Page 51 - 1958-12

PR O LE TA R ! DIN TO ATE TARILE, U N IŢI-V A ! extinta cultura sfeclei de zahăr 1

Cultura sfeclei de zahăr în regiunea zează — că putem şi trebuie să luăm că aducătoare de mari venituri. Nici în
acest an nu s-a pus de fapt accentul
noastră a constituit o preocupare pen­ toate măsurile pentru dezvoltarea cul­ cuvenit pe cultivarea unor suprafeţe
cît mai mari cu sfeclă de zahăr. Pînă
tru majoritatea ţăranilor muncitori, turii sfeclei de zahăr şi pentru mărirea la data de 12 decembrie 1958, din pla­
buni gospodari. Acest lucru e şi firesc producţiei de zahăr astfel îneît în anul nul stabilit (1.900 ha.) s-au identificat
numai 894 ha. şi s-au contractat abia
deoarece, , s-a constatat că prin culti­ 1960, importul de zahăr să fie com­ 610 ha.
varea acestei plante tehnice se reali­ plect lichidat, iar în anul 1964 să a-
zează însemnate venituri. Solul şi cli­ O situaţie cu totul nesatisfăcătoare
ma oferă toate posibilităţile ca această jungein la un consum de zahăr de 20 poate ii întîlnită în raionul Orăştie
unde din cele 350 ha. planificate a se
cultură să fie extinsă în toate sectoa­ contracta s-au realizat doar 6 ha. şi
în raionul Haţeg unde nu s-a contractat
LA O R D I N E Arele agriculturii şl mai -ales în secto­ nimic deşi aici trebuiau contractate 100
A n u l X Nr. 1241 Marţi 16 decembrie 1958 4 pagini 20 bani rul socialist. - <’ ' ha. cu sfeclă de zahăr. '

BÎJiqKfqjUUlBMWSBIBa Plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 ZILEI O preocupare mai serioasă în aceas­
noiembrie 1958 a scos în evidenţă că tă muncă au ddvedit-o organele de
partid şi de stat din raionul Sebeş care
¦N fin ir ii M P i N & W l E X * .în , această direcţie s-a observat însă au îndrumat îndeaproape conducerile
gospodăriilor colective de a extinde su­
* i i . ' , ,'' ; N . Creşte sectorul o slabă preocupare atît din partea or­ kg. socotit pe cap de locuitor faţă de prafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr. In
Miienelrii furufnntaaşi şziileaicodnefe3r0inţDei erceegmiobnraileeLOMA ganizaţiilor de partid cît şi a celor de 5,5 kg. cît era în 1938. acest fel, pînă în prezent s-a reuşit ca
* acestea să contracteze 130 ha. faţă de
stat. Datorită acestui .fapt, în momentul Pentru realizarea acestor sarcini se 120 cîte aveau ca sarcină.
socialist de faţă sîntem în situaţia de a continua să impune ca şi în regiunea noastră să
importăm zahăr deşi •avem toate con­ fie luate toate măsurile în vederea Unităţile sociafisfe care au cultivat
ai agriculturii diţiile favorabile pentru a asigura ma­ lărgirii suprafeţelor cultivate cu sfe­ TRAIAN CR1COVEANU
teria primă necesară fabricării în ţară clă de zahăr.
Zilnic, tot mai multe familii de ţă­ a zahărului în cantităţi suficiente pentru (Continuare în pag, 2-a)
rani ' muncitori se îndreaptă cu tncre. Dacă în anul 1958 s-au cultivat în
a acoperi nevoile consumului intern şi ' La S.M.T. Orăş­
¦MWV'yŞi dere spre sectorul socialist al agricul­ tie au începui ' de
citva iimp re,para-
turii. De la data de 8 decembrie şi chiar pentru export. regiunea noastră doar 816 ha, cu sfec­ ţiile tractoarelor şi
maşinilor agricole
de partid pină in prezent, in unităţile socialism Dacă facem un calcul — se arată în lă de zahăr, aceasta se datoreşte lipsei pentru campania de
te existente s-au mai înscris Încă 792 primăvară.
Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- de preocupare a organelor de partid
familii cu peste 1.700 ha. teren. Suc­ fN CLIŞEU: E-
Dej — cît ne-a costat importul de za­ şi de stat care nu au sprijinit în sufi­ . c'nipa de mecanici
Zi de produefie mărită cese remarcabile s-au înregistrat mai condusă de coma- ,
ales în raionul llia, unde s-au mai hăr în ultimii 8 ani, reiese că am cientă măsură unităţile socialiste ale nistul ¦Cornel Dumi­
tru, care a efectuai
In cinstea zilei de 30 Decem­ S-au evidenţiat tovarăşii Gheor- înscris încă .91 familii cu 667 ha. te­ cheltuit o sumă cu care s-ar fi putut agriculturii şi pe ţăranii muncitori cu repararea unor trac,-
brie, muncitorii de Ia atelierele ghe Gerciu, Constantin Băltăre- ren, în raioanele Hunedoara, Sebeş şi ioare U.T.O.S.
de reparaţii I.E.L. din Bărbăteni, te, Ioan St^garu, Ion Feier şi Alba. importa utilajul pentru mai multe fa­ gospodărie individuală şi nu i-a în­
raionul Petroşani, mobilizaţi de mulţi alţii, care şi-au depăşit
organizaţia de partid şi comi­ cu 15-35 la sută normele de pro­ Merită subliniat şi faptul că în a- brici de zahăr. De aceea — se preci­ drumat să cultive această plantă tehni­
tetul de întreprindere au organi­ ducţie. ceastă perioadă au luat fiinţă nume­
AUREL BERINDEI zat de curînd o zi de producţie roase noi unităţi. Aşa, de pildă, în sa­
set de brigadă la sectorul I. mărită. Pentru frumoasele rezultate tul Inuri, raionul Alba s-a inaugurat
Împreună cu ortacii săi şi-* obţinute, organizaţia de bază o întovărăşire zootehnică, în care 215
îndeplinit înainte de termen In această zi, planul de pro­ P.M.R. a iniţiat pentru decada familii au înscris 809 ha. teren şi 226
ducţie pe atelier a fost depăşit a IH-a a acestei luni încă două oi, fond de bază, în satul Geoagiu Băi,
planul anual. cu 37 la sută. Toţi cei 80 de zile de producţie mărită. raionul Orăştie — o întovărăşire zoo­
muncitori care aii participat la tehnica care cuprinde 53 familii cu 84
ziua de producţie mărită şi-au ALEXANDRU ANCA ha. teren şi 48 oi fond de bază, iar
' corespondent în satul Purcăreţ, raionul Sebeş, —
îndeplinit şi depăşit sarcinile de 0 întovărăşire zootehnică, în care 103
plan. familii s-au înscris cu 767 ha. şi 196
01 fond de bază.
în coniul lunii ianuarie ’59
Au fost inaugurate de asemenea

in urma discutării Expunerii maşinilor şi înfrumuseţarea fa­ două întovărăşiri zootehnice la Vulcan
tovarăşului Gh. Gheorghiu - Dej, bricii. şi Livezeni, raionul Petroşani, care cu­
la plenara C.C. al P.M.R., din prind: prima 30 familii cu 51 ha. şi
SILVIAN MATEI 29 oi fond de bază şi a doua 20 fa­

26-28 noiembrie 1958, muncitorii corespondent milii cu 108 ha. şi 41 oi fond de bază.

şi tehnicienii de la fabrica de LA ŞEULEŞ T I
sulfură de carbon Lupeni s-au

angajat să depăşească planul

T o i satul în co lectivăde producţie pe luna decembrie

cu 6 la sută. Jt n s a tu l Ş e u le ş ti a f o s t d u - C e i-a făcut pe oam enii din
Datorită folosirii raţionale a
* m inică m are sărbătoare. Ş eu leşti să in tre cu to ţii in g o s ­ O contribuţie însemnată
timpului de lucru şi prin antre­ P e stilp ii d e teleg ra f şi în fe­
narea tuturor muncitorilor în în­ restrele caselor se arboraseră d ra ­ podăria agricolă colectivă ? A-
trecerea socialistă, colectivul fa­
bricii lucrează deja în contul lu­ ceastă întrebare şi-au pus-o
nii ianuarie 1959.
pele şi lozinci. O am enii erau ve­ m ulţi şi m ai ales cetăţenii din la intensificarea activităţii
Printre alte angajamente mun­ seli. Se inaugura go sp o d ă ria a- satele vecin e care, cu ocazia
citorii de aci au hotărît ca în
fiecare schimb să se efectueze gricolă colectivă „30 D ecem brie" inaugurării gospodăriei agricole
un număr de 62 ore de muncă
voluntară pentru întreţinerea din satu l lor, culturale în perioada de iarnăcolective, au ţinut să aducă sa­Ţf

LUCA STANC1U D e ce i-.au d a t d e n u m ire a d e
şef de brigadă la sectorul I.
Împreună cu brigada extrage „30 D ecem brie“ ? E lesne de în­ lutul lor noilor co lectivişti din Pentru a contribui Ia ridicarea Iilme documentare şl jurnale a- experienţei înaintate pentru obţi­
ţeles i in curînd se vor să rb ă to ri nivelului cultural , şi politic al gricole. In această perioadă ca­ nerea recoltelor bogate şi atra­
cărbune în contul lunii 11 a n i d e la p r o c la m a r e a R e p u ­ Şeuleşti. / ţărănimii muncitoare şi atrage­ ravanele cinematografice vor da gerea ţărănimii muncitoare pe
im,. februarie 1959. La început. — adică in, to a m ­

Din Expunerea ______ cest lucru a fost blicii P opu lare R om îne şi noii na anului 1954 au form at o în ­ rea acesteia pe calea- transfor­ bătălia să cuprindă, pe baza u- calea agriculturii socialiste.
colectivişti din Ş eu leşti au ţinut tovărăşire agricolă. Prim ul care mării -socialiste a agriculturii, la nui plan, satele cele mai înde­
sî^GhCGhfor- Convorbire cu tov. Achim să închine acest m are even im en t a făcu t cerere d e în scriere in a- consolidarea şi dezvoltarea con­ părtate din regiunea noastră, Filiala S.R.S.G. va edita în a-
d in via ta lor, a n iversării R epu­ ceastă form ă socialistă a agricul­ tinuă ă sectorului socialist, pre­ prezentînd programe speciale de ceastă perioadă conferinţe agri­
blicii. E venim entul este cu atit turii a fost com unistul A lexan­ cum şi pentru extinderea meto­ filme pentru tineret şi copii şi cole, care vor fi expuse la că­
m ai m are cu cit toate cele 126 drii G rădinarii. D upă el au ur­ delor agrotehnice înaintate. Mi­ pentru lucrătorii din S.M.T. şi minele culturale şi colţurile roşii,
fam ilii din sa t au in tra t in g o s ­ inat m ulţi. M unca păm în tu lu i du­ nisterul Agriculturii şi Silvicul­ de către conferenţiari bine pre­
podăria agricolă colectivă cu în­ pă toate regulile agrotehnice a turii organizează şi. în acest an G.A.S. gătiţi, iar Consiliul . regional
Festivalul filmului pentru sate. In vederea organizării şi des- A.R.L.U.S. va organiza expuneri
şi conferinţe legate de realizările
ahiu-Dei la. şe- Cherioabă inginer şef tent al posibiiiţă-
treaga su prafaţă de 343 ha. te­ început chiar din prim ul an să-şi Festivalul se desfăşoară în pe­ colhoznicilor din U.R.S.S.,
dinţa plenară a al Uzinei „Victoria“ *tellronre.noFaastţrăe mde' ren arabil şi păşune din perim e­ I. MANEA rioada 15 decembrie 1958 — 3! FESTIV A LU E
C.C. al P.M.R. Călan trul satului, precum şi cu inven­ martie 1959 şi va cuprinde toa­ FILM U LU I In toată perioada Festivalul^,
din 26 28 noiem­ 1958 producţia tarul viu si m ort. (Continuare în pag. 2 a) te cinematografele săteşti, cara­ filmului pentru sate, U.R.G.G.,
vanele cinematografice ale între­ PEN TRU SA TE în colaborare cu C.L.D.G., va or­
brie a.c. reiese --------- de semicocs va prinderii regionale cinematogra­ ganiza standuri de cărţi şi va
asigura vînzarea la sate a căr­
că producţia siderurgică a ţăriicreşte cu 89,10 la sută; produc­ \m z
noastre va trebui să crească în ţia de lingotiere-iontă cu 144,50
anul viitor cu 23 la sută. Se va ia sută ; producţia de radiatoare fice cît şi caravana cinematogra­ ţilor agrozootehnice.

iuţea ajunge aici numai printr-o cu 11 la sută; producţia de ca­ C ontractaşi din recolta fică a Direcţiei regionale silvice. făşurării festivalului, secţia re­ Este necesar ca în perioada
In regiunea noastră festivalul
deplină folosire a capacităţii de zane incălzire-centrală cu 56,20 anului v iito r se va desfăşura în trei etape gională de învăţămînt şi cultu­ festivalului, comitetele raionale
oroducţie a întreprinderilor5noas­ la sută. Productivitatea muncii după cum urmează : etapa l-a ră a elaborat, în colaborare cu de partid să îndrume îndeaproa­
tre şi printr-o mai bună întrebu­ va creşte, faţă de anul 1958, cu — 15 decembrie — 15 ianuarie, secţia agricolă şi Direcţia sil­ pe caravanele cinematografice si
inţare a rezervelor interne de 6,2 la sută. In ceea ce priveşte In cadrul unor adunări gene­ Lăpugiu au hotărît să vindă sta­ va cuprinde cinematografele să­ vică regională, comitetul regio­ să controleze itinerarul acestora,
care dispun majoritatea dintre ele. preţul de cost, colectivul uzinei rale, ţăranii întovărăşiţi din sa­ tului pe bază de contract peste teşti din raioanele: Haţeg, Sebeş nal U.T.M., Uniunea regională pentru a se putea cuprinde cit
In lupta pentru realizarea a- noastre şi-a propus să-l reducă tele raionului llia discută des­ 10 tone griu şi 20 tone porumb, şi Orăştie; etapa Il-a — 15 ia­ a cooperativelor de consum, fili­ mai, multe sate şi în special a-
cestei sarcini, un rol însemnat în aşa măsură îneît să reali­ pre încheierea de contracte pen­ In comuna Gurasada s-au înche­ nuarie — 15 februarie 1959, ci ala S.R.S.C., Consiliul regional celea care sînt mai îndepărta­
îl are uzină „Victoria“ Călan. zeze o economie în valoare de tru livrarea produselor agricole iat contracte pentru 17 tone griu nematografele raioanelor Alba şi te şi nu au cinematografe.
însuşi • proiectul de plan pentru 3.620.000 lei. In mare, cam a- către stat din recolta anului vi­ şi 19 tone porumb. Fruntaşe in Hunedoara; etapa III-a —• 15 A.R.L.U.S. şi C.L.D.C., un plan
arîul 1959 vine să demonstreze cestea sînt principalele obiecti­ itor. Pînă acum în peste 60 de acţiunea de contractări sînt şi februarie — 31 martie, cinema de măsuri, precizînd sarcinile ce O largă acţiune de populariza­
acest lucru. Aproape la fiecare ve ale proiectului nostru de plan comunele Vjsca, Vorţa, Vărma- tografele raioanelor llia şi Brad. revin ficăruia din organele şi or­ re a filmelor, prin afişe, progra­
sortiment, cifra de plan este pentru anul viitor. întovărăşiri s-au ţinut asemenea ga şi Cărmăzineşti. ganizaţiile amintite. me, calendare cinematografice
adunări. Cinematografele săteşti vor etc. va trebui să o ducă Între­
mult mai mare decît în anul a- ÎNTREBARE : Ce măsuri aţi TEOFIL POPA cuprinde timp de o lună în fes­ Este necesar ca de la hun în­ prinderea cinematografică regio­
Convingîndu-se de avantajele corespondent tival iilme artistice cuplate cu ceput organizaţiile de partid să nală. Aceasta este obligată să ia
cesta. S-au luat şi măsuri pen­ luat pentru realizarea planului acorde în această perioadă o a din timp toate măsurile pentru
pe care le oferă contractările de tenţie deosebită organizării acţi­ primirea filmelor programate, să
tru a se creia posibilitatea înde­ pe 1959 Ia toţi indicii ? unilor de masă cu filmul, cum controleze aparatele şi materi­
cereale intovărăşiţii din comuna s în t: conferinţe pe diferite teme, alele tehnice, pentru ca proiecţia
simpozioane, diferite concursuri filmelor să nu sufere din punct
plinirii planului. RĂSPUNS : Aţi observat că ooooc-ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo O O O O O O O OOOOOOOO<Z<ZOOO< cît şi explicarea filmelor docu­ de vedere tehnic.
mentare. Ea organizarea acestor
Pentru concretizarea celor a- producţia de lingotiere-iontă va

firmate, vom reda mai jos con­ creşte foarte mult. Pentru aceas­

vorbirea avută cu tov. Achim ta, vom da toată atenţia ritmu­

Cherioabă, inginerul şef al uzi­ lui de avansare al lucrărilor la acţiuni se va cere sprijinul con­ Comisiile raionale constituite

nei. turnătoria de lingotiere. Ne-am ferenţiarilor de la S.R.S.C., ca în scopul bunei desfăşurări a

ÎNTREBARE : Care sînt prin­ propus ca în cursul anului 1959, selor raionale de cultură, cadre­ Festivalului pentru sate vor tie-

cipalele obiective ce stau în faţa turnătoria să fie terminată par­ lor didactice, tehnicienilor şi in­ bui să îndrume şi să controleze
colectivului Uzinei „Victoria" ţial, pentru o producţie de 40
ginerilor agricoli, precum şi par îndeaproape activitatea cinemato­
Călan, pentru anul 1959 ? tone pe zi. Această măsură va ticipanţilor la Consfătuirea de grafelor săteşti în această peri­

RĂSPUNS : Prin proiectul de ii suficientă pentru realizarea la Constanţa. oadă, luînd din timp măsuri de

plan am avut grijă să prevedem indicelui de plan propus. popularizarea filmelor, pavoaza­
rea căminelor culturale şi, în ge­
o creştere a producţiei la aproa­ Pentru realizarea planului la Cu ocazia festivalului filmului neral, buna desfăşurare a pro­
pentru sate secţiile agricole raio­ gramelor.
pe fiecare sortiment, bineînţeles producţia de. şemicocs, va ti nale şi punctele agricole de pe
lingă sfaturile populare să orga­
crescînd şi productivitatea mun­

cii şi scăzînd preţul de cost. A- (Continuare în pag. S-a) nizeze expoziţii agricole, să pre­ Comitetele raionale de partid

' gătească şi să ţină scurte con vor îndruma comitetele de par­

înzestrează atelierul şcolii ferinţe cu caracter agricol lega­ tid comunale, organizaţiile de

te de specificul locului, să expu­ bază, sfaturile populare şi orga­

N:n trecut mult de tind ule- a’eum s-au confecţionat de că- nă materiale din experienţa g o s­ nizaţiile de masă în vederea mo­
miştii de la Filatura Lupeni au tre utenTişti ciocane, dălţi, cleşti
luat in patronaj şcoala de 7 de cuie, cleşti patenţi, dprnuri podăriilor agricole colective care bilizării celor mai largi mase
ani nr. 1 din Lupeni. şi alte scule necesare elevilor au obţinut cele mai bune rezul­ ale ţărănimii muncitoare (a a-
in orele de aplicaţii practice.,
Printre alte acţiuni intreprin- tate. ceastă importantă acţiune.
se în sprijinul acestei şcoli ute- Tinerii filatori continuă să în-
miştii de la filatură au hotărît zestreze atelierul şcolii patrona- t uTxaivnrmiiwr Organele şl organizaţiile Festivalul filmului pentru sate
c.a în timpul lor liber să confec- lă de ei cu noi scule confecţio-
ţioneze din deşeuri diferite scule na-te prin muncă voluntara, din P r iin g r ija p e r m a n e n tă p e n tr u îm b u n ă tă ţir e a c o n d iţiilo r d e o l a la a le m in e r ilo r 'din L o n ea , U.T.M. sînt chemate să mobili­ trebuie să contribuie nemijlocit
necesare atelierului şcolii. Pină deşeuri.
in u ltim u l tim p a 'f o s t c o n s tr u ită ş i d a tă in fo lo s in ţă o n o u ă c a n tin ă , s p a ţio a s ă ş i d o ta tă cu in- zeze tineretul la vizionarea fii- la ridicarea nivelului cultural şi

stalaţii m oderne. melor, să organizeze recenzii şi politic al ţărănimii muncitoare,

IN CLIŞEU : C lă d ir e a c a n tin e i d in L o n ea . discuţii, convorbiri cu masa tine- la atragerea acesteia pe drumul

.<nf iu n . .eayvm rKyj* .«n*MWîtn» . >* m i y\» w aa^Lrt^ar-nctM tuch tcluliii, în vederea • răspTid'Ui agriculturii socialiste.