Page 49 - 1958-12

Nr. 1240
prrainif
SARCINILE DE
Cu cîteva zile în urmă au avut (oc
la Haţeg lucrările conferinţei raionale
de partid. Darea de seamă prezentată
cît şi discuţiile purtate au scos în evi­
denţă stilul şi metodele de muncă ale
comitetului raional de partid în în­
treaga sa activitate, rezultatele obţi­
nute, analizînd totodată în mod cri­
tic şi autocritic lipsurile care s-au ma­ conferinţa din anul trecut, nu s-a rea­
nifestat. In discuţiile lor, majoritatea
participanţilor au apreciat că munca
desfăşurată de comitetul raional de
partid Haţeg de la alegerile trecuie
şi pînă în prezent a fost satisfăcătoare.
In eenirul atenţiei ¦—
probiemele
agr ozootehnice
Cum era şi firesc, problema cea mal
mult analizată, atît în darea de seamă
cît şi în discuţii, a fost agricultura,
dezvoltarea acesteia pe baze socialiste.
Datorită unei munci susţinute, bine
organizată, s-a reuşit ca în acest an
sectorul socialist din agricultura ra­
ionului Haţeg să crească. In decem­
brie 1957 existau în raion 38 înto­
vărăşiri agricole, care cuprindeau 1.196
familii cu o suprafaţă de 970 hectare.
Acum sînt 64 întovărăşiri agricole cu
3.814 familii şi 3.080 ha. pămînt.
Atît darea de seamă cît şi discuţiile
purtate au arătat că în raionul Haţeg
sînt condiţii favorabile pentru dezvol­
tarea şeptelului de animale. O analiză
a situaţiei economice a raionului Ha­
ţeg arată că 6.000 de familii de ţărani
muncitori, adică mai' mult de jumătate,
au ca principală preocupare creşterea
animalelor. Lucrul acesta este favori­
zat şi de natura terenului care din
suprafaţa totală de 92.546 hectare, cît
are raionul, 69.870 ha. sînt ocupate cu
fineţe şi păşuni. In raicn există în
momentul de faţă aproape 44.000 vite
mari, 63.500 oi şi peste 5.000 capre.
Pornind de la starea de lucruri exis­
tentă şi avînd la bază sarcinile trasate
de Congresul al 11-lea al P.M.R., şi
de Consfătuirea de la Constanţa, co­
mitetul raional de partid şi organi­
zaţiile de bază, şi-au îndreptat munca
înspre convingerea ţăranilor muncitori
pentru a forma întovărăşiri agrozo­
otehnice şi zootehnice de creşterea ani­
malelor mari. Rezultatele au fost bune.
Un număr de 1.651 crescători de anl-
maje, au format 27 de întovărăşiri zo­
otehnice, în* care au înscris 90 vite
mari, 2.558 oi şi 47 capre.
Aceste întovărăşiri sînt deosebite faţă
de cele constituite pînă acum. Terenul
agricol, fînaţul cît şi animalele, consti­ unele unităţi economice, luîndu-se ho-
tuie proprietatea obştească a mem­
brilor.
Pentru a se întări din punct de ve­
dere economic, întovărăşirile au fost
îndrumate să-şi constituie şi să-şi dez­
volte fondul de bază. Cele 27 înto­
vărăşiri zootehnice create în acest an,
dispun de un fond de bază de peste
1.600.000 lei. Mare parte din el îl con­
stituie construcţiile de grajduri şi sai­
vane.
In cuvîntul lor, o serie de delegaţi
la conferinţă au subliniat succesele
obţinute de organizaţiile de partid şi
sfaturile populare comunale în întări­
rea şi dezvoltarea sectorului socialist
din agricultură.
Tovarăşul Vaier Costea, de pildă, a
arătat că după ce mai mulţi membri
de parlid au vizitat întovărăşirea zo­
otehnică din Coroeşti, au arătat cetă­
ţenilor din satul Fizeşti avantajele pe
care le oferă această formă de coope­
rativizare. In scurt timp, în satul Fi­
zeşti şi-au făcut cereri pentru forma­
rea unei întovărăşiri zootehnice 22 de
familii care au adus în comun 19 vaci
şi 90 oi. Printre primii care s-au în­
scris au fost membrii de partid.
Rezultatele obţinute, a spus tov. Va­
ier Costea, au făcut ca şi alţi ţărani
muncitori să ceară să intre în întovă­
răşire. Astăzi, întovărăşirea zootehnică
din Fizeşti numără 134 familii cu
137,66 ha., 29 vite mari şi 272 oi. La
jumătatea lunii octombrie s-a început
construirea unui grajd, care acum se
găseşte cu zidurile ridicate.
In cuvîntul lor, tovarăşii Moise Pă-
dureanu, Ioan Drăgnescu, Vasile Zgîr;
cea şi lsaia Barna au arătat că şi co­
muniştii din satele Strei, Poeni, Sarmi-
zegetusa, Lunca Cernii şi altele, au
muncit bine în această direcţie. In pe­
rioada care a trecut de la conferinţa
raională din anul trecut şi pînă a-
cum, numărul familiilor de ţărani mun­
citori care au pornit pe calea coope­
rativizării agriculturii a crescut. In
comuna Lunca Cernii, de pildă, în
anul trecut sectorul socialist agricol
cuprindea 20 hectare şi 50 oi. Astăzi
a crescut, cuprinzînd 626 familii cu
509 hectare şi 903 oi.
Conferinţa a apreciat însă că re­ ional să vină la Baru Mare şi să execute fotografierea din avion
zultatele obţinute pînă în prezent sînt meargă numai la întreprinderea „Ce­ a tuturor locaţiilor de foraj exe­
departe de a fi la nivelul cerinţelor. ramica" fără să treacă şi pe la noi.
Totuşi, nici darea de seamă nici dis­
cuţiile nu au căutat să scoată la iveală \ In viitor, este necesar ca membrii
lipsurile manifestate în munca de trans­ biroului şi comitetului raional de par­
formare socialistă S agriculturii. PenJ tid să vină în mijlocul nostru mal | sprijin în munca geologilor din
tru comuniştii din raionul Haţeg tre- des, să ne îndrume într-o măsură mai j Valea Jiului.
DRUMUE SOCIALISMULUI Pasc
TOreT/issnF.trjcaiaraq
PARTID V E Ş T I DIN A LB A IULIA In cîteva
m lîngă strung
Comisii de examinare
Discuţia a pornit de la alte lu­ ţă interesantă de reorganizare a co­
La . atelieru l central de repa­ tovarăşu lu i G heorghe G heorghiu-
ra ţii „A rd ea lu l“, m u n citorii ob­ D ej fă cu tă la p len a ra C .C . al
—O— mare şl să ne ajute la înfăptuirea sar­ ţin p rim ele su ccese în în d ep li­ P .M .R . din 26— 28 n oiem brie cruri, în timp ce universalul strun­ rului şi echipei de dansuri. De ce
cinilor ce le avem. nirea planului pe prim a lună a 1958, s-au form at com isii pentru gului se învîrtea de zor. Valentin să încep eu să mă laud că am
Conferinţa raională anului viitor. a exam ina p o sib ilită ţile pe care Groza avea grijă numai să mă­ făcut şi că am dres. In ultimul timp
de partid Haţeg A le au în ved erea în d ep lin irii sa r­ soare cu şublerul diametrul butoa­ activitatea noastră a fost ceva mai
Trăgînd concluziile cu privire la des­
—o — făşurarea lucrărilor conferinţei raiona­ In urm a a p ariţiei expunerii cinilor tra sa te de plenară. nelor pentru locomotive şi să po­ slabă faţă de anul trecut.
buie să constituie o preocupare de le de partid Haţeg, tovarăşul Du­
seamă faptul că angajamentul luat la mitru Dejeu, membru al biroului Curs agrozootehnic trivească cuţitul în metalul gros şi In timp ce tov. Groza povestea
comitetului regional de partid, a tare. Unul cîte unul, buloanele exe­ despre corul lor, de sus, din biroul
lizat nici 50 la sută. Slaba preocu­ arătat că atît darea de seamă cît
pare pentru traducerea propriului an­ şi discuţiile s-au desfăşurat în lumina In urm ă cu cîte v a zile, in oraş portanţa legum icultura" a fost cutate de strungarul Valentin Gro­ secţiei, venea directorul atelierelor
gajament trebuie căutată în munca or­ sarcinilor trasate de Directivele Con­ s-a deschis un curs agrozooteh ­ pred a tă de ing. N icolae Bâr- za erau aş¦ezate în( ordine undeva împreună cu tov. Cistnaş, preşedin­
ganizaţiilor de bază, în modul cum gresului al II-lea al P.M.R. Tovarăşii nic la care particip ă 36 de to va ­ b ă n ta n . în apropiere. Aveam în faţă un om tele comitetului de întreprindere.
comitetul raional de partid a îndru­ care au luat cuvîntul au manifestat mult răşi. P rim a lecţie in titu lată „Im - robust, vesel, pus pe glume. Poves­ Mergea chiar pe la jumătatea sec­
mat şi controlat activitatea lor. interes pentru realizarea sarcinilor puse tea vieţii lui este asemănătoare cu ţiei spunînd în dreapta şi în stingă
în faţa noastră de partid şi guvern.
La faptul că raionul nostru a mun­ După Congres, a arătat în continua­ Muncă voluntară a majorităţii muncitorilor care au strungarilor să vină seara la repe­
cit sub posibilităţi, a spus tov. Ioan re tov. Dumitru Dejeu, au avut loc învăţat meserie în trecut. Dar ce tiţie pentru a se putea prezenta du­
Muleşiu, a contribuit şi modul cum cîteva plenare ale C.C. al P.Al.R. care E levii şcolii de m ecanizare a de plopi canadieni. P lantarea să ne mai aducem aminte de ace­ minică la inaugurarea gospodăriei
s-a lucrat cu colectivele de agitatori. au orientat atenţia organelor de par­ agriculturii au plan tat prin mun- s-a făcut pe m argin ea canalului le timpuri tocmai acum tind vrem agricole colective din Şeuleşti. Oa­
După ce au fost formate, aceste colec­ tid şi de stat înspre o muncă mai con­ că voluntară peste 300 de puieţi principal din păşune. să discutăm despre activitatea cul­ menii dădeau din cap în semn de
tive, nu au fost permanentizate şi cretă ceea ce a dus la obţinerea unor
controlate. Organizaţiile de bază şi co­ rezultate mai bune. Dacă vom lua nu­ Creşte numărul întovărăşitHor turală desfăşurată la clubul din Si- aprobare.
mitetul raional nu s-au îngrijit sufi­ mai plenara din iunie a.c., vedem că m eria! înainte de a vorbi despre — Este secţia • unde se află cei
cient de lărgirea lor cu noi membri şi ea a avut un conţinut bogat, a abor­ aceasta mai trebuie spus încă ceva :
nemembri de partid, cu ţărani fruntaşi dat probleme deosebit de importante, mai mulţi corişti — spuse tov.
din comune. legate de păstrarea şi consolidarea a-
vutului obştesc. Aceste sarcini au stat In u ltim ele 6 zile in cele 4 în ­ au in tra t in sectoru l so cia list a lui Valentin Groza i-a plăcut să cîn- Groza.
Nici în ce priveşte atragerea orga­ în atenţia organizaţiei raionale de par­ to vă ră şiri agricole din oraş s-au te vremurile noi, să facă parte din- Nu sfîrşi bine vorba că se a-
nizaţiilor de masă în munca de trans­ tid. în scris 85 fam ilii de ţărani crescut la 643, iar suprafaţa de tr-o formaţie de cor. La Atelierele
formare socialistă a agriculturii nu s-a In expunerea tovarăşului Gh. Gheor- m uncitori. A stfel, num ărul fam i­ C.F.R. din Simeria lucrează de prin propie şi tov. Cismaş.
făcut totul. Dacă la început organiza­ ghiu-Dej la recenta plenară a C.C. al liilor de ţărani m uncitori care teren la 477,79 ha. anul 1940. Este cunoscut şi cunoaş­ — Vrem să punem din nou corul
ţiilor de masă li s-au trasat sarcini, P.M.R. au fost trasate sarcini măreţe p. TOMA te pe toţi cei ce muncesc şi trăiesc
arătîndu-li-se cum să muncească, după de dezvoltare a economiei naţionale în corespondent pe roate. Majoritatea coriştilor sînt
aceea nimeni nu s-a mai preocupat de anul 1959. In faţa organizaţiilor de de la noi de la ateliere. In şedin­
ele; nimeni nu le-a mai controlat şi partid stau astfel sarcini măreţe atît
analizat asupra felului cum se achită în industrie cît şi în agricultură. aici. Poate că şi acesta a fost unul ţă vrem să atragem tineri din în­
de sarcini. Pe comuniştii din raionul Haţeg tre­
buie să-i preocupe atît problemele agri­ Saivan pentru oi din motivele care l-au determinat să tregul complex C.F.R. Simeria şi de
Nu cu destulă grijă s-a ocupat co­ cole cît şi cele industriale. Aceasta cu se înscrie şi să participe la cor. la toate instituţiile din oraş. E în
mitetul raional de parlid de constitui­ atît mai mult cu cît există în raion joc prestigiul tuturor locuitorilor din
rea şi întărirea nucleelor fără de par­ tendinţa să se spună că ne ocupăm Cum să ajungi însă să-ţi vor­
tid din sate şi a lărgirii activelor fără de agricultură deoarece industria este
de partid de pe lîngă organizaţiile de slab dezvoltată. Or, s-a văzu* aici cum Membrii întovărăşirii zooteh­ vii pentru construcţia saivanu­ bească tocmai el despre unele as­ Simeria.
bază. Dacă ar fi existat mai multă preo­ tovarăşii de la I.F.E.T. au arătat cu nice „30 Decembrie“ din comu­ lui. pecte în legătură cu activitatea co­ Mi s-a părut totuşi că tov. Groza
cupare pentru acestea, ele ar fi adus cîtă dragoste ar primi în mijlocul lor na Luncoiul de Jos, raionul rului ? Modestia omului din atelier
un aport mai mare muncii de transfor­ pe activiştii de partid. De aceea tre­ Brad, au luat măsuri ca să con­ In numai trei zile s-au tran­ este de cele mai multe ori exage­ nu prea e mulţumit de activitatea
mare socialistă a agriculturii. buie să fie clar că în raionul Haţeg struiască saivan pentru oile în­ sportat materialele necesare con­ rată. Am discutat despre piesele pe corului. In cele din urmă şi-a dat
există Industrie cu perspective de dez­ tovărăşirii. In acest scop un strucţiei şi au fost prestate pes­ care le lucrează, despre strung, tiş- drumul la vorbă.
Acestea sînt doar cîteva din lipsu­ voltare, şi deci organizaţiile de partid grup de întovărăşiţi, împreună te 325 ore muncă voluntară. tig,- în fine despre tot ce era în le­
rile manifestate în munca Comitetului vor trebui să dea o mai mare aten­ cu preşedintele sfatului popular gătură cu activitatea lui de strun­ — Personal nu prea sînt mulţu­
raional de partid Haţeg. Din acestea, ţie problemelor industriale. comunal, au stabilit locul potri- In această acţiune s-au evi­ gar. Auzisem din timp că tov. Gro­ mit chiar de felul cum particip eu.
cît şi din celelalte, vor trebui să fié Fără îndoială că transformarea so­ denţiat întovărăşiţii Adam Gro- za este unul dintre cei mai buni Ne mai lăsăm şi noi pe tînjală a-
trase învăţămintele necesare şi să se cialistă a agriculturii este o sarcină Recuperări de materiale za, Petru Groza, Nicolae Ursa, strungari din secţie şi că execută tunci cînd nu sîntem chemaţi aşa
ia măsuri pentru ca în viitor angaja­ principală. In acest sector s-au făcut prin iracă voluntară Nicolae Drăgan, Ioan Tod şi al­ piese de calitate bună. Cînd a aflat mai organizat. Sper însă că în cu-
mentele luate de comunişti să fie nu progrese, dar nu trebuie să fim mulţu­ ţii, care au fost în primele rin- că mă interesează cum se prezintă rînd corul nostru va activa aşa cum
numai realizate ci şi depăşite. Organizaţia de bază D. T. M. duri la mobilizarea celorlalţi în­ corul, Valentin Groza a oprit strun­ scrie la carte.
din cadrul sectorului I al minei tovărăşiţi de a contribui prin gul pentru un moment.
Vulcan organizează periodic ac­ muncă voluntară la construirea Aceste ultime cuvinte le spunea
saivanului pentru oile întovără­ — Eu cred că ar fi bine să veniţi cînd cuţitul strungului era aproape
mîine. Am auzit c-o să fie o şedin­ de universal. Trebuia să schimbe
şirii. altă piesă.
V. A.
F. B.
ţiuni de muncă voluntară la care
mobilizează zeci de tineri. La o
astfel de acţiune organizată în- FLA CARI
tr-una din duminicile trecute a
participat un însemnat număr
de tineri, totaîizînd 72 ore de (Urmare din pag. l-a) se, să lu p te, că va în v in g e in c u tin d în că d e s p r e foc. T o ţi erau
muncă voluntară. Au fost scoşi
din mină nu mai puţin de 20 c e le d in u rm ă . A r fi. m u lt m a i b u c u r o ş i. I n p ie p tu l lu i Ş te f a n
miţi deoarece sarcinile conferinţei de m.c. lemn vechi recuperabil. Va­ c ă ri. G ei a p r o a p e 4 0 d e o a m e n i s im p lu s ă la s e fo c u l „ să s e s t i n ­ in im a b ă te a c u p u te r e . E m o ţiile
anul trecut nu au fost îndeplinite nici
Mai aproape de unităţile pe jumătate. Dacă în raionul Haţeg loarea acestui lemn se rid’că la priveau cu adm iraţie, ba m ai g ă singur" . N u l-ar m ai frig e la nu trecuseră. S e reculese fum înd
economice ! s-au înfiinţat întovărăşiri zootehnice suma de 11.600 lei. De aseme­ m ult în sp ă im în ta ţi, la Ş tefan ¦m îin i, n -a r m a i în g h iţi a t i t a fu m o ţigară.
nea, au fost scoase la suprafaţă care .se lu p ta cu flă c ă rile . A r fi de ben zin ă şi ulei am esteca t cu
vrut să-l ajute, dar n-aveau cum. P e cîn d urca la volan , o fe­
un m iros greu de lină pirlită. m eie din tre cele m ai bătrine,
In raionul Haţeg există şl un în­ care au, o bază solidă, sănătoasă, a- scocuri pentru un craţer de 40 Ştefan ţinea cu p ropriile-i m îini Fum ul începuse să se răreas­ care in tim pu l focului în cercase
semnat număr de unităţi economice in­ poi trebuie ca în viitor să dăm tot m.I. Scocurile au unele defecţi­ haina deasu pra m otoru lu i am u­ că, incit Ştefan se putu uita cum să-l con vin gă să-l lase că se stin ­
dustriale. Conferinţa a apreciat că în mai multă atenţie atragerii unei uni, dar care pot fi înlăturate ţit şi înfierbîntat. N ici nu o ve­ stau lucrurile. R idică puţin hai­ g e singur, i se adresă in trigată,
mare parte comitetul raional de partid mase largi de ţărani muncitori. Pozi­ cu mici cheltuieli şi redate pro­ dea de fum ul g ro s ce-i bătea na. De sub ea ţîşni, ca scăpată clătinînd din cap a a m a r:
a controlat şi îndrumat activitatea lor. tiv este şi faptul, că întovărăşirile au ducţiei. d rep t în faţă, vo in d parcă să-i d in tr - u n a rc , o f la c ă r ă în a ltă . 11
In şedinţele de birou au fost analizate plecat de la construirea de adăposturi. oprească şi resp ira ţia . O chii i izb i d rep t in faţă, iar a cesta lăsă — M ăi băiete, m ă, lă sa şi tu
Valoarea totală a economiilor se u m plură de lacrim i, îl u stu ­ la loc haina de la care îşi luase
tărîri a căror aplicare a influenţat Nu suficient s-a vorbit în conferinţă realizate de tinerii din sectorul I rau, îl frig ea la m îini, d a r nu se orice gîn d, ca şi cîn d n-ar fi a bunătatea d e căput să-l arză fo­
pozitiv îndeplinirea sarcinilor de plan. de educarea comunistă şi patriotică a al minei Vulcan într-o singură dădu în lături. In m iin ile lui se lui. P erico lu l n-a trecu t încă. c u l.
Astfel, întreprinderea „Vasile Roaită" oamenilor muncii. Noul organ ales zi de muncă voluntară atinge afla via ţa m otorului şi a în tre­
a reuşit să-şi realizeze sarcinile de va trebui să se ocupe mai mult suma de 23.500 lei. Printre ti­ g ii m aşini. El este com unist şi P este cîlva tim p , focul, obosit, P oate că a tît a priceput ea
plan pe semestrul I al anului 1958 la de cadrele didactice şi intelectuali, să-l nerii care s-au evidenţiat în a- ştie ce înseam nă asta. se d ă d u b ă tu t în a c e a stă lu p tă . din toată în tîm plarea asta. Ş te­
producţia globală în proporţie de 110 atragă mai mult în munca de educare ceastă acţiune se numără ute- Ştefan d ezveleşte m otorul din tre fan însă o lin iş ti:
la sută. Asemenea realizări a obţinut a oamenilor muncii. miştii Grigore Popirţac, Damas- C îteva fem ei, ce tocm ai cobo- nişte petice de zdrenţe, pe care
şi întreprinderea „Ceramica" Bani Ma­ chin Şerban, Ion Ciolan, Dioni- rîră din autobus şi priveau oa­ le aruncă la o pa rte şi-l con tro­ — L a să , m ă icu ţă , că haine.;:
re. care şi-a realizat de curînd sarcinile In munca noastră constructivă ne sie Dorfy şi alţii. recum în spăim in iate această l e a z ă cu a te n ţie . 11 ş t e r s e b in e ,
planului anual de producţie. Rezultate lovim uneori de unele uneltiri ale duş­ luptă, se apropiară de el şi-l ru­ bucuros că a scăpat n evătăm at. Nu i se m ai au zi vocea din
frumoase au obţinut şi alte unităţi ca manului de clasă. Vigilenţa noastră DUMITRU LUGA ga ră să plece de lin gă m otor, Trecu apoi la repararea conduc­ cauza zgom otu lu i produs de m o­
fabrica de marmeladă, mina Boiţa, trebuie să fie necruţătoare faţă de încercind să-l con vin gă că se tei. A sta n-a du rat m ult. A ştep ­ tor care to cm a i porni.
cooperativa meşteşugărească „Retezatiil“ duşmanii noştri, să le descoperim ac­ corespondent va stin g e singur. F lacăra din tă pînă cînd toţi călătorii se ur­
ţiunile şi să-i lovim fără cruţare. piep t însă îi spune să nu se la­ cară si se a şeza ră la locuri dis- ...U neori focul m ocnit este m ai
puternic decît cel care arde cu
In încheiere tov. Dumitru Dejeu a flacără vie, deschisă. A bia cînd
arătat că discuţiile au fost bune şi că izbucneşte îţi dai seam a cîtă for­
ţă are, m ai ales cînd se revarsă
din pieptu l unui com unist.
şi altele. s-au făcut propuneri preţioase, care »vt-v-t»-c»-0 -0 -0 ~ 0 -m -o-»-5i. , v-lr< .©-•-<
întreprinderea noastră — a spus garantează obţinerea de succese şi mai
mari în viitor. SA C O N STR U IM constructive noi, care ridică producti­
tov. Poşuth Iosif, de la „Ceramica“ vitatea muncii în construcţii, scurtează
— — —— durata execuţiei şi ieftinesc costul lu­
Baru Mare — a făcut mari progrese -k crărilor. Aşa ar fi adoptarea sistemu­
în ultimul timp. Dacă înainte se lu­ După alegerea comifetului raional de "ţ mal repede şi mai ieftin lui de turnare a pereţilor în cofraje
glisante sau demontabile, din beton
cra numai manual, astăzi producţia partid, în prima sa plenară s-a ales uşor cu zgură, tuf vulcanic sau argilă
expandată. Acest sitem, după exemplul
este aproape în întregime mecaniza­ biroul raional de partid. Din Biroul şantierului experimental din Petroşani,
poate fi aplicat cu succes chiar şi la
tă. Alaterialele refractare pe care le Comitetului raional de partid Haţeg construcţia de blocuri cu mai multe
etaje, revenind un cost pe apartament
dăm oţelarilor hunedoreni sînt de bună fac parte tovarăşii Teodor Mureşan. şi unitate de suprafaţă locuibilă cu
mult mai mic decît dacă s-ar construi
calitate. primsecretar, Teofil Sorinca, Nicolae Za- din cărămidă şi după procedeul clasic.
Faptul că întreprinderea noastră a mora, Ioan Muleşiu, secretari, Gheor- (Urmare din pag. l-a) Pentru ă valorifica mai din plin re­ lemn efc., cl are în vedere şl recu­ A
sursele locale, secţiunea de Industrie perarea unor materiale considerate de­ Acestea sînt numai cîteva aspecte
obţinut rezultate bune se datoreşte în ghe Oprinescu, Gheorghe Ordean, lo- cesare, pe cît posibil din resurse lo­ locală a sfatului popular regional a şeuri, de a căror valorificare nu se care evidenţiază ce rezerve însemnate
cale. fost îndrumată să-şi alcătuiască şi ea ocupă deloc industria noastră locală. există în direcţia ieftinirii costului con­
primul rînd muncii organizaţiei de sif Farcaş, membri. un plan de perspectivă, avînd drept strucţiilor. In realitate sînt mult mai
Creşterea în următorii ani a volumu­ obiectiv reutilarea şi înzestrarea tehni­ E suficient să amintim de zgurile numeroase. Am ţinut să accentuez
bază, a comuniştilor. Deseori, organl- i V. FUR1R lui construcţiilor necesită — după cum că a unităţilor economice pe care le siderurgice care zac în halde la Hu­ însă asupra acestora tocmai pentru
a arătat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej tutelează, susţinut de un studiu privind nedoara şi Călan şi care se pot uti­ faptul că despre ele se discuîă mai
zaţia de bază a analizat munca în în expunerea făcută Ia şedinţa plenară specializarea acestor unităţi, pentru pro'- liza ca izolant termic şi acustic sub puţin şi este absolut necesar să li se
a C.C. al P.M.R. din noiembrie a.c, ducerea unor materiale pentru care pardoseli, ca înlocuitor de piatră la acorde atenţia cuvenită, deoarece joacă
diferite secţii ca mecanic şef, serviciul — lărgirea continuă a producţiei ma­ este asigurată materia primă pe plan betoane uşoare, sau pentru fabricarea un rol cauzal, tot atît de determinant,
terialelor de construcţii, pentru care local. vatei minerale; zgurile de locomotivă dacă nu mai mare în realizarea sar­
producţie, luînd măsurile ce se impu­ se impune efectuarea unor prospec­ pentru betoane; cenuşa de coş, care cinii de execuţie a unor construcţii ief­
ţiuni geologice, pentru găsirea de ma­ Pentru dezvoltarea sectorului mate­ în mod obişnuit se aruncă — prin- tine şi confortabile, amplasate cît mai
O noyă mefedă deneau. In munca sa, organizaţia de ba­ terii prime mai apropiate de centrele rialelor de construcţii, însă, se impune tr-o simplă analiză de laborator, dacă estetic şi cu gust, după normele urba­
unde se vor executa construcţiile şl înfiinţarea unui laborator profilat pen­ conţine peste 50 la sută bioxid de si­ nistice socialiste, care să contribuie
ză a fost sprijinită şi de comitetul ra­ explorare în ^alea Jiului a li se determina rezervele. tru nevoile multiple — betoane, cera­ liciu amestecată cu var devine activă substanţial la ridicarea continuă a ni­
mică, bitumuri etc., în cadrul căruia şl deosebit de valoroasă, înlocuind ci­ velului de trai material şi cultural al
ional. De asemenea se impune efectuarea să se poată efectua o serie de ana­ mentul la mortare şi tencuieli, pulînd maselor muncitoare.
unor studii imediate, pentru fiecare uni­ lize prin care să se determine cali­ fi utilizată chiar la execuţia unor ele­
O mare bogăţie a raionului Haţeg De curînd, în Valea Jiului a tate economică producătoare de mate­ tatea acestor materiale şî să se elabo­ mente prefabricate de zidărie; praful OFERTE DE SERVICIU
riale de construcţii, stabilindu-i-se po­ reze regimuri tehnologice adecvate, ca­ de bazalt, amestecat cu var stins, dă
o constituie şl pădurile. La cele 3 avut loc o interesantă operaţiu­ sibilităţile de creştere a capacităţii de re să constituie elementul decisiv în de asemenea un ciment bun pentru ÎNTREPRINDEREA REGIO­
producţie cu minimum de invesliţ'i. creşterea productivităţii muncii şl cali­ mortare şi elemente prefabricate; rume­ NALĂ DE ELECTRICITATE
ocoale silvice din raion lucrează un ne de cartare geologică — ae- tăţii producţiei. Fără acest laborator guşul de lemn e un material bun ca HUNEDOARA-DEVA anga­
mare număr de muncitori. Sub îndru­ rofotogrametria. Scopul acestei Aşa s-a procedat la fabrica de cără­ nu se poate concepe o activitate bine izolant termic şi acustic sub pardoseli; jează un revizor contabil
marea organizaţiilor de partid aceştia operaţiuni este fixarea precisă mizi din Pricaz, raionul Orăştie, unde orientată din punct de vedere tehnico- aşchiile de rindea impregnate cu lapte principal cu studii corespun­
au obţinut rezultate bune în producţie. prin fotografierea din avion a cu cîteva sute de mii de lei, prin exe­ ştiinţific. de var şi presate în forme, pot întocmi zătoare. Salarizarea se va
amplasamentului unor puncte cuţia unui canal care să conducă căl­ duşumelele oarbe; din praful şl nă­ face în conformitate cu HCM
Conferinţa a apreciat însă că în uni­ dura de la cuptor la uscătoria artifi­ Pe linia ieftinirii costului construc­ molul de hîrtie se pot fabrica plăci nr. 1360/1956.
tăţile silvice mai persistă o serie de geologice. cială, ce se va amenaja în viitor prin ţiilor, lucrătorii din construcţii, au ob­ uşoare de construcţii, utilizîndu-se ca
închiderea a trei şoproane existente, liant argila sau bitumul, şi încă multe
lipsuri în ce priveşte condiţiile de via­ Datorită terenului foarte acci­ precum şi prin scurtarea ciclului de fa­ ţinut unele succese mal ales în di­ altele care se găsesc din abundenţă
bricaţie, prin introducerea gazului me­ ca deşeuri industriale în regiunea noas­
ţă ale muncitorilor, asistenţa medicală, dentat din Valea Jiului un foar­ tan, se preconizează dublarea produc­ recţia economisirii materialelor, prin- tră. _ *»
ţiei de cărămidă în anul 1959 faţă de
munca cultural-educativă etc. te mare număr de puncte explo­ 1958, care va ajunge la 10 milioane tr-o utilizare raţională a acestora. Dar, Avînd aceste materiale ieftine puse
bucăţi pe an. Totodată, în cadrul aces­
Darea de seamă — a spus tov. Io- rate prin găuri de sondă de-a tei unităţi se experimentează uliiizarea economia de materiale înţeleasă în mod la dispoziţie de industria locală, proiec­
argilei expandate ca wjicgst în be*
sif Necş, de la I.F.E.T. Baru Mare — lungul anilor, erau fixate nepre- just şi care poate să ieftinească sub­ tării şi execuţiei i se uşurează mult
toanele uşoare.
a relevat puţin activitatea pe care o cis, pe hărţi vechi, fapt care în­ stanţial costul construcţiilor, nu urmă­ sarcina, puţind să treacă la sisteme
ducem noi, muncitorii forestieri. Lip­ greuna munca geologilor, de reşte numai utilizarea raţională a unor
surile care mal sînt în sectorul fores­ descoperire a noi zăcăminte de materiale primordiale ca: ciment, fier,
tier nu au fost scoase în evidenţă în cărbune. De aceea, Combinatul
cadrul conferinţei tocmai pentru fap­ carbonifer Valea Jiului a hotă-
tul că nu se cunosc de către comite­ rît ca pentru o mai bună orien­
tul raional de partid. Nu odată s-a tare a direcţiilor de explorare
întîmplat ca tovarăşii din comitetul ra­ a subsolului Văii Jiului să se
cutate pînă acum. Operaţiunea
a fost executată zilele trecute.
Noua metodă a dat rezultatele
aşteptate, ca fiind de un preţios