Page 52 - 1958-12
P. 52
Parr: 7 DRÜMUE s o m A E is m u im N f. T24Í
*>CT5tffiSM
VIAJA DE PARTID 12,538 cărfi cifife Să extindem
cultura sfeclei
ADUNĂRII DEP R I N D V I A T A H O T A R I R I L E şi 85 posesori A s p e c te d in m u n c a
ai insignei de zahăr!
GENERALE ALEGERI TINERETULUI DEVEAN
„Prieten al carjii“ (Urmare din oag. l-a)
Adunarea generală în care a lipsei unui astfel de atelier, pînă masa de muncitori munceau cu In cele 11 luni care au trecut- Se apropie vacanţa de iarnă sfeclă de zahăr au obţinut importante
fost ales noul birou al organiza acum piesele defecte sau uzate totul insuficient. De aceea, biro din acest an, colectivul bibliote venituri băneşti. Astfel, G.A.C. din Deva
ţiei de bază de la autobaza erau trimise în alte oraşe ale ul organizaţiei de bază a reco cii comunale din Teiuş a înscris Deptitiind toată strădania pentru oum oraşul copiilor, carnavalul de a cultivat în anul 1958, 12 ha. cu sfeclă
I.R.T.A. Deva a elaborat un plan ţării pentru recondiţionare. De mandat comitetului de secţie să in cartea activităţii sale pagina a încheia cu succes primul trimes, iarnă şi alte surprize şi bucurii. pentru care a primit 36.375 lei, 1.039
activizeze grupele sindicale. cu care pe drept cuvînt se poate tru al anului şcolar, elevii .aşteaptă kg. zahăr şi 37 tone borhot. întovără
de măsuri care, tradus în viaţă, aceea, în magazie nu se găseau mândri. Din şirul realizărilor se acum nerăbdători să sosească va Tov. I. Petrtnca, din partea Sfa şirea 'agricolă din Sintandrei a culti
să contribuie la ridicarea mun niciodată piese de schimb. Astăzi La scurt timp după acestea, canfa de iarnă. tului popular regional, R. Muntea vat 38 ha. cu sfeclă de zahăr pentru
cii de partid la un nivel mai în acest lucru nu se mai întîmplă. comitetul sindical de secţie a desprinde creşterea numărului nu, din partea I.R.T.A., şi alţii s-au care a primit 161.000 lei şi 3.800 kg.
alt, să sprijine colectivul de trecut la organizarea consfătuiri cititorilor, şi munca depu-şă pen Pentru a li se răsplăti cum se. zahăr, ceea ce reprezintă un venit de
muncitori şi tehnicieni în lupta însemnate economii aduce a- lor de producţie. A fost pusă în tru a da o înfăţişare plăcută -in cuvine munca depusă la învăţătură, angajat să sprijine comisia de or 4.237 lei la ha. şi 100 kg. zahăr. Aceşt
pentru îndeplinirea planului de ceastă secţie şi prin aceea că discuţia grupelor sindicale posi teriorului bibliotecii. Comitetul orăşenesc U.T.M. cu spri ganizare a vacanţei de iarnă. Pio lucru a făcut ca veniturile întovărăşi*
muncitorii de aici au reuşit să bilitatea îndeplinirii înainte de jinul Comitetului orăşenesc de par-< ţilor să crească simţitor. Numai înto-
termen a planului de producţie In prezent, atenţia celor care tid Deva şi a altor organe locale, nierii din diferite unităţi pregătesc vărăşitul Loghin Lazăr din întovărăşi
producţie. confecţioneze cu mijloace proprii al întreprinderii. vin la bibliotecă le este atrasă a începui să pregătească de pe a. programe artistice pe care le vor rea „Viile noi“ Deva a obţinut de pe
de imaginile z-ugrăvite, de cele suprafaţa de 0,55 ha. 22.360 kg. sfeclă
S-au scurs abia două luni de baterii pentru autovehicule, ba S-au înscris Ia cuvînt mulţi citeva fotomontaje, precum şi de prezenta. în timpul vacanţei. de zahăr pentru care a fost retribuit
muncitori printre care şefii de scrisul caligrafic care atrage a- cu suma de 7.826 lei şi 147 kg. zahăr.
cînd a fosl ales, şi noul birou al terii care pînă acum erau aduse coloană Traian Ştefan şi Anghel tenţia celor care doresc să se Sfaturile pioniereşti Asemenea exemple sînt încă multe în
Avram, şoferii losif Cojan, suta» înscrie la concursul „Iubiţi car regiunea noastră.
organizaţiei de bază a şi trecut de la Bucureşti. O baterie nouă miiştii Dorin Roşu şi Carol Sza- tea“.
bo care s-au angajat să mun Comitetele raionale de partid şl co
la traducerea în viaţă a unor de 12 V costă 2.100 lei. După cească mult şi bine pentru ca să Aici sînt afişate titlurile căr Zilele trecute a avut loc consfă- Stelian Popescu şi alţii, care na
nu se simtă lipsa maşinilor care ţilor prevăzute de concurs, pe mitetele executive ale sfaturilor popu
prevederi ale planului de măsuri, primele calcule, o baterie con sînt în reparaţii capitale. Consfă anumite vîrste. tuirea organizată de comitetul oră precupeţesc timp pentru a le îndru lare vor trebui să analizeze cauzele
tuirile de producţie au scos în e- şenesc U.T.M. şi secţia de învăţă- ma munca. Din discuţiile purtate de care au dus la nerealizarea planului
elaborat de adunarea generală fecţionată pe plan local, cu mij videnţă faptul că autobaza îşi Curioasă şi interesantă este mint şi cultură a sfatului popular iov. Emit Laslâu, preşedintele sfa de contractări şi să ia măsuri grabnice
poate îndeplini planul anual de „Oglinda micilor cititori“. E in orăşenesc, în care s-a analizat felul tului' pionieresc de la şcoala medie de realizarea lui.
de alegeri. loace proprii, costă cca. 1.000 lei. producţie cu cca. 10 zile înainte teresantă prin faptul că atei pot cum sfaturile pioniereşti sprijină nr. 2 „D e ceb a lio v. Maria Ştefă-
de termen. fi citite articole scrise de pio Cu ocazia întocmirii planurilor de
Una din prevederile acestei Un alt avantaj constă în faptul nieri şi şcolari in care aceştia producţie în G.A.C. şl întovărăşirile a-
Pentru a asigura o permanen împărtăşesc părerile despre căr gricole va trebui studiată foarte amă
hotărîri este cea cu privire la ri că nu mai este necesar să fie tizare a muncii sindicale, biroul ţile citite. Elevii arată in cuvin nunţit posibilitatea dublării suprafeţelor
organizaţiei de bază controlează te simple dar convingătoare ce planificate, iar organizaţiile de bază să
dicarea calificării tehnico-profe- trimişi oamenii după baterii la lunar planurile de muncă ale i-a impresionat din citirea diferi munca în rîndul elevilor.' nescu de la şcoala medie nr. 1 „Dr. susţină în adunările generale planul
comitetului sindical de secţie, telor cărţi, în curs de o săptă- mărit, atît Ia sfecla de zahăr cit şi la
sionale a muncitorilor din ateli Bucureşti. In afară de aceasta, iar periodic va analiza activita mînă, precum şi învăţămintele In mod deosebit s-a remarcat Petru Groza“ şi alţii, a reieşit că floarea-soarelui. In acelaşi timp, agi
tea acestuia. însuşite. tatorii vor trebui să desfăşoare o sus
er şi a conducătorilor auto. In bateriile care altădată se uzau munca sfatului pionieresc de la numai printr-un control riguros din ţinută muncă de iămurire în rîndul co-;
Alăsuri asemănătoare a luat După ce bibliotecara Rozali-a şcoala pedagogică — din care fac partea sfatului pionieresc asupra lectivlştilor şi întovărăşiţilor, să le
sprijinul acestei acţiuni, aduna şi erau trimise în alte oraşe pen biroul organizaţiei de bază şi în Palko a ma-i isprăvit cu împru parte cadrele didactice, instructorii contribuţiei pe care o aduc cadrele demonstreze pe bază de calcule precise
legătură cu organizaţia IJ.T./VL mutarea cărţilor la cititori şi de pionieri, reprezentanţi ai între didactice şi instruclorii de pionieri, care sînt avantajele cultivării acestei
rea generală a prevăzut deschi tru a fi recondiţionate, astăzi ele şi-a aranjat fişele de evidenţă, prinderilor care patronează şcoala se pot obţine rezultate meii bune în plante tehnice şi importanţa cultivării
Din măsurile luate de biioul şi părinţii copiilor. Participanţii la aplicarea plenarei a V-a ă C.C. al ei. '
derea, în incinta întreprinderii, sînt recondiţionate cu mijloace organizaţiei de partid se des în care le trecuse titlurile şi au consfătuire au apreciat felul deose U.T.M. cu privire la îmbunătăţirea
prinde hotărîrea sa de a mobili bit şi răspunderea cu care munceşte activităţii organizaţiilor de pionieri. La !gazetele de perete vor trebui scri
a unui cabinet tehnic. Crearea proprii, costînd mult mai ieftin. za mai activ colectivul de mun torul, bucuroasă mi-a spus : preşedintele sfatului pionieresc, tov. se articole în care să fie popularizaţi
citori şi tehnicieni de la auto Gheorghe A. Chiţei, care este şi di Apreciind ca bune propunerile fă cultivatorii sfeclei de zahăr care au
unui cabinet tehnic a fost recla In perioada care a trecut de la baza Deva la lupta pentru înde — Dacă aţi ştii ce mulţumită rectorul şcolii pedagogice. Din par. cute pentru îmbunătăţirea muncii de obţinut cele mai bune rezultate. Staţi
plinirea cu succes a sarcinilor sîn t! tea acestui sfat pionieresc există în viitor, s-a ajuns la concluzia că
mată şi de dezvoltarea în ultima alegeri, biroul organizaţiei de de plan. treaga preocupare pentru a face cu şcoala medie nr. 3 va trebui să a- ile de radloficare să popularizeze zilnic
-— Cauza ? noscut unităţii pioniereşti, progra corde un sprijin şi mai substanţial
vreme a mişcării inovatorilor, bază şi-a îndreptat atenţia şi A. CERBU mul de activităţi care este sprijinit cultivatorii de sfeclă fruntaşi şi reali
— Pînă acum am 973 cititori de toţi profesorii diriginţi. Sînt ne muncii pioniereşti pentru a ajunge
precum şi a celei sufămiiste. înspre îmbunătăţirea activităţii lipsiţi din munca pionierilor profe zările obţinute de ei. "" " " i ’
permanenţi, care au citit 12.538 sorii: Olimpia Sian, Maria Bivolarii, la rezultate din ce în ce mai fru Privind cu tot simţul de răspundere
Zilele acestea' cabinetul a fost organizaţiilor de masă. In cadrul de cărţi. Deci, am depăşit numă
rul cititorilor cu 185 faţă de a- moase în munca de educaţie comu
deschis. El este înzestrat cu un unei şedinţe, biroul a dat sarci
ceeaşi perioadă a anului trecut. nistă a elevilor.
ştand de piese care compun mo nă tovarăşului Olimpiu Furduîu,
La concursul „Iubiţi cartea“
torul autocamionului Zis 150, preşedintele comitetului sindical
au luat insigna 85 de concurenţi
planşe tehnice cu sistemul de de secţie, să muncească mai mult
printre care şi tov. Traian Bu-
funcţionare, ungere, alimentare pentru activizarea întregului co
tei, în vârstă de 74 ani, loan
etc., semnele circulaţiei, precum mitet şi n întregii vieţi sindicale
şi o bibliotecă cu cărţi tehnice. în întreprindere.
Periodic, la cabinet se vă face Biroul a recomandat organiza
verificarea cunoştinţelor şoferilor ţiei sindicale să organizeze lunar Cercuri p e materii
şi a muncitorilor rdin atelier. consfătuiri de producţie începînd
O altă prevedere a planului e- de la grupele sindicale. Se ob La casa pionierilor sini organi drumă în aşa fel Casa pionierilor
laborat de adunarea generală de servase într-un timp că dacă co zate mai multe cercuri pe materii pentru ca prin cercuri să se poală
alegeri este cea cu privire Ia mitetul de secţie desfăşoară o
crearea unei secţii de recondiţio oarecare activitate, apoi grupele prin care elevii îşi întregesc cunoş valorifica intr-un mod creator apti
nau de piese vechi. Din cauza sindicale, în care este încadrată
tinţele primite în şcoală. tudinile copiilor. Pentru aceasta se
1 ot satul în colectiva Astfel, avem cercul micilor natu- dă o foarte mare atenţie activităţii
ralişti, a miinilor îndemînatice, a cu caracter practic In cadrul cercu
micilor balerini etc., în care copiii rilor pe materii, pentru ca în acest
îşi 'dezvoltă dragostea faţă de mun fel să se poată lărgi cunoştinţele
ca fizică.
Comitetul orăşenesc U.T.M. în dobindiie de elevi în orele de clasă.
(U r m a r e din, p a g . l-a)* laifi colectivişti de rezultatele răşenesc de partid Sim eria, a Barbu de 63 ani, pionierele Cor Duminicile tineretului sarcinile ce revin ţăranilor muncitori
m uncii. Şi, bucuria lor era m ăre. arătat că noii co lectivişti din nelia Munteanu şi Ana Topor, ele în această direcţie, vom asigura tradu
Organizaţiile de bază U.T.M. din caiive şi apreciate, vor trebui să
s p u n ă c u v în tu l. A p o i, a n d e an A c e le a ş i s im ţă m in te d e b u c u rie Ş e u le ş ti a u m a r i p o s ib ilită ţi p e n vul Nicolae Boşnău şi alţii. In oraş organizează în fiecare dumi cuprindă întreaga masă de tineri din cerea în fapt a prevederilor plenarei
reco ltele intovărăşi(il.or din Şea-- le-au a vu t ş i cei care au luat tru d e zvo lta rea şep telu lu i d e a- curînd alţi 25 de tovarăşi din nică activităţi interesante în care oraş. S. MARINESCO C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie
Ieşti erau tot m ai bog a te, iar, ca cuvintul, ca loan B irceanu, pre- nim ale, creşterea păsărilor si cei însorişi la concurs se vor tinerii să-şi petreacă cu folos timpul 1958. t.
urm are, ven itu rile to t m ai m ari. şedinţele gospodăriei agricole cu ltiva rea d e m ari. su p ra feţe cu mândri -cu insigna ^.„-Prieten al j lor., liber, !Veşti
O am enii s-au convins că num ai colective din S im eria Veche, co legum e. cărţii“, câştigată -pe frontul lăr de la O.N.T. Carpafi
clesjiinţînd haturile pot să-şi lectivisfa Susana M atei, N istor girii orizontului cultural. O astfel de activitate a avut loc
creeze o via ţă m ai fericită. D e D upă festivita tea de inaugu In una din duminicile trecute, l'a
aceea, în to a m n a a cestu i an to ţi Barbu, preşedintele gospodăriei rare a go sp o d ă riei‘ agricole co După cîte se vede, această şcoala medie nr. 2 „Decebal", cu
c e tă ţe n ii d in sa t s-a u în sc ris in lective din Ş eu leşti a a vu t loc o care prilej elevii şcolii pedagogice
în tovărăşirea agricolă. ¦agricole co lective din B iscaria
C om u n iştii în să nu s-au m ul şi alţii. T oţi aceştia au vorbit petrecere colectivă. P înă seara preocupare a colectivului biblio au prezentat un frumos program Călătoriile turistice lătoriile se vor face cu trenul şi
ţu m it cu atît. E i au început m un într-un lim b a j sim plu, dar cu tîrziu noii co lectivişti din Ş eu tecii, din care în mod deosebit artistic şi citeva cînlece revoluţio
ca pentru trecerea la o form ă vin tele lor erau porn ite din in i le şti şi o a sp e ţii lor au petr.ecut se evidenţiază prof. Zoe Barbu, nare. din luna ianuarie vor avea ca obiectiv turistic cir
su p erioară, adică la g o sp o d ă ria m ă, din dorin ţa de a arăta noi in cin tec şi veselie. P e scen a că a făcut ca porţile bibliotecii să în R. P. Ungaria cuitul oraşului Budapesta. Pre
agricolă colectivă. P entru aceas lor co lectivişti că cheia tuturor m inului cultural şi-au d a i con se deschidă larg pentru toţi cei La această reuniune cu participat ţul unei călătorii este de 640 lei
ta au form at echipe de a g ita to ri succeselor este m unca unită şi dornici a se adăpa de la izvorul tinerii din toate şcolile medii, pre
care z ile în şir, în fru n te cu co d ezvo lta rea ram urilor anexe. cursul cu această ocazie m ai nesecat al bogăţiei slovelor. cum şi de la întreprinderea Bainpo. In luna ianuarie 1959 vor a- pentru turiştii care vor pleca
m u n iştii lo a n F iruţă, A lexandru P rintre altele, tovarăşu l loan m ulte echipe a rtistice din ora toc, de ia G.A.S. Deva etc. din gările oraşului Arad sau O-
G rădinaru, A rgh ir M unteanu, I r im ie , s e c r e ta r u l C o m ite tu lu i o- şul Sim eria, satul Sim eria V e A, OŢOID vea loc în R. P. Ungară mai raidea şi de 700 lei pentru turiş-
O ctap ian S u san şi alţii, au sta t che si din localitate. corespondent Aceste activităţi din cadrul dumi
de vorbă cu oam enii, le-au ară nicilor tinerelului, fiind foarte edu- . mu^e călătorii cu o şedere.,efec- ţjj care vor p]eca {jjin gara ora-
ta t ce m ari venituri pot să ob
ţin ă în ca d ru l g o sp o d ă rie i colec- ’tivă de 3 zile la Budapesta. Că- şului Cluj.
iiv e dind exem plu concret situ a
ţia colectiviştilor din satele v e Regiunile Oradea şi Cluj au re
c in e 'ca S in ta n d r e i ş i S im e r ia )OOCOCCGOCXXXXX3KOCOCX70CCXXX3C<>COOOCOOOOCOOOÎXXXXÎOOO OQOQOOCOCXXaOQQOOQQOQQQaQOQaOOQQOQQQOaOQaamooXJOOOOOQOOOQaooaOCGOOaomOQOOCQOC partizate călătoriile din zilele de
Veche. In cele din urm ă. comu- 7, 14, 21 şi 28 ianuarie 1959.
Acum citeva zile, O.G.L'. Ali Unele metode de reducere tiiielile. Astfel, volumul întreg ăl Regiunea Timişoara şi oraşul
mentara interraionata Deva a' cheltuielilor de circulaţie a fost Arad au repartizate călătoriile
primit „Steagul roşu“ de unita din zilele de 10, 17, 24 şi 31 ia
defalcat pe unităţi,- pînă 'jos la
te fruntaşă pe ţară. Această a cheltuielilor de circulaţie magazin. Defalcarea s-a făcut nu nuarie 1959.
înaltă distincţie a tost acordată global ci pe capitole, arătîndu-se -Ă
pentru frumoasele realizări obţi concret, pentru perioada respec
Pentru turiştii care-şi vor pe
n iş tti d in Ş e u le ş ti a u r e u ş it s ă nute de colectivul de lucrători şi tivă, cît se poate cheltui din fie trece revelionul la Odesa, O.N.T.
pună bazele unei gospodării a- funcţionari din întreprindere, atît îl constituie creşlerea productivi nificate, noi am realizat în pri tocmirea comenzilor, colectivele care capitol. Contabilii operativi Carpaţi comunică următoarele a*
în realizarea planului cît şi a ce de la magazine ţin această evi mănunte:
'gricole colective. Ş i d e d a ta a- lorlalţi indici economici, care au tăţii muncii. Pentru aceasta noi mul semestru numai 29,5 zile. din magazin să ceară marfă pu denţă şi urmăresc cheltuirea fie
fost urmăriţi în permanenţă, cărui leu la fiecare capitol în Plecarea din portul Constan
ceasta cererea nr. 1 a fost to t a constituind obiective în munca am luat măsuri de extinderea Pentru realizarea acestuia, am ţină în sortimente, cît mai vari parte, sezisînd întreprinderea a- ţa va fi in ziua de 30 decem
de zi cu zi. tunci cînd se ivesc cazuri neo brie a. c., iar călătoria va fi e-
com unistului A lexandru G rădi- mecanizării operaţiunilor nepro făcut o minuţioasă verificare a ată, care să se desfacă în cît mai bişnuite. De asemenea, trimestri iecluată cu Motonava Transilva
Unul din principalele obiective al se îao analize asupra felului nia. La Odesa turiştii vor face
nara. urmărite de colectivul nostru a ductive, ridicarea nivelului de volumului şi structurii stocurilor scurt timp, făcînd ca bănui să cum au fost gospodărite fondu turul oraşului în autocar şi vor
fost reducerea cheltuielilor de rile puse la dispoziţia fiecărui vizita Muzeul de Artă Rusă şi
Cu ocazia inaugurării g o sp o circulaţie. Printr-o muncă sus cunoştinţe profesionale şi alte pe fiecare magazin în parte. In ruleze cît mai mult, lucru ce se Sovietică, precum şi Muzeul de
magazin in parte, dindu-se exem Artă Apuseană. Turiştilor care
d ă riei agricole co lective l-am v ă ţinută s-a reuşit să se iacă în metode care duc la mărirea pro unele locuri s-au constatat sto păstrează în continuare şi care ple bune şi rele. vor dori să petreacă o seară la
primele 6 luni ale acestui an e- operă, li se vor asigura bilete
z u t p e a c e s t om. la m a s a p r e z i- ;onomii importante. Economiile ductivităţii muncii. Astfel, o curi supranormative. Ele au fost are o influenţă pozitivă asupra In problema reducerii cheltuie din timp. In elegantul restau
lilor de circulaţie, de un real fo rant „Krasni“, cel mai mare şi
(Huliţi. S e bu cu ra a lă tu ri d e cei- se ridică la suma de 54.000 lei. bună parte din magazinele noa însă lichidate prin intensificarea măririi vitezei de circulaţie a los a fost activitatea desfăşura luxos din Odesa, turiştii îşi vor
Această economie reprezintă stre au fost dotate cu aparate de vînzărilor, reclamă comercială mărfurilor. petrece revelionul.
\ -o- realizările peste cifrele de plan. tă pe linie sindicală prin con-
marcat, evitînd întocmirea bo corespunzătoare, iar în ultima in In problema reducerii pierde sfătuiiirile de producţie şi şedinţele Unde se fsc înscrierile
ilii fficllflfeics S-au putut face economii da de lucru, organizate ori de cite
torită unei mai bune organizări nurilor de către vînzători, care rilor normale şi anormale, care ori era necesar. Acest lucru s-a penfru călătorii turistice
MiHâfiior Cf.c. a muncii, a evidenţelor contabile tăcut paralel cu intensificarea
şi operative şi în special prin răpeşte pînă la cca. 25 la sută DIN EXPERIENŢA de asemenea afectează cheltuie întrecerii socialiste, unde unul în străinătate
Zilele trecute. în oraşul Deva s-a antrenarea lucrătorilor şi funcţio ?[!n ffmpui de vânzare. S-a dai FRUNTAŞILOR lile de circulaţie, s-a depus o din principalele obiective a fost
ţinut o şedinţă în care s-au audiat re narilor. as|feI posibilitatea ca, în acelaşi muncă susţinută. Colectivele de întotdeauna şi reducerea cheltu înscrierile pentru călătoriile
zultatele muncii efectuate de brigada lucrători din magazine au înţe ielilor de circulaţie. anunţate de către O.N.T. Car
de control a Direcţiei centrale C.E.C. Unul dintre factorii principali timp de lucru, vînzătorul sa paţi prin presă şi radio se fac
în regiunea Hunedoara. care influenţează reducerea chel- Marea masă a salariaţilor cu 45 zile înainte de data ple
tnuioeiliiilrotr drUe crirmcuiala+ţiifei ep.ssftpe. reali- poată deservi un număr mai les importanţa acestui lucru dînd
Din raportul prezentat de tov. Con
stantin Alexe, şeful brigăzii, şi discu mare de clienţi. Totodată s-au o îngrijire mai bună păstrării
ţiile participanţilor a reieşit că planul
anual de atragere a crescut cu 175.000 mai făcut economii la hîrtie, re stanţă recartarea lor la alte ma mărfurilor şi ambalajelor. Unele
lei faţă de aceeaşi perioadă a anului
1957. In ceea ce priveşte soldul gene chizite etc., care la o singură gazine unde lipseau. Pentru ca magazine, cum sînt nr. 3 şi 8
ra! al economiilor a crescut cp 22,8 casă, după unele calcule, se ri să se evite în viitor stocările de din Deva, au reuşit să reducă la
la sută faţă de anul trecut. Reparti
zat pe cap de locuitor, soldul ţpediu dică la 29 lei zilnic. mărfuri s-a fixat fiecărui maga zero atît pierderile normale cît
se ridică la 53 lei.
De asemenea, tot în scopul zin un plafon de stoc de măr- şl anormale. Conducerea între-
Luînd cuvîntul, tov. Ilip David, di
rectorul general al C.E.G., a arătat că măririi productivităţii muncii am fllrj ce nu poate ii depăşit. Mă- prinderii a stimulat efortul de-
în regiunea Hunedoara unităţile C.E.C.
trebuie să fie sprijinite mai îndeaproa căutat să extindem raioanele cu bazinelor li s-a pus în vedere că pus de lucrătorii din magazine noştri au reuşit să se ridice la cării, timp necesar pentru orga
pe în vederea îndeplinirii planului de înălţimea înţelegerii juste a im nizarea în bune condiţiuni a că
atragere înspre C.E.C,, a disponibili zarea planului — cheltuielile de bucata, plata făcîndu-se direct ci eventuală depăşire a stocului pentru reducerea cheltuielilor de portanţei pe care o prezintă pen lătoriei. înscrierile se fac numai
tăţilor băneşti. Pentru aceasta însă circulaţie neîiind altceva decît vînzătorului tară întocmire de planificat va sili întreprinderea circulaţie prin acordarea de pre tru întreprindere şi pentru eco la agenţiile O.N.T. Carpaţi.
este necesgr ca la toate unităţile expresia relativă a volumului a- bon. Astăzi avem 34 astfel de ra să-i penalizeze pe gestionari cu mii pînă la valoarea de 40 la nomia naţională reducerea chel
C.E.C. să fie întărită disciplina finan cestora faţă de volumul desface ioane. La magazinele mici, cu o cotă parte din amenzile pe sută din economiile făcute, con tuielilor de circulaţie. In urma Se poate înscrie orice cetăţean
ciară şi să se pună un accent mai mare rii mărfurilor. Atenţia principa lin singur vînzător, s-a făcut care întreprinderea le plăteşte form dispoziţiunilor existente. romîn, posesor al unui buletin
pe buna deservire a populaţiei. lă a fost îndreptată asupra mă vânzarea tară bonuri, controlul De aceea a fost nevoie şi de o instructajelor ce li s-au făcut pe de identitate valabil, complectind
surilor de aprovizionare, bună băncii de sta-t pentru mărfurile evidenţă precisă I cheltuielilor. o cerere de înscriere şi depunind
or. .m deservire etc., care au dus la re putîndu-se exercita asupra ges supranormative. Astîel, am re linie ¦administrativă în aceste totodată două fotografii, format
tiunii respective. uşit să reducem stocurile, îneît Intrucît forma de evidenţă con
alizarea şi depăşirea planului pe Toate aceste măsuri au dus la n-am mai avut nevoie să luăm tabilă existentă, prin care chel probleme şi în special în urma 3/4.
primul semestru al anului. In creşterea productivităţii muncii de la bancă credite pentru măr tuielile de circulaţie se cunoso şi şcolarizării prin cursurile de ca
realizarea planului s-au evidem furi supranormative. Ba mai La înscriere se va depune 50
ţiat în mod deosebit colectivele
magazinelor din Deva, Simeria pe întreaga întreprindere cu 12 mult, am putut să renunţăm la se constată numai la sfîrşitul pe lificare profesională, lucrătorii Ia sută din costul călătoriei. Sa
ş.a., care au realizat planul de ia sută, adică s-a realizat în loc suma de un milion lei din fon rioadei respective, neputînd ^in noştri au reuşit să-şi însuşească lariaţii vor depune numa.i 25 la
desfacere în proporţie de 102-10G de 153.000 lei vînzare pe cap de dul de rulment al întreprinderii. fluenţa pe parcurs reducerea lor, cunoştinţele profesionale necesa sută. Costul integral al căţăto*
la sută. salariat, 171.000 lei. riei va fi depus cu 15 zile îna
Tot pentru accelerarea vitezei am introdus pe lîngă această re. <w>- inte de data plecării in străină
încă un factor cu influenţă de circulaţie am îndrumat în ;i'T VLADIMIR POP tate.
asupra cheltuielilor de circulaţie formă contabilă şi o evidenţă o-
Un alt mijloc eficace de redu este şi accelerarea vitezei de cir permanenţă magazinele de des perativâ eare dă posibilitatea 'a şeful serviciului comercial Locul obţinut de un turist prin
cerea cheltuielilor de circulaţie culaţie. In loc de 30,8 zile pla facere şi am controlat ca lă în- influenţa pozitiv şi imediat chel- al O.C.L. Alimentara interraionala Deva înscriere este netransmisibil.