Page 5 - 1958-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !
ORGANAL COMITETULUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARASI ALSFATULUI POPULARREGIOHAL
Anul X Nf. 1230 Miercuri 3 decembrie 1958
Expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară
a C C . al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958
Tovarăşi
Proiectu’ planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul
*959. întocmit pe baza Directivelor Congresului al II-lea al partidului ultimii ani de oamenii muncii în toate ramurile vieţii economice şi TREPRINDERI, între care fabrica de fibre sintetice-rolan de la Săvi- de cel real. In aceste condiţii Departamentul şi-a asigurat dinainte
pentru perioada 1956-1960 şi a indicaţiilor date de Biroul Politic,
-viQfura prin prevederile sale dezvoltarea mai departe şi într-un ritm
Kfii ircteus s industrializării socialiste a ţării şi lărgirea bazei tehnico-
ÎNSEMNATE REALIZĂRI ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NATIONALE
An După datele preliminare, planul de stat de dezvoltare a economiei gospodăriilor agricole de stat, din plăţile în natură, către S.M.T.-uri
naţionale pe anul 1958 va fi depăşit în industrie cu aproximativ 3,5%, şi uiumuri , la treierat şi la măcinat şi prin sistemul de contractare a în anul viitor 2,9 miliarde lei — ou 600 milioane mai mult decît asigura o folosire maximă a capacităţilor de producţie, încărcarea
oroducfia globală Industrială fiind anul acesta cu peste 9,5% mai produselor agricole. Contractările dau o contribuţie de cea mai mare în 1958.
.mare dedt anul trecut. Creşterea cea mai accentuată are loc în in­ însemnătate Ia constituirea fondului central la cereale, la floarea-soa- Pe baza sporirii acumulărilorşi orientării lor mai ales spire constituind pîrghii puternice de creştere a producţiei şi productivităţii
dustria siderurgică precum şi în industria chimică, unde sporul este relui şi la alte plante oleaginoase, la sfeclă de zahăr, cartofi, carne, industrie, VENITUL NAŢIONAL VA CREŞTE IN 1959 CU 13%.
de 19%. Producem anul acesta de 5,6 ori mai multă fontă că în 1938,
de 3,3 ori mai mult oţel, de 2,6 ori mai mult cărbune, de 17 ori mai
mult gaz metan, de 5,2 ori mai mult ciment, de 2 ori mai multe ţesă­
turi de bumbac, lînă şi mătase, de 2,5 ori mai mult ulei şi de 2,1 ori
mai mult zahăr.
In urma îmbunătăţirii sistemului de salarizare şl normare a muncii,
salariul mediu este astăzi cu peste 18% mai mare decît în 1956.
Introducerea unor măsuri tehnico-organizatorice în aproape toate în­
treprinderile cu sprijinul activ al muncitorilor, inginerilor şi tehnici­
enilor, a dus la creşterea productivităţii muncii şi la' reducerea', peste
plan, a preţului de cost, ceea ce a contribuit în mare măsură Ia
acoperirea fondurilor cerute, de creşterea veniturilor muncitorilor.
In cursul anului 1958, sectorul socialist al agriculturii a' continuat
*ă se dezvolte. A fost livrat un număr însemnat de maşini agricole
gospodăriilor de stat, unde s-a ajuns ca majoritatea literarilor agricole
»5 fie complect mecanizate, precum şi S.M.T.-uriior. Sînt create toate,
condiţiile pentru realizarea prevederilor Congresului al 11-lea al
P.M.R. cu privire la transformarea socialistă a agriculturii. ,
In anul 1957-1958 s-au obţinut bune rezultate în ce priveşte consti­
tuirea fondului central de cereale, care asigură h'evoile de consum ale
populaţiei, necesarul de materii prime pentru industrie,' rezervele de
stat, stabilite. Aceste rezultate au confirmat pe ideplin justeţea' politicii
partidului de întărire a gospodăriilor agricole de stat, de asigurare a
acestora cu mijloacele materiale şi agrotehnice necesare pentru-a de­
veni principalul furnizor al fondului central de cereale al statului,
rondul central de produse agricole se constituie din producţia
CO LABO RAREA ÎNTRE JĂRILE LAGĂRULUI SOCIALIST
Atrvpolarea şi ritmul rapid de dezvoltare a economiei-noastre socialiste,
.avîntul economic general aTluţoror ţărilor lagărului şc«i'alisf’fiT'';!funte
cu- Uniunea Sovietică "demonstrează ‘din plin superioritatea'-'economiei
socialiste planificate, a orînduirii socialiste, a relaţiilor'de lip:-nou sta­ — o"secţie de insecticide de 1.250 tone pe an;
tornicite între ţările lagărului socialist.
Perspectivele grandioase de dezvoltare a economiei Uniunii 'Sovietice
trasate de tezele-Raportului care va' fi -prezentat de to'v. iHnuşciov la
Congresul al XXl-lea al- P.G.U.S. umplu de mîrtdrie sufletele'.oame­
nilor'muncii-din ţara noastră ca: şi-din întreaga lume. t , ’ •
Tezele 'Raportului -arată uriaşele realizări ale poporului sovietic care
începe o nouă etapă, de: însemnătate; istorică -pentru-destinele întregii
omeniri: perioada construirii intense a societăţii comuniste-pe a şasea
parte a globului.- Ritmul rapid- de -dezvoltare a producţiei -în-U.R.S.S.,
crearea bazei tehnico - materiale • a comunismului vor situa, . într-o
perioadă de circa- 15 ani, Uniunea Sovietică pe,pripiţii, loc în,lume în
ce priveşte volumul absolut, al producţiei şi producţia calculată pe .cap
de locuitor. Aceasta va asigura poporului sovietic .nivelul de' trai cel
mai ridicat din lume şi va constitui o victorie de importanţă mondială
a socialismului în întrecerea paşnică cu'capitalismul.
După cum se arată în tezele 'Raportului; ca rezultat a! realizării
planului de şapte ani al Uniunii-' Sovietice şi ai dezvoltării economice
a celorlalte ' ţări socialiste, sistemul' mondial socialist- va-producă în
1965 mai mult de jumătate din întreaga producţie industrială'mondială!
Astfel, în această perioadă se va'asigura superioritatea‘absolută a ’ sis­
temului mondial socialist asupra sistemului' capitalist în domeniul •ho-'
lărîtor'al activităţii omeneşti — producţia bunurilor'materiale. ' T-
Imensa forţă economică ă Uniunii Sovietice, programul el'măreţ de
construire a comunismului întăresc considerabil forţele întregului sistem
mondial al socialismului ş i ‘constituie un factor'esenţial - pentru reali­
zarea unul puternic şi continuu avînt economic al 'tuturor celorlalte
(ări din marea familie a statelor socialiste. - - ’'
In cadrul relaţiilor frăţeşti de colaborare şi1într-ajutbrăre tovărăj
şească bazate pe principiul internaţionalismului proletar, ţâra-noastră'a
primit şi primeşte’un sprijin deosebit de puternic'diîr partea !U.R.S.S;
prin livrări de utilaje şi echipamente industriale ’de prim' ordin -pentru
fabrici şi'uzine, livrări de rhinereu de . fier, fontă, cocs,: metale şi "ma­
şini, necesare înfăptuirii programului nostru de industrializare."
In baza acordului economic încheiat în ‘ decembrie 1956, U.R.S.S.
ne-a acordat credite'importante în instalaţii şi utilaje necesarei dez-i
voltării industriei noastre chimice. ' ' ‘T ' ¦ > ¦¦\
Cea mai imare parte a utilajelor destinate marelui combinat petro­
chimic de la Borzeşti, precum şi o fabrică- nouă de îngrăşăminte azo-
toase cu o capacitate dc 210.000 tone pc an şi cu posibilităţi-de du-,
blare a acestei capacităţi ni se livrează de către U.R.S.S., în contul
creditului acordat. ,¦
' Importanţa' livrărilor 'de utilaj pentru dezvoltarea industriei chimice
este ilustrată de faptul că numai pentru combinatul dc la Borzeşti privind lărgirea; capacităţii .tranzitului de-mărfuri cehoslovace prin por­ dată asemenea sarcini nemobilizatoare sînt adoptate fără . spirit critic 90%' din volumul investiţiilor prevăzute în 1959 pentru întreaga
vom primi :. - - - . • , ...
t- două instalaţii de cracare catalitică cu o capacitate anuală de nului.
500.000 tone; •
— o iabricş de cauciuc- sintetic cu o capacitate de 50.000 tone pe an; ţumirea pentru dezvoltarea rodnică a colaborării frăţeşti între ţările
— o secţie dc fenol'de 18.000 tone pe an;
CREŞTEREA ACUMULĂRILOR Şl A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE
Tovarăşi,
Partidul nostru, călăuzindu-se de experienţa Uniunii Sovietice în
opera de construire a socialismului, experienţă verificată de !.celelalte
ţâri din lagărul socialist ca şi de propria noastră experienţă, aplică în
mod consecvent politica leninistă de industrializare, bazată pe dezvol­
tarea cu precădere a ’ industriei grele, şi în primul rînd a industriei
constructoare de maşini. ’* •• ’ ’ -,
Pentru a asigura un ritm susţinut al industrializării socialiste a
ţării trebuie mobilizate toate eforturile, rezervele materiale ¦şi- finan­
ciare pentru sporirea rapidă a acumulărilor. Partidul şi guvernul duc
o politică perseverentă de realizare a acumulărilor necesare investi­
ţiilor pentru industrializare, ceea ce constituie chezăşia avîntului în­
tregii economii naţionale, a creşterii neîncetate a,venitului naţional.şi,
ca urmare, a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Aceasta
este singura tale de dezvoltare rapidă a forjelor de - producţie, de
creare a bazei tehnico-materiale ,a socialismului.
__ ¦ 1 vp.
$ pagini 30 bani
materiale în agricultură, în vederea sporirii însemnate a producţiei
industriale .şi agricole. .......... .. ........ . .
Proiectul de plan se sprijină pe .realizările importante obţinute în
social-culturale, realizări care oglindesc, capacitatea clasei muncitoare,
a statului democrat-popular, de a asigura mersul mereu înainte al
ţării noastre, dezvoltarea ei ascendentă pe drumul construcţiei socia­
lismului.
lapte, lînă şi la alte produse agricole, vegetale şi animale.
Sistemul de contractare s-a dovedit a fi o pîrghie puternică pentru
stimularea interesului material al ţărănimii, mai ales al gospodăriilor
colective şi' întovărăşirilor, în ridicarea producţiei agricole şi a contri­
buit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat, la întărirea
alianţei muncitoreşti-ţărăneşti.
Roadele îmbunătăţirii continue a activităţii de producţie în industrie
şi în agricultură se resimt pe piaţă, în magazinele de stat şi în coope­
rativele de consum, unde populaţia găseşte mărfuri în cantităţi tot
mai mări, sortimente mai variate şi de calitate mai bună. Avem astăzi
o circulaţie -bănească sănătoasă,' leul s-a întărit, bugetul statului s-a
consolidat şi se prevede, pentru sfîrşitul anului, un excedent bugetar.;
Exportul nostru de. mărfuri, în special de mărfuri industriale, a cres­
cut ca; volum şi sortimente, ceea ce a asigurat-o balanţă, comercială
activă şi ,o balanţă echilibrată.de plăţi-externe. •
, Realizările .obţinute- în opera de construire a socialismului de oa­
menii muncii- din ţara noastră, ca şi din. celelalte ţări socialiste,-nu
sînţ pe placul cercurilor imperialiste, al foştilor capitalişti şi moşieri
cxp.roprjaţi. şi al .uneltelor acestpra. Dar toate strădaniile ’ cercurilor
reacţionare şi . ale _ uneltelor lor de a prezenta un tablpu defor­
m at' al realizărilor din ţara noastră şi din celelalte ţări so­
cialiste, de a induce în eroare, opinia publică din ţările lor, nu pot
opri .mersul înainte al ţărilor socialiste şi creşterea forţelor socialis­
mului în lumea întreagă, după cum nu pot camufla elementele de criză,
instabilitatea economică, inflaţia şi şomajul din ţările capitaliste,
nu înlătură' contradicţiile inerente capitalismului şi nu pot salva de
la pieil e orînduirea capitalistă condamnată- de istoric.
— o .secţie de acetonă -de 11.000 -tone pe an ;
— o "făSridr de sodă cau^ică eieitroliftca de 43.000 tona pe’an-; '
— o fabrică de. poiiclorură de vinii de 36.000 tone pe an ;
— o -secţie de ierbicide dc 500 tone pe an.
Avîhd în' vedere condiţiile naturale optime de care dispune ţara
noastră pentru a intensifica ritmul de dezvoltare a industriei chimice,
am^onsiderat necesar, să -solicităm.U.R.S.S. livrarea ,pc credit a unui
număr de alte .unităţi ale industriei chimice.
Zilele acestea' am primit o scrisoare de la tovarăşul Hruşciov prin'
ţarc ne aduce la .cunoşţinţă .că guvernul sovietic este dc acord să ne
dea, un ,nou ajutor în dezvoltarea industriei chimice, urmînd ca în
cursul lunii ‘ decembrie să plece la .Moscova o delegaţie pentru a în­
cheia acordul ^corespunzător.
. Ajutorul. internaţionalist, acordat de. U.R:S.S. constituie o contribuţie
de marc însemnătate, la crearea bazei tehnico-materiale a orînduirii
socialiste în, ţara noastră.
Noi exprimăm, tovarăşi, de la această tribună, in numele C.C. al
P.M.R., al guvernului R. P. ‘Romine şi al poporului romîn, cele mai
calde mulţumiri şi recunoştinţa noastră profundă Comitetului Central
al.P.C,U,S., guvernului şi poporului sovietic pentru ajutorul continuu şi
multilateral.. pe care n¦ib-J acordă.
• _- ., ,
;.U Tovarăşi, . , •
Vă-este cunoscut că o delegaţie de partid şi guvernamenţală a făcut
recent o ‘vizită de prietenie "în Republica Cehoslovacă.- Am fost întîm-
pinaţr de conducerea Partidului Comunist, de guvernul şi poporul
cehoslovac cu simpatie şi dragoste tovărăşească;
¦'Rezultatele convorbirilor’ avute cu tovarăşii cehoslovaci, ale tratati­
velor, care'-s-au desfăşurat într-un •sp.irjt. de deplină, înţelegere şi uni­ ori mai mică.
tate de vederi în toate problemele discutate sînt cuprinse în Declaraţia
comdnă' rortiînb-cehbslovacă.- 'Acordul de lungă durată încheiat cu acest
prilej prevede lărgirea, considerabilă a colaborării economice şi a schim­
bului de mărfuri prin realizarea în R.P.R. a unor obiectiv? industriale
căre interesează'-dezvoltarea economică a ambelor ţări. •
' Se vor ?onstrui 'în -ţara noastră centrale termoelectrice avî.nd o ca­
pacitate totală-de; 600.000 kW cu o producţie de energie, de, peste 4 .mi­
liarde kWh. Echipamentul energetic va fi livrat pe cşedjt de Republica
Gehoslovacă, iar Republica.. Populară Rornînă va furniza pentru acope­
rirea nevoilor Republicii Cehoslovace energie ulcctrjcă — circa. 2 mi­
liarde -de kWh anual.- ...
Realizarea •prevederilor acestui acord duce la sporirea substanţială a
volumplui schimburilor -între Romînia şi -Cehoslovacie, creînd ţării noa­
stre disponibilităţi-însemnate pentru achiziţiofiapea- d,in Republica Geho­
slovacă de noi utilaje, instalaţii,-industriale şi -alte mărfuri.
La aceasta se adaugă .convenţiile încljeiate. anterior cu .Cehoslovacia
turile romîneşti şi cumpărarea de utilaje necesare industrializării lem-, de către' miniştri şi însuşite apoi, fără o analiză temeinică, de industrié, creşterea investiţiilor în industria mijloacelor de producţie
Cred că sînt-în -asentimenţul Pleqarel exprimîndu-ne din nou mul­
noastre. .,
¦ Proiectai planului de stat.pe 1969 prevede un ¦volum de investiţii de
17,4 miliarde-lei, cu 15% mai mult decît In 1958.
Politica de acumulare tsocialistă îşi găseşte-expresie în orientarea
investiţiilor. Iată-de ce principalele investiţii sînt îndreptate în primul
rînd spre-industria grea... ............................. producţiei de metal. Considerăm că, din rezervele existente, industria
O atenţie deosebită se acordă industriei chimice, căreia 1 se repar­
tizează 20% din volumul total al investiţiilor industriale, cu aproape
50% mai mult decît în 1958. f, . '.
In vederea sporirii;mai rapide a capacităţilor de producţie şi a mă­
ririi eficacităţii economice a investiţiilor, se prevede scurtarea timpului
de dare în funcţiune a fabricilor şi .uzinelor-a că/or construire este în
curs şi concentrarea eforturilor »că’tre -terminşrea şantierelor începute,
Creşterea volumului de investiţii va'asigura PUNEREA IN FUNCŢIUNE
IN-ANII 1959 "ŞI" 1960 a unor importante obiective industriale ca hidro-
ceWnla ‘„V. I. Limin" Bicâz, fabrica de îngrăşăminte azofoase Roznov, să ia măsuri pentru lichidarea grabnică A deficienţelor în cxplcatare,
¦* i’ - -1 "f . . .
”
v• ¦
Sub conducerea partidului, înainte cu toate forţele,
la îndeplinirea sarcinilor planului de stat pe anul 1959,
pentru dezvoltarea economiei naţionale
pe calea socialismului, pentru întărirea continuă j
şi înflorirea patriei!
fabrica de celuloză din stuf de la Brăila, uzinele sodice do la Gofvora De pildă, Departamentul Gărbuiil-Minereuri din Ministerul Indus-
şi Borzeşti, conducta magistrală de gaze Ţicleni—Bucureşti şi altele. Iriei Grele şi G.S.P. au planificat pentru anul 1958 o producţie de
Se va începe CONSTRUIREA UNOR NOI Şl IMPORTANTE IN- metale neferoase, subestimînd conţinutul de metal al minereului faţă
neşti, centrala electrică de termoficare Ploeşti, complexe pentru
industrializarea lemnului şi altele.
In anul 1959 vor fi racordate la sistemul energetic de 110 kW:
oraşele Baia Mare şi Graiova şi vor începe lucrările de racor­
dare a regiunilor Suceava,’ Constanţa şi Oradea, astfel îneît în stabili sarcini mobilizatoare care să ţină seama de îmbunătăţirea
1960 să se încheie sistemul energetic naţional.
In ce priveşte AGRICULTURA, prin proiectul de plan i se alocă nul constructiv al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, de . a
>' .
Investiţiile în sectorul soci al-cultural se ridică la 1,6 miliarde
lei, reprezentînd astfel o creştere de 17% faţă de 1958. In vederea
extinderii în.văţămîntului şi a îmbunătăţirii bazei sale materiale, se
pune un accent mai mare pe construcţia de şcoli la, oraşe şi. sate.
Trebuie să subliniem măsurile luate în 1958, care vor fi accen­
tuate în 1959, pentru INTENSIFICAREA CONSTRUCŢIILOR DE
LOCUINŢE, repartlzvndu-se un volum de investiţii cu 25%,’ mai
mare decît în 1958.
In aplicarea justă a politicii de acumulare socialistă,’ de îndrep­
tare judicioasă a investiţiilor un rol deosebit de însemnat, revine
activităţii depuse de ministere şi de Comitetul de Stat al Planificării
pentru-întocmirea planului de stat.
Proiectul de plan pe 1959 este întocmit în condiţii mai bune decît
în anii precedenţi. Comitetul de Stat al Planificării şi ministerele
s-ati ocupat c-a el să fie elaborat mai din vreme, să fie mai bine
fundamentat.
In anii regimului democrat-popuitar s-au format numeroase cadre
de conducere în economie, cu competenţă şi spirit de . iniţiativă,
oameni ca-re-şi pun la inimă interesele generale ale poporului, se
sprijină pe mase, pe iniţiativa înaintată a acestora şi luptă cu per­
severenţă- pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii în sectorul lor.
Aceasta se reflectă în realizarea planului pe 1958 ca şi în munca
pregătitoare pentru elaborarea planului pe 1959.
Totodată este necesar să atragem atenţia asupra câtorva aspecte
negative, privind modul în care miniştrii şi alţi conducători ai orga­
nelor economice, inclusiv , conducerea G.S.P., îşi îndeplinesc sarcinile
de întocmire a planului de stat. In domeniul pregătirii proiectelor
de plan Iexistă lipsuri asupra cărora partidul a atras atenţia în repe­ nejustificale.
tate. rinduri. dar care persistă de ani de zile' şi "îngreunează munca
- de .-elaborare a planului, ogllndindu-se apoi ca deficienţe în .p.r.olşptelo tiţii făi;ă o justificare complectă- a*-eficienţei economicei! să; se sub­
de- plan.-' « ., Ţ evalueze îh unele ramuri posibilităţile de creştere ă producţiei.-şi de
In primul rîhd este necesar să ne oprim asupra felului! cum se
propun şi, une'ori, cum se aproba investiţiile capitale.- •
Fondurile destinate investiţiilor trebuie îndreptate spre lucrările
de mare eficacitate economică, care să ducă la dezvoltarea în ritm
accentuat a economiei naţionale şi a venitului naţional. Acest lucru
obligă cadrele de conducere din economie ca înainte de a propun®
lucrări noi de investiţii să cunoască şi să studieze cu cea |?|di (par®
grijă rezervele existente în folosirea deplină a capaciţăţilor (je
producţie existente.
Propunerile de noi investiţii trebuie să fie bine documpnţşţt din
punctul de vedere aleficacităţii acestora, al nivelului. tehnicii, Rl
costului, căci orice ban cheltuit neeconomicos înseamnă reducerea
posibilităţilor de a spori forţele de producţie ale economiei naţionale.
Deşi aceste lucrări sînt „îndeobşte cunoscute", totuşi continuă
cazurile de solicitare -a unor sume importante pentru lucrări uneori
lipsite . de . documentaţia , tehnică necesară, insuficient fundamentate
economic care, uneori, s-au dovedit a fi inutile. De exemplu, Minis-'
terul Industriei Bunuriior de .Consum (Departamentul Industrii
Uşoare) a propus construirea unei fabrici de încălţămintedin cau­
ciuc,. cu un volum de construcţii de 30 milioane lei, deşi cel puţin
jumătate din capacitatea de producţie a unei asemenea . fabrici a
putut fi obţinută .fără nici o construcţie nouă, ci în cadrul spaţiilor
de producţie insuficient folosite ale Combinatului de la Jilava, Depar­
tamentul Silviculturii a cerut ,sume importante pentru construirea unei
fabrici de impregnat traverse; or, Ministerul Transporturilor şi Tele­
comunicaţiilor a montat o asemenea fabrică cu o cheltuială de 20
Sînt cazuri cînd se solicită fonduri pentru investiţii capitale fără
a se fi studiat suficient costul real al investiţiilor, ceea ce atrage
necesitatea unor suplimentări ulterioare, ureînd preţul total faţă de
cel luat în consideraţie la aprobarea investiţiei.
Asemenea practici care ilustrează superficialitatea cu care uneori
se solicită fondurile de investiţii trebuie eliminate cu desăvîrşirc
din munca de planificare. Miniştrii şi conducerea C.S.P. sînt datori
să analizeze, temeinic, sub toate aspectele, propunerile de investiţii
care se includ în proiectul de plan.
O altă deficienţă pe care trebuie s-o înlăturăm în interesul dezvol­
tării mai rapide a economiei naţionale este lipsa de grijă pentru
folosirea în întregime a posibilităţilor de producţie ale întreprind’
rilor. ;
Sînt conducători de întreprinderi care propun, în mod uşuratic,
sarcini de producţie sub posibilităţile reale ale .întreprinderilor; cîteo-
către G.S.P.
SPORIREA PRODUCŢIEI IN INDUSTRIA SIDERURGICĂ Şl A CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI
IN SIDERURGIE vor intra în funcţiune în anul 1959 bateria a pentru ridicarea indicilor de utilizare, a furnalelor, cuptoarelor..
treia de cocs şi laminorul de profile de 650 mm. de la Hunedoara S.jVl, laminoarelor şi pentru reducerea consumului de materii prime,
cu o capacitate de 550.000 tone/an, al treilea laminor de tpţ)]ă combustibil şi cocs. Ţinînd seama de caracteristicile tehnice ale insta­
subţire la uzină „Nicoiae Gristea“ şi altele.
Pe baza noilor capacităţi de producţie şi a exploatării mai raţio­
nale a furnalelor, cuptoarelor de oţel, laminoarelor şi altor utilaje
existente, se prevede o creştere a producţiei siderurgice cu 23%
faţă’ de 1958.
In anul 1959 se va asigura creşterea într-un ritm mai mare a
siderurgică poate realiza în anul care urmează o creşiere a pro­
ducţiei de oţel de 38% faţă de 1958, adică o producţie totală de
1,3 milioane tone. Acest spor poate fi obţinut prin folosirea mai
intensivă a cuptoarelor dc la oţelăria nouă din Hunedoara şi prin rc-
cânstruirea şi mărirea capacităţii a 3 cuptoare la oţelăria din Reşiţa'.
In vederea realizării acestor însemnate creşteri de producţie, Minis-
le'rul Industriei Grele", cadrele de conducere din siderurgie trebuie
depăşirea simţitoare a planului, fără un efort deosebit. La întocmirea
proiectului de plan pe 1959, conducătorii departamentului au mani­
festat ' aceeaşi tendinţă.
Pentru cadrele din economie este o obligaţie permanentă de a
continuă a procesului de producţie, de creşterea calificării şi -d-e ela­
utilajelor şi instalaţiilor potrivit posibilităţilor reale, — acestea
muncii, de reducere a preţului de cost şi, astfel, de ridicare a nive­
lului de trai material şi cultural al oamenilor muncii.
Mai continuă încă practica ncrespectării normelor de consum,,
a autoaprovizionării în dauna altor ramuri, a stocurilor peste nece­
sar. Tot- ca urmare a unéi insuficiente analize a cererilor primite
de la întreprinderi şi însuşite în mod mecanic de ministere se mai
prezintă încă cereri exagerate de materii prime, materiale, combus­
tibil, ceea ce creează. dificultăţi în balanţele materiale şi în aprovi­
zionarea ritmică a întreprinderilor.
Trebuie. arătat că propunerile iniţiale ale unor ministere pentru
proiectul de pian pc 1959 în legătură cu creşterea productivităţii
muncii în industrie au fost făcute cu insuficient simţ de răspundere'.1
Potrivit acestor propuneri s-ar fi obţinut în 1959 o creştere a pro»
ductivităţii muncii cu mult sub cifrele de control-.’ 1 • • • ;
De asemenea în ce priveşte preţul de'cost, propunerile uni-nisieţ
retor n-au reprezentat nici jumătate din economiile' realízate -în ¦1957
sau 1958. , •¦ r ...
In urma-analizei critice, precum şi a propunerilor .venite din partea
oamenilor muncii, a organizaţiilor de partid .şi sindicale, s-au stabilit
sarcini sporite, mai apropiate de posibilităţile reale.
Toate acestea arată uşurinţa cu care unele cadre conducătoare din
economie tratează problemele cele mal importante asupra cărora
partidul nostru a atras atenţia în mod deosebit şi în repetate
rinduri. - • „,vM . •• .
Comitetul de Stat al Planificării, deşi dispune de un aparat cali­
ficat şi cu toate că şi-a îmbunătăţit activitatea, cedează, uneori
presiunilor exercitate de acele ministere c-are insistă pentru -planuri
uşoare, nemobilizatoare, solicită fonduri materiale, şi băneşti
‘ .7
Astfel a fost posibil să se introducă în proiectele .de plan inves­
reducere mai accentuată a preţului de cost. Comitetul de Stat al
Planificării — ca şi afte ministere şi instituţii centrale economice —
li-ău muncit cu suficientă temeinicie şi perseverenţi pentru a pune
în valoare cit mai multe din rezervele şi posibilităţile economiei
noastre. '-: •
Unii conducători din economie pun mai presus de interesele gene­
rale ale statului interesele înguste de departament şi caută, atunci
cîtid se alcătuieşte planul, să-şi creeze condiţii cît mai uşoare de
re a liza re . Asemenea conducători devin uneori prizonierii propriului
|or aparat, reflectă spiritul de comoditate al unor funcţionari în
9V)ţaor(iine. Miniştrii, conducătorii întreprinderilor au datoria de a îh-
drumţi şi urmări personal elaborarea proiectului de plan, dînd dovadă
de exigenţă şi spirit partinic.
Inlăturînd aspectele negative din munca organelor economice In
domeniul elaborării propunerilor de plan, să mobilizăm cît mai multe
din rezervele existente. Să eliminăm orice risipă şi cheltuire nejudi-
cioasă a resurselor materiale şi financiare ale statului, îndreptînd toarte
aceste resurse spre dezvoltarea cit mai rapidă a economiei hoartfcre
naţionale.
Tovarăşi,
Vă este cunoscut proiectul planului de stat pe" anul l959. In celé
ce urmează mă voi opri numai asupra citorva probleme care trebuié
evidenţiate-în mod deosebit şi asupra sarcinilor unora dintre ramu­
rile economiei. • ,- *
Biroul Politic al Comitetului Central al partidului a analizat şi
a aprobat proiectul planului de stat !je 1959. In acelaşi timp el a
constatat că în economia noastră naţională există numeroase şi im­
portante rezerve care pot şi trebuie puse în valoare, pentru creşterea
producţiei industriale şi reducerea mai accentuată a preţului de cost.
Putem ajunge în anul 1959 la o producţie industrială de circa
67 miliarde lei — cu opt sute de milioane lei mai inult decît pre­
vede proiectul de plan, — reprezentind o creştere totală de circa
10% faţă de 1958, în loc de 8,6 la sulă cît este prevăzut în proiect-
Aţărirea sarcinilor de producţie ále industriei este pe deplin posi­
bilă prin utilizarea mai bună a capacităţilor de producţie existente,
prjjl scurtarea termenelor de dare în funcţiunea noilor instalaţii şi
pj-jp însuşirea într-un timp mai scurt de către muncitori, tehnicieni
şj ipgineri a tehnicii înaintate. Mijloacele materiale şi financiaré
suplimentare necesare îndeplinirii sarcinjior sporite pot şi trebuié
să fie asigurate în primul rînd prin scăderea, mai accentuată' decît
prpvede proiectul, a consumurilor de materii prime şi materiale.
Pentru dezvoltarea industriei mijloacelor de producţie se vor aloca
fiind de 1.220 milioane lei.
laţiilor şi de nivelul de calificare la care au ajuns muncitorii, teh­
nicienii şi inginerii siderurgişti din ţara noastră, este pe deplin posibil
să ajungem din urmă indicii realizaţi în alte ţări. Trebuie făcute’
eforturi mai mari pentru creşterea numărului de sortimente de lami­
nate şi îmbunătăţirea calităţii mai ales la tablă, oţeluri aliate şi.
oţeluri de rulmenţi, care să asigure ridicarea la un nivel mai înalt
a Calităţii producţiei industriei construcţiilor de maşini.
IN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI se pune un
accent mai mare pe producţia de utilaj petrolifer pentru foraj şi
pentru prelucrarea ţiţeiului, .u-tilaj pentru industria chimică şi penlru
prelucrarea lemnului, autocamioane, tractoare şi maşini agricole,
maşini şi apărata] electric', materiale de instalaţii necesare construc­
ţiilor precum şi bunuri metalice de larg consum, — frigidere, ma­
şini de cusut, biciclete etc.
(Continuare tn pag 2 a)