ă ' a ju n sŢ Seismologia este o ramură a ştiinţei rile orogenice (formarea munţilor).
re că, in a n otim pu l iern ii, con- zid u l era term in at şi oam enii geofizice oare studiază cutremurele de Rezultatul acestor mişcări se manifestă Stafia de televiziune
structorii făceau poteci d e ghea- au vestit-o că soţul ei m urise pămînt. la suprafaţa pămîntului printr-o serie din Sofia
ţă pe povîrn işu rile m untoase': şi că fusese în gropat sub tem e- de zguduiri sau şocuri violente ce se
H ile lui, d a r un de an u m e, n im en i Procesele! complexe care au loc îri propagă în toate direcţiile pe distanţe
şi pe potecile acestea ridicau n-a ştiu t să i-o spună. Ţ ăran ca interiorul pămîntului pun scoarţa te­ mari.
s-a a şe za t în gen u n ch i ş i a prin s restră într-o mişcare continuă de osci­
laţie şi zguduire de diferite grade de Alte cutremure sînt legate de pro­
intensitate. Gînd aceste zguduiri ce se cesele vulcanice şi se manifestă în re­
propagă la suprafaţă sub formă de giunile cu vulcani activi. Gîteodată şi
s ă v e r s e la c r im i a m a r e . I u b ir e a unde seismice sînt mai puternice, se cutremurele de acest tip pot să pro­ In parcul „P. K. lavorov“ din Sofia
a tît de fierbin te pentru soţu l ei produc ceea ce numim cutremure de ducă dezastre, totuşi raza lor de in­ se desfăşoară cu avînt construirea sta­
a im presion at pe zei şi zidul pămînt. fluenţă este mai mică şi ajunge nu­ ţiei bulgare de televiziune şi a centru­
unde se afla trupul neîn su fleţit mai la oîţiva zeci de kilometri de lui de radio-releu. Recent constructo­
al om ului s-a desch is deodată. Cutremurele de pămînt se produc epicentru (punctul de pe suprafaţa glo­ rii au terminat turnarea planşeului de
sub formă de mişcări verticale, orizon­ bului care corespunde cu focarul cu­ beton al etajului 11, la o înălţime de
D ar M arele Z id a in spirat şi tale şi ondulatorii ale scoarţei pămîn­ tremurului din interiorul pămîntului). 47 de metri.
lupta m ilioanelor d e chinezi îm po­ tului.
triv a in va d a to rilo r de to t felul. Savanţii au constatat că se pot pro- Staţia va avea 14 etaje, distanţa
Savanţii au stabilit trei cauze mai t duce cutremure sau uşoare zguduiri dintre etaje fiind de 4,20 metri. Înăl­
„M arşul voluntarilor chinezi“, importante care provoacă cutremurele, ale scoarţei şi datorită altei cauze, a- ţimea construcţiei, împreună cu ante­
cîn ta t de în treg u l p o por în anii de unde şi cele trei tipuri de cutre­ nume surpării bolţilor golurilor subte­ nele, va fi de 72 metri. După montarea
m arilor lupte îm potriva cotropi­ mure. Cea mai mare parte din cutre-' rane (peşteri). Asemenea cutremure antenei de oţel pentru emisie, înălţi­
mure (90 la sută) şi cele mai puter­ sînt cu totul locale şi au loc în „re­ mea staţiei va atinge 107 metri.
torilor japon ezi (1937—1945) şi nice sînt de natură tectonică, adică giunile carstice“ unde apa subterană
se datoresc rupturilor sau deplasărilor are o acţiune puternică dizolvantă a- In sălile studioului vor fi montate
care a deven it acum im nul de supra rocilor uşor solubile din stra- instalaţii moderne de radio-releu, apa­
sta t al R. P. C hineze, cuprinde orizontale sau verticale ce au loc în tele de sare, ghips, c-alcare, dolo- rate de radioemisie şi televiziune. Emi­
cu vin tele: mite etc. siunile centrului de televiziune vor fi
pachetele de strate din regiunile cu­ recepţionate pe o rază de peste 100 km.
„Din trupul şi sîngele nostru
Vom construi din nou Marele tate în care mai continuă încă rnişcă-
Zid“. •ti/V W W W W ,
Doi zimbri în regiunea noastră
U nele date despre Soare Pe pitorescul deal subcar­ permis înmulţirea grabnică, giunea noastră în raioanele
patic, străjuit de stejarii şi astăzi numărul lor ajungînd Haţeg, Sebeş şi Alba, dove­
Ştiaţi că ’de la Soare pînă la schimb petele mici nu trec de carpenii pădurii Slivuţ din a- Ia peste 00 exemplare. De puţin desc că pe aici au mai trăit
noi sînt 149.670.000 km .Y 'U n 3.000—4.000 km. propierea Haţegului, a fost a- timp, parcul acesta găzduieşte cîndva zimbri şi nu sînt stră­
menajată încă acum doi ani o şi două specimene rare ce au ini de aerul şi hrana ce le-o
cu 1.000 km. pe oră ar face Petele solare se schimbă ne- rezervaţie ştiinţifică de vînă- dispărut de pe meleagurile pa­ oferă pădurea Slivuţ. In plus,
pînă la Soare... 17 ani şi jumă- contenit, uneori de la oră la toare ce se întinde pe o supra­ triei noastre în urmă cu cca. ei au un normativ pe baza
îate ? Ghiar şi lumina, care se oră. In acelaşi timp, deseori se faţă de cca. 700 hectare. Pînă 400 de ani. căruia sînt alimentaţi cu grijă
mişcă cu viteza de 300.000 km. văd deasupra lor uriaşe ţîşni- nu de mult, acest parc a fost de către cei trei paznici, în
pe secundă ar face ’de la Soare turi de gaze, ca nişte flăcări: întrebuinţat numai pentru co­ „Specimenele“ acestea cîn- aşa fel îneît să se evite în-
pînă la Pămînt cam 8 minute sînt aşa-numitele protuberanţe lonizarea celor 36 cerbi lopă- tăresc cca. 800-1.000 kg. fie­ grăşarea zimbrilor spre a nu
şi 18 secunde. solare, care pot atinge sute de tari aduşi prin intermediul di­ care, se numesc Polonka şi se diminua posibilitatea de re­
mii de kilometri înălţime. recţiei silvice regionale din Podarek şi sînt doi zimbri su­ producţie.
Din cauza distanţei, Soarele parcurile Şarlota şi Bata (re­ perbi, cum nu se întîlnesc de­
se vede mic. Totuşi, globul Soa- O întrebare firească: de ce giunea Timişoara) pentru re­ cît în legendele cu Dragoş In interiorul celor 700 hec­
relui este de 1.301.000 de ori răspîndeşte Soarele atîta lumi- producţie. Mediul prielnic Ie-a Vodă. tare s-a amenajat o porţiune
nă şi căldură? Cum iau naş- — circa. 10 hectare. —
Urmele ce s-au găsit în re- unde sînt ţinuţi zimbrii. Tre­
buie să subliniem că amena­
jările necesare au fost efec­
mai mare decît Pămîntul pe care tere acestea în Soare ? Răspun- tuate prin muncă voluntară şi
îl locuim, măsurînd în diametru sul l-au dat oamenii ’de ştiinţă: sprijinite de către Comitetul
aproape 1.400.000 km. este vorba de energia atomică. raional de partid Haţeg.
Astronomii au arătat că Soă- In adîncurile Soarelui-, la câl- Perechea de zimbri ne-a
rele este format din gaze foarte 'dura uriaşă şi presiunile (apă- îost trimisă în dar de către
fierbinţi. La suprafaţa Soarelui sările) tot atît de mari de aco- R. P. Polonă, iar delegatul
este o temperatură de 6.000 gra- lo, gazul hidrogen se transfor- polon, tov. Ewert Tadeusz,
de, iar către adîncimile sale mă în alt gaz, numit heliu, ne-a informat că Polonka —
căldura depăşeşte 12 milioane Această transformare pune în femela — este născută la 23
grade. libertate lumină, căldură şi alte iunie 1951 şi masculul — Po­
darek — Ia 16 mai 1953, am­
bii în R. P. Polonă. De altfel,
Gu ajutorul lunetelor astrono- raze care se risipesc în spaţiu credem că e semnificativă ini­
mice se pot observa pe Soare în toate direcţiile: o parte din
numeroase fenomene. Aşa sînt, acestea ajung şi la planeta noa­ ţiala, care dintr-o veche tra­
de exemplu, petele solare, care stră creînd în felul acesta condi-
sînt imense vîrtejuri " de gaze. ţii pentru viaţa plantelor, ani- diţie este cea a ţării unde s-a
Lungimea unui grup de pete malelor şi, bineînţeles, a oame-
poate depăşi 200.000 km.; în nilor*’ născut zimbrul. Intrucît Po-
lonka e gestantă, gîndiţi-vă la
un frumos nume ce începe cu
CAV.V>. litera R.
/vW V A V v V v '.\ V%W A A / v W y w V'yS.'V'W 'v'W '. . -