Page 50 - 1958-12
P. 50
Pag, 4
Puternicul e n international
AL DECLARAŢIEI TASS
în PROBLEMA BERLINULUI
R. D. Germană ternaţionale. Reterîndu-se la in lipsirile ie ir Ii populară Şedinţa Comitetului Naţional Lucrările conferinţei
terviul acordat de şeful guvernu rsm fic isc i li Vlena ai p.c. din s.u.A . de ia Oeneva
BERLIN 13 (Agerpres). De lui sovietic ziarului „Suddeutsche
claraţia TASS în problema Ber Zeitung" şi la declaraţia TASS, VIENA 13 (Agerpres). La 11 mai multe obiecte de artă popu NEW YORK 13 (A gerp res).- avut loc recent in Statele Unite. în problema măsurilor
linului a dat un nou impuls dez purtătorul de cuvînt al Ministe decembrie a fost deschisă la Vie- lară din diferite regiuni ale Ro După cum relatează ziarul Comitetul Naţional a ascultat pentru preîniîmpinarea
baterilor care continuă în rîn- rului Afacerilor Externe al R.F. na o expoziţie de artă populară mânei, precum şi cîteva panouri „Worker“, la 6 şi 7 decembrie a
dul populaţiei şi opiniei publice Germane, denaturînd cu totul romînească. cu fotografii şi grafice cu pri de asemenea raportul lui J. unui afac prin
din R.D. Germană pe marginea sensul lor, a mers pînă acolo vire la dezvoltarea principalelor
propunerilor sovietice în proble îneît a afirmat că Uniunea Sovi Expoziţia a fost organizată de oraşe din ţara noastră. S i a-vut loc şedinţa Comitetului Na Jackson, secretar pentru proble surprindere
ma Berlinului. Majoritatea zia etică s-ar plasa pe o poziţie, către Comitetul austriac de
relor democrate din Berlin publi „care ajunge pînă la ameninţa luptă pentru pace şi cuprinde ţional al Partidului Comunist mele activităţii in rinduriie ne GENEVA 13 (Agerpres). —•
că textul integral al declaraţiei. rea cu războiul". din S.U.A. la care au participat grilor şi pentru problemele su
Ziarul „Neues Deutschland“ Anglia 41 de membri ai Comitetului Na dului, intitulat „Cu privire la TASS transm ite: In şedinţa din
scrie: „Gu greu se pot găsi oa
meni naivi care să poată crede LONDRA 13 (Agerpres) S. U. Â. îAlO sprijină ţional (din comitet fac parte in aspectele teoretice ale problemei 12 decembrie a conferinţei in
că americanii îşi menţin trupele TASS anunţă i Declaraţia agen pe colonialiştii olandezi total 53 de membri) şi ciţiva populaţiei de culoare“ şi rapor problema măsurilor pentru pre-
în centrul R.D.G. pentru a apă ţiei TASS în problema Berlinu- tul lui Robert Thompson, secre intîmpinarea unui atac prin sur
ra pacea şi securitatea S.U.A. iui se află în centrul atenţiei invitaţi. tarul executiv pentru problemele
pe care, după cum se ştie, nu presei engleze. Comitetul Naţional a hotarit
le ameninţă nimeni".
Ziarele londoneze au publicat să convoace Congresul al 17-lea organizatorice. prindere a:u luat cuvintul repre
„Neues Deutschland" atrage la loc de frunte ample extrase
atenţia asupra ripostei care se din această declaraţie. Totodată, al partidului comunist in noiem Comitetului Executiv i s-a pro zentanţii U.R.S.S., R. P. Romlne
dă in declaraţie unor puteri oc majoritatea ziarelor acordă o
cidentale, care cer să se recurgă atenţie specială avertismentului DJAKARTA 13 (Agerpres). — este gata să recurgă chiar şi la brie 1959. pus de asemenea să examineze şi Franţei.
la torţă, la tancuri, pentru a a- că orice încercare de a pătrunde forţa armată pentru a împiedica La şedinţă a fost discutat ra
păra poziţiile ocupanţilor în Ber in Berlin prin forţă ar primi ri Zilele trecute, Luns, ministrul de „vreo schimbare a situaţiei ac măsurile necesare pentru trans In numele delegaţiilor Albani
linul occidental. „Nu este oare posta cuvenită. In acelaşi timp Externe din guvernul olandez tuale“ în Irian. portul secretarului general al
ziarele subliniază că guvernul recen-t demisionat, a făcut o de partidului comunist, E. Dennis, Iferarea sediului Comitetului Na ei, Poloniei, României, U.R.S.S.
limpede, scrie ziarul, că orice sovietic se străduieşte să pună claraţie în care a ţinut să sub „Afirmaţiile lui Luns — scrie in cu privire la alegerile care au
încercare de a pătrunde în Ber capăt regimului de ocupaţie din linieze că in problema Irianului legătură cu aceasta ziarul „Bin- tional a! partidului comunist de şi Cehoslovaciei, reprezentantul
lin prin torţă ar ti un atac îm Berlin printr-o înţelegere rezo de vest „guvernul Olandei se tang Timttr" — arată că Statele la New York la Chicago.
potriva Republicii Democrate nabilă cu celelalte puteri. bucură de sprijinul desăvârşit al
Statelor Unite". Luns a arătat Unite sprijină şi încurajează gu -, . , i -- - --------•*•••••• 11 .. _ U.R.S.S. a prezentat spre exa
Germane şi implicit împotriva Criticîndu-I pe Adenauer pen că, după discuţiile sale cu secre vernul Olandei, aceasta pentru
aliaţilor ei din cadrul Tratatului tru politica care are ca scop tarul de stat american, Dulles, Popoarele arabe sîn t ferm h otărîte minare conferinţei un document
de la Varşovia ? S-ar putea a- menţinerea încordării internaţio poate afirma că Statele Unite a-şi apăra şi propriile lor inte referitor la sarcinile posturilor
minti că trupele sovietice nu se nale, revista „New Statesman“ „înţeleg“ poziţia Olandei, care să obţină o adevărată independenţă de control terestre şi la luarea
află in Germania răsăriteană subliniază într-un articol redac rese şi interesele pactului militar Cuvîniarea preşedintelui Nasser de fotografii din avion.
pentru a indica puterilor occi
dentale drumul spre Berlin". ţional că marele număr de vo S.E.A.T.O.". CAIRO 13 (Agerpres). — be Unite, Gamal Abdel Nasser Următoarea şedinţă va avea
turi pe care le-au întrunit social-
R. F. Germană democraţii în Berlinul occidental TASS transmite: Presa publică a declarat: „Popoarele arabe loc la 15 decembrie.
înseamnă „condamnarea definiti
' BONN 13 (Agerpres) TASS Guvernul american îngrijorat textul cuvântării rostite de Ga- sini ferm hotărîte să obţină o - 0-
anunţă: In centrul atenţiei cer vă a politicii sterile a războiu de soarta dictaturii lui Batista maT- Abdel Nasser, preşedintele adevărată independenţă şi o a-
curilor politice de la Bonn şi al Republicii Arabe Unite, la so devărată libertate. Popoarele a- Criza de guvern
întregii opinii publice din Repu lui rece promovată de dr. Ade NEW YORK 13 (Agerpres). dacă Batista va mai putea tace lemnitatea care a avut loc la A- rabe sînt ferm hotărite de ase din Finlanda
blica Federală Germană se află După cum relatează ziarul „New faţă forţelor lui Fidel Castro". cademia militară de aviaţie din menea să-şi întărească şi să-şi
interviul lui N.S. Hruşciov, pre nauer“. York Times", Erai Smith, amba In afară de aceasta, guvernul oraşul Belbois cu prilejul pro HELSINKI 13 (Agerpres). —
şedintele Consiliului de Miniştri sadorul S.U.A. în Guba, a avut S.U.A. este îngrijorat de contro movării' unui grup de 52 de a- apere ţările lor. A trebuit să TASS transmite: In seara zilei
al U.R.S.S., publicat la 12 de O serie de ziare încearcă să o serie de consultări la Depar lul pe care Gastro îl exercită a- viatori. creăm o armată puternică care de 11 decembrie, Kleemola, pre
cembrie de ziarul „Suddeutsche tamentul de Stat în legătură cu supra regiunilor cu plantaţii de şedintele fracţiunii parlamentare
Zeitung“ din München şi decla denatureze sensul şi conţinutul situaţia tot mai critică în care se zahăr, deoarece investiţiile ame Reierindu-se la succesele în ne va permite să ne apărăm îm a Uniunii agrare din Fini anda,
raţia TASS în problema Berli declaraţiei agenţiei TASS, stră- găseşte guvernul Batista. Potri ricane în industria de zahăr a registrate in istoria forţelor mi care a primit din partea preşe
nului. Agenţia DPA şi posturile vit ziarului, „Departamentul de Gubei se ridică la aproximativ litare aeriene ale Republicii Ara- potriva atentatelor şi agresiuni dintelui republicii însărcinarea
duindu-se să treacă sub tăcere Stat a început să se îndoiască 250 milioane de dolari. de a forma noul guvern, a înce
de radio din Germania occiden lor din afară“. put tratativele. Se prevede că
tală relatează pe larg conţinutul propunerile pozitive cuprinse în noul guvern va fi format săptă
interviului acordat de N.S. Hruş DecSarafia rnsnistruSyi de Externe mâna viitoare.
ciov, precum şi conţinutul de aceasta în legătură cu lichidarea al G re cie i în problema Ciprului
claraţiei TASS. situaţiei anormale din Berlin şi
ATENA 13 (Agerpres). — englez in Camera Comunelor După cum se ştie, însărcina
Reprezentanţii oficiali ai gu rezolvarea problemei germane în TASS anunţă : Parlamentul grec
vernului Republicii Federale Ger „nu este Încurajatoare“. rea dată de preşedintele repu
mane şi partidele politice din ansamblu. a început dezbaterile în proble
Germania occidentală au tăcut ma Ciprului. Ministrul Afaceri „Dacă cererea noastră nu va blicii nu conţine nici un tel de
ia 12 decembrie comentarii asu Franţa lor Externe al Greciei, Averolf,
pra celor două documente. a făcut o declaraţie in numele fi satisfăcută, vom continua lup restricţii cu privire la bazele vi
PARIS 13 (Agerpres). — guvernului. ta. Aduc la cunoştinţa parlamen itorului guvern. Singura condiţie
Urmin'd linia de contracarare a TASS transm ite: Declaraţia tului, că dacă vom li constrânşi este ea noul cabinet să poată so
oricărei măsuri pentru destinde TASS în problema Berlinului Grecia, a declarat el, se men vom.lupta, la nevoie chiar timp luţiona sarcinile existente şi in
rea încordării internaţionale şi este comentată pe larg de presa ţine la punctul de vedere că pro special să învingă dificultăţile
în primul rînd a încordării în pariziană. Mai multe ziare blema Ciprului trebuie rezolvată îndelungat dar nu vom renunţa
Europa, guvernul R. F. Germa publică expunerea amănunţită a pînă la urmă pe baza acordării la revendicarea libertăţii“ (pen
ne încearcă să ignoreze năzuinţa acestui document. Presa de independenţei garantate Cipru
guvernului sovietic spre norma dreapta încearcă să prezinte de lui. El a arătat că guvernul grec tru ciprioţi — N. R.). din domeniul politicii externe.
lizarea cît mai grabnică a situ claraţia TASS ca o „presiune" este de acord să fie stabilită o
aţiei din Berlin, care să contri a Uniunii Sovietice, ca „amenin perioadă tranzitorie, de scurtă *ra«a*«« ___ TL* - ' - 1 1,1. 1.
buie la destinderea încordării in ţare pentru Occident“, etc. Fără
să facă o analiză serioasă a ••« •••••
propunerilor guvernului soviel ic
în problema Berlinului, aceste O w S les d e s p r e p i^ p a a w e ^ e a
organe de presă Ie declară anti
cipat inacceptabile... Uniunii Smiefi&e
durată, dar cu condiţia să fie e- m ps*©!sles?sa ifcer'ÜBBMliui
laborată o hotărire definitivă cu
In u ltim u l tim p , in S .U .A . au a vu t loc n u m ero a se g r e v e privire la independenţa Cipru WASHINGTON 13 (Agerpres). propunerea Uniunii Sovietice în
pentru îm bu n ătăţirea condiţiilor de via tă . O am ploare d eo se lui. problema Berlinului, Dulles a
bită au cunoscut greuele m u n citorilor din tran sportu rile fero TASS anunţă : La 12 decembrie, încercat să prezinte această ini
viare şi aeriene. Averolf a subliniat că planul după consfătuirea care a avut ţiativă a U.R.S.S., menită a sluji
Macmillan nu poate constitui o ioc la Casa Albă cu preşedintele cauzei păcii şi slăbirii încordării
IN F O T O : M ecanici de avioan e d e la C om pan ia lin iei a e bază pentru tratative şi că re Eisenhower, secretarul de stat al internaţionale, ca o pretinsă
rien e „C a p ita l“ din S .U .A ., în g re v ă . centa declaraţie a premierulu S.U.A., Dulles, a făcut o decla „primejdie“.
raţie oficială. Referindu-se la
SAPTAMINA INTERNAŢIONALA re, proiect propus de delegaţia a declarat că va conieri la Paris
ţării noastre şi Ia care s-au ală cu miniştrii Afacerilor Externe
P roblema lichidării statutului ¦K G uvernele p u terilo r occidentale trebuie să fină s e a S ăptămînă care se încheie turat Albania şi Republica Ce ai Franţei, Angliei şi R. F. Ger
de ocupaţie din Berlin, ia astăzi a marcat, în sffîşit, hoslovacă. După cum se subli mane asupra problemelor legate,
două săptămîni de la importanta ma d e p ro p u n erile realiste ale U.R.S.S» în problem a un prim succes în desfăşurarea niază în cercurile O.N.U., este după cum a spus el, de „noua
iniţiativă a guvernului sovietic, conferinţei celor trei puteri de Ia pentru prima oară în istoria a- presiune sovietică asupra Berli
continuă să se afle în centrul a- Berlinului In Grecia se in ten sifică valul de represiuni Geneva privind încetarea expe cestei organizaţii cînd s-a ridi nului“ şi că aceste probleme vor
tenţiei opiniei publice mondiale. îm potriva elem entelor dem ocratice * U n prim su c c e s rienţelor nucleare. După ce la cat această problemă importan fi discutate „neîndoielnic” în
Aceasta cu atît mai mult, cu cit la G e n e v a ^ La O. N. U. e fosî adoplai un proiect de G decembrie a fost adoptat textul tă. Din lucrările acestui mare cadrul sesiunii N.A.T.O.
au devenit cunoscute deja şi po rezoluţie propus de delegaţia R. P. R. (Jn nou em isa r articolului 1, care prevede înce for mondial mai menţionăm
ziţiile pe care se situează puterile am erican în O rientul m ijlo ciu * tarea experienţelor nucleare, faptul că Statele Unite se de Cu toate eă este bine cunos
occidentale în rezolvarea unei iată că la şedinţa ordinară din dau din nou la provocări şi unel cut că puterile occidentale şl în
probleme care, la aproape 14 ani Externe britanic, a mers şi mai tragă întreaga Germanie, între ceastă ţară. Intr-adevăr, în ulti 8 decembrie, participanţii la primul rînd S.U.A., violând în
de la terminarea războiului nu departe. Domnia sa n-a găsit gul popor german în funestele ma vreme, în Grecia s-a dezlăn conferinţă au adoptat textul arti tiri la adresa ţărilor socialiste. mod grosolan principalele preve
mai poate rămîne nesoluţionată. alt argument pentru a justifica combinaţii şi planuri aventuriste ţuit un va! de arestări, perchezi colului 2 al acordului cu privire Astfel, d-l Lodge, reprezentan deri ale acordului de la Pots-
Intr-adevăr, deşi n-au dat curs refuzul puterilor occidentale de ale N.A.T.O. Planurile puterilor ţii şi alte represiuni la adresa Ia încetarea experienţelor cu tul S.U.A., sprijinit de alţi dele dam, au pierdut dreptul la ocu
unor răspunsuri oficiale la note a veni în întîmpinarea propune occidentale au însă un mare ne elementelor democrate din ţară armele atomice şi cu hidrogen. gaţi care-l urmează docil, a adus
le sovietice, puterile occidentale rilor realiste ale Uniunii Sovieti ajuns. Ele nu vor putea deveni şi, îndeosebi, împotriva activişti Acest articol se referă la insti în discuţia Comitetului Politic paţia Berlinului occidental, din
şi-au făcut cunoscute atitudinile ce decît invocînd din nou „capi niciodată realitate. Aşa cum se lor şi membrilor partidului EDA. tuirea unei organizaţii de con aşa-numita „problemă ungară".
lor prin cuvîntările pe care unii tularea necondiţionată a Germa subliniază şi în recenta declara Această campanie a culminat cu trol asupra respectării acordului. Lucrul acesta nu face nici un declaraţia lui Dulles reiese că
conducători ai acestor state le-au ţie a Agenţiei TASS, guvernul arestarea, de curînd, a Iui Ma- După ce patru săptămîni înche serviciu Organizaţiei Naţiunilor
rostit după publicarea notelor niei" şi „dreptul de ocupaţie”. sovietic este ferm hofărît să ia nolis Giezos, membru al comi iate au fost necesare pentru dez Statele. Unite continuă să se
guvernului sovietic. Atit în Sia- Acest fel de a pune problema măsurile care îi sînt dictate de tetului administrativ al partidu baterea unor probleme strict pro Unite şi cu atît mai puţin popo
tele Unite, Anglia cît, mai ales, nu poate fi considerat decît ab lui E.D.A. şi director a! ziarului cedurale — puterile occidentale rului ungar, care şi-a ales de cramponeze de acordurile cva-
în R. F. Germană, s-au făcut surd, acum la aproape 14 ani de sarcina lichidării situaţiei anor creînd tot felul de greutăţi — curînd reprezentanţii săi pentru
auzite „voci“ oficiale care cer la terminarea războiului. Se ştie male din Berlin. Se arata de a- „Avghi", înflăcărat luptător şi iată că, în urma unor susţinute conducerea ţării şi nu ţine seama drîpartite asupra Berlinului, a-
respingerea iniţiativei guvernu doar că „dreptul de ocupaţie" semenea că, dacă puterile occi erou al luptei de eliberare a eforturi depuse de delegaţia so de toate pălăvrăgelile şi minciu corduri care în împrejurările ac
lui sovietic. Atît preşedintele nu e o lege cu caracter perma dentale vor recurge şi la folosi poporului grec împotriva ocupan vietică, s-a realizat un prim suc nile imperialiştilor.
S.U.A., Eisenhower, ministrul nent, ci doar pentru o anumită rea forţei, aşa cum se laudă în ţilor fascişti. Arestarea (ui Ma- ces, care a fost primit cu justifi tuale s-au perimat.
Afacerilor Externe a! Angliei, perioadă care, în cazul Berlinu prezent unele personalităţi ofi nolis Giezos, motivată de auto cate speranţe de către opinia r v ip ă ce nenumăraţi emisari
S. Lloyd, cît şi cancelarul Ade lui, a expirat de mult. ciale din Occident, forţele unite rităţile din Grecia prin acuzaţii publică iubitoare de pace. Sînt ai S.U.A. s-au perindat în —o—
nauer, şi îndeosebi el, au făcut ale statelor participante la Tra neîntemeiate, a provocat profun create premise serioase pentru
declaraţii care sînt pătrunse de Cu scopul evident de a împie tatul de la Varşovia vor da ri ca această conferinţă să înregis anii din urmă prin Orientul a- Campanie de teroare
dorinţa de a împiedica normali dica rezolvarea problemei Berli posta cuvenită agresorilor. Secu de tulburări şi vii nemulţumiri treze un succes deplin, care ar propiat şi mijlociu, iată că in
zarea situaţiei din Berlin, de a nului, puterile occidentale vîntu- ritatea R. D. Germane va fi bine atît în rinduriie opiniei publice li salutat cu nemărginită bucurie prezent în această regiune a împotriva algerienilor
apăra şi a menţine cu iot dina ră în prezent placa uzată a re apărată. progresiste din Grecia cît şi din de partizanii păcii din lumea în mai sosit u n u l: William Roun-
dinsul regimul de ocupaţie stră zolvării problemei germane „in întreaga lume. Poporul nostru a treagă. tree, secretar de stat adjunct. Se din Franf-a
ină din Berlinul occidental. Ei ansamblu", prin organizarea de / r|p in ia publică democrată din primit cu indignare vestea aces pare că el e mult mai nenorocos
senhower, de pildă, declară că „alegeri libere". Se ştie prea ^ Grecia a fost cuprinsă în tei arestări ilegala şi protestea D in dezbaterile de la Orga ca alţi colegi ai săi. Libanul, PARIS 13 (Agerpres). De cî
S.U.A., Angliei şi Franţei „le re bine unde tind puterile occiden această săptămînă de un val de ză cu hotărire împotriva proce nizaţia Naţiunilor Unite re unde a poposit mai întîi, a relu- teva zile, în Franţa continuă
tale. Prin unificarea Germaniei proteste hotărîte în faţa intensi sului samavoinic care se pune ţinem cîteva probleme esenţiale. zat „doctrina Eisenhower", iar campania de teroare poliţieneas
vine răspunderea şi datoria... de pe baza organizării de „alegeri ficării represiunilor împotriva e- Ia cale împotriva înflăcăratului Dintre acestea, cea mai impor în Irak, unde s-a descoperit re că împotriva algerienilor care
a menţine libertatea părţii occi libere" ele intenţionează să a- lementelor democratice din a- luptător Manolis Giezos tantă e, desigur, adoptarea de cent un vast complot antirepu- locuiesc în metropolă. Această
către Adunarea Generală a unui blican, sprijinit şi susţinut de campanie s-a soldat în ultimele
dentale a Berlinului". Ca şi cum proiect de rezoluţie în problema imperialiştii americani, emisarul zile cu percheziţionarea a 400 de
aceasta ar fi ameninţată de ci ajutorării ţărilor slab dezvoltate american este aşteptat cu diferite algerieni. După minuţioase per
în domeniul industriei petrolife surprize... neplăcute. Orientul cheziţii şi verificări poliţia pari
neva. Dl. Lloyd, ministrul dc mijlociu şi apropiat, ar trebui s-o ziană ă arestat 91 de algerieni.
ştie toţi emisarii americani, nu Paralel cu acţiunile poliţieneşti
mai e cel pe care-l cunoşteau din capitala Franţei, în nume
Statele Unite în trecut. roase alte localităţi şi oraşe
din Franţa, au avut loc
CONST. MACOVEi adevărate .vinători de patrioţi al
gerieni care locuiesc în metro
polă. Numai în oraşul Nancy în
noaptea de 10 decembrie au fost
arestaţi 24 de algerieni«
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Alariie nr. 9, Telefon: J8H i 189175. f axa plâlită în .!umerar contorm aprobării llirecţiunii Generale P .I.T .R . nr. *30.320 din 6 noiembrie 1949. — lip an rl: întreprinderea Poligrafică ,1 M AI“ — iu- a
